2019

STRATEGII DE FORMARE A
COMPETENȚELOR DE ANALIZĂ
A POTENȚIALULUI TURISTIC
DIN SUBCARPAȚII GORJULUI
DINTRE VALEA JIULUI ȘI
VALEA OLTEȚULUI

Alexandru Laura-Mihaela
 ALEXANDRU LAURA-MIHAELA

STRATEGII DE FORMARE A
COMPETENȚELOR DE ANALIZĂ A
POTENȚIALULUI TURISTIC DIN
SUBCARPAȚII GORJULUI DINTRE
VALEA JIULUI ȘI VALEA OLTEȚULUI

2019
 CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................. 4
Cap. I. Strategii de formare a competențelor de analiză a potențialului turistic din
Subcarpații Gorjului dintre valea Jiului și valea Oltețului ............................................. 5
1.1. Aspecte teoretice ........................................................................................................................... 5
1.1.1. Conceptul de competență. Tipuri de competențe ................................................................... 5
1.1.2. Conceptul de strategie didactică ............................................................................................. 7
1.1.3. Elemente componente ale unei strategii didactice.................................................................. 8
1.2. Exemple de metode de predare-învățare a cunoștințelor referitoare la potențialul turistic al unei
regiuni .................................................................................................................................................. 9
1.2.1.Metode expozitive ................................................................................................................... 9
1.2.1.1. Povestirea .......................................................................................................................... 10
1.2. 1.2. Descrierea ......................................................................................................................... 11
1.2.2. Metode axate pe dialog ........................................................................................................ 13
1.2.2.1.Conversația ......................................................................................................................... 13
1.2.2.2. Brainstorming .................................................................................................................... 15
1.2.2.3. Dezbaterea ......................................................................................................................... 15
1.2.3. Metode de explorare a realității și a substitutelor acestora................................................... 16
1.2.3.1. Observarea......................................................................................................................... 16
1.2.3.2. Studiul de caz .................................................................................................................... 18
1.2.3.3. Experimentul ..................................................................................................................... 19
1.2.3.4. Modelarea .......................................................................................................................... 20
1.2.4. Metode axate pe acțiune ....................................................................................................... 22
1.2.4.1. Exercițiul ........................................................................................................................... 22
1.2.4.2. Învățarea prin cooperare .................................................................................................... 24
1.3. Mijloace de învățământ utilizate pentru însușirea elementelor potențialului turistic și a
valorificării acestuia ........................................................................................................................... 29
1.3.1. Utilizarea mijloacelor scrise ................................................................................................. 29
1.3.2. Utilizarea imaginilor ............................................................................................................ 30
1.3.3. Utilizarea hărților ................................................................................................................. 31
1.3.4. Utilizarea filmelor ................................................................................................................ 32

2
 1.3.5. Utilizarea softurilor educaționale ......................................................................................... 33
1.3.6. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor .......................................................... 37
CAP. II. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE ..................... 46
CAP. III. EVALUAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE ................................................ 52
3.1. Evaluarea proiectelor și a posterelor realizate de elevi ............................................................... 52
3.2. Evaluarea probelor practice ......................................................................................................... 54
CONCLUZII ...................................................................................................................... 58
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 59

3
 INTRODUCERE

Lucrarea, intitulată „Strategii de formare a competențelor de analiză a potențialului

turistic din Subcarpații Gorjului, dintre Jiu și Olteț”, urmărește formarea competențelor de
analiză a elementelor turistice, prin identificarea obiectivelor turistice, cunoașterea
arhitecturii locașurilor de cult și a practicilor locale în vederea informării și promovării
turistice a regiunii subcarpatice gorjene, situată la contactul cu Carpații Meridionali, dintre
Jiu și Olteț, regiune inclusă în circuitul turistic ca parte a Olteniei de Nord.
Cercetarea specifică are în vedere regiunea Subcarpaților Gorjului dintre valea Jiului
și valea Oltețului, în care cu ajutorul metodelor folosite, atât tradiționale, cât și moderne, se
încearcă recunoașterea elementelor orizontului local în rândul elevilor din cadrul Școlii
Gimnaziale Cărpiniș, în vederea informării și formării competenței de promovare turistică a
regiunii. În acest scop, activitatea didactică este susținută de mijloace didactice.
Studiul se încheie cu prezentarea modului în care s-a lucrat cu grupul de elevi ales din
cadrul Școlii Gimnaziale Cărpiniș, și modalitatea de evaluare a activității didactice în
vederea atingerii obiectivelor de cunoaștere și promovare turistică.
În vederea facilitării activității didactice s-a folosit material cartografic prelucrat la
scara 1:100000, date statistice, măsurători obținute de la stația meteorologică Târgu-Jiu și de
la stația hidrologică de pe bazinul Jiului sau mărturii ale localnicilor.
Autor

4
 Cap. I. Strategii de formare a competențelor de analiză a
potențialului turistic din Subcarpații Gorjului dintre valea Jiului
și valea Oltețului
1.1. Aspecte teoretice
Noul model al educației se bazează pe formarea în rândul tinerilor a competențelor,
cele care stau la baza dezvoltării capacităților cognitive, de sintetizare și analizare, având ca
rezultat o învățare pe termen lung. Astfel se elimină activitatea de memorare fără înțelegere. În
acest sens se realizează o activitate de alegere a unei anumite strategii didactice, care
presupune proiectarea unor ansambluri de elemente ale procesului educațional. Aceasta
vizează atât elevul cât și profesorul, dar și toate elementele care stau la baza desfășurării
întregii activități didactice. Toate acestea trebuie să țină cont de competența care se dorește să
fie atinsă, al cărui rezultat să fie atins pe termen lung. Acestea se pot rezuma la competențele
generale și specifice prezente în curriculumul național, pe ciclurile de învățământ, dar în
funcție de acestea se pot realiza și competențe derivate specifice activității desfășurate în acel
moment.
În lucrarea „Didactica geografiei”, Mândruț O., și Dan Steluța menționează faptul că
activitatea de proiectare a lecțiilor de geografie, prin alegerea unei anumite strategii didactice
poate fi făcută atât pe termen scurt, pentru o lecție, pentru o unitate de învățare, dar și pe
termen lung, pentru un întreg an școlar sau ciclu de învățămât. Totodată aceasta se realizează
și în funcție de stilul didactic al fiecărui profesor, evidențiindu-se astfel trei stiluri: cel de
transmisie-recepție, similar modelului de predare; cel de tip stimul-răspuns, similar modelului
de colaborare dintre profesor și elev, și tipul interacțional, similar modelului bazat pe
activitatea elevului.
În cadrul acestui studiu de cercetare întreaga activitate didactică este concepută în
vederea alegerii tuturor ansamblurilor de proiectare specifice formării competenței de analiză
a elementelor cu potențial turistic din Subcarpații Gorjului dintre văile Jiu și Olteț, având în
centrul atenției elevii Școlii Gimnaziale Cărpiniș.
1.1.1. Conceptul de competență. Tipuri de competențe
În lucrarea „Didactica formării competențelor”, Ardelean A. și Mândruț O.,
menționează faptul că o competență redă capacitatea elevului de a rezolva o anumită situație,
pe baza unor deprinderi și cunoștințe dobândite anterior. Astfel competența devine o finalitate

5
a activității didactice, constituindu-se ca o abilitate pe care o capătă fiecare elev la sfârșitul
unei anumite activități. Aceasta se raportează la anumite standarde în funcție de rezultatele
dorite.
Totodată am putea menționa faptul că o competență reprezintă ceea ce poate să
realizeze elevul la un moment dat, într-o anumită situație și într-un anumit interval de timp.
Dulamă Maria Eliza, în „Didactic axată pe competențe” menționează faptul că orice
competență prezintă patru caracteristici importante: are o finalitate; relaționează cu alte
situații, precum contextul în care se realizează sau dispoziția emoțională; poate fi evaluată și
angajează și alte capacități.
Competența dobândită de elevi poate fi evaluată în momentul specific de învățare sau
în situații din viața reală. S-a observat faptul că aceasta are caracter disciplinar implicând o
serie de de resurse atât interne precum: cunoștințe, experiențe de viață, capacitatea intelectuală
a fiecăruia, deprinderi, valori, atitudini, dispoziții emoționale, dar și externe precum: sarcina
de lucru, situația de învățare și contextul în care se realizează activitatea.
La nivel național în curriculum-ul național, competențele se clasifică în competențe
generale și competențe specifice, iar la nivelul fiecărei situații de viață se formează
competențe derivate.
Competențele generale sunt definite pe obiect de studiu, pentru un ciclu de învățământ,
având un grad ridicat de generalitate. Acestea stau la baza formării finalităților pentru un ciclu
de învățământ(Mândruț O., 2014).
Având în vedere că prezenta cercetare metodică se realizează pentru clasele V-VIII,
Curriculum Național prezintă în noua programă de geografie, elaborată în anul 2017 cinci
competențe generale: „prezentarea realității geografice,utilizând mijloace și limbaje specifice;
raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice; studierea
spațiului geografic, realizând conexiuni cu informații dobândite la alte discipline școlare și
elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru viața
cotidiană. Având în vedere aceste competențe procesul didactic va cuprinde activități de
învățare specifice în vederea realizării capacității de analiză a elementelor cu potențial turistic
din zona Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț.
Competențele specifice sunt definite pentru un singur obiect, pe an de studiu, fiind
adaptate pe conținuturi(Dulamă M.E., 2011). Întrucât prezentul studiu se realizează la nivelul

6
claselor aV-a și a VIII-a, în funcție de competențele specifice prezente în programa școlară a
claselor V-VIII pentru disciplina geografie, în vederea realizării competenței de analiză a
potențialului turistic al orizontului local, în activitatea de proiectare a activităților se vor alege
următoarele tipuri de competențe, la nivelul clasei a V-a, competențele specifice vizate vor
fi:„1.2. Descrierea unor elemente, fenomene sau procese gografice observate direct sau
indirect; 2.1. Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren; 4.1. Utilizarea mijloacelor
simple de investigare. La nivelul calsei a VIII-a, competențele specifice vizate vor fi: „1.5.
Descrierea elementelor, fenomenelor, proceselor sau sistemelor geografice utilizând termeni
geografici; 3.2. Explicarea fenomenelor și proceselor specifice mediului înconjurător din țara
noastră; 4.1. Identificarea principalelor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe
hărți; 7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare a realității oferite de geografia
României; 7.9. Analizarea elementelor, fenomenelor și proceselor din realitatea observată”.
Competențele derivate sunt definite pentru fiecare activitate didactică și sunt adaptate
în funcție de situația de învățare realizată urmărind competența specifică. În acest sens,
pornind de la competența dorită în realizarea acestui studiu, aceea de analiză a elementelor de
potențial turistic din Subcarpații Gorjului, în cadrul lecțiilor de geografie desfășurate se va
urmări atingerea următoarelor competențe derivate: să identifice elementele de potențial
turistic ale reliefului; să observe caracteristicile importante ale monumentelor istorice și
religioase; să descopere cu ajutorul suportului cartografic regiunile geografice din zonă cu
potențial turistic; să realizeze o activitate de investigare; să întocmească prezentări și proiecte
pe baza materialului bibliografic obținut.
1.1.2. Conceptul de strategie didactică
Strategia didactică reprezintă partea cea mai importantă a activității didactice, cea care
proiectează situațiile de învățare în funcție de competențele urmărite. Ea cuprinde metode
didactice, mijloace de învățământ și forme de organizare a activității didactice(Dulamă M.E.,
Roșcovan S., 2007).
O strategie didactică presupune realizarea unui număr mare de operații, prin înlănțuirea
situațiilor de învățare, care trebuie la rândul lor să aibă un rol motivațional al învățării și să fie
aplicabile atât în cadrul școlii cât și în viața de zi cu zi.
În momentul alegerii strategiei didactice trebuie ținut cont de cât de eficientă va fi în
procesul de instruire și/sau autoinstruire, tocmai de aceea criteriile pe baza cărora se realizează

7
aceste activități pot să pornească de la concepția pe care o are cadrul didactic asupra activității
didactice și să țină cont de competențele urmărite, specificul conținutului geografic,
paticularitățile clasei de elevi, resursele existente și timpul școlar disponibil(Dulamă M.E.,
Roșcovan S., 2007).
În vederea realizării activităților de analizare a potențialului turistic din Subcarpații
Gorjului, mi-am propus, pentru ca strategia să fie eficientă, să planific activitățile astfel încât
rolul elevului să fie principal. În acest sens în funcție de clasificarea realizată de Mândruț O. și
Dan S., în lucrarea „Didactica geografiei” am ales să folosesc strategii centrate pe activitatea
de învățare și interacțiunea profesor-elev. Din această categorie se vor folosi strategii: bazate
pe cercetare și explorare; problematizante; bazate pe utilizarea modelelor; centrate pe
construirea de proiecte și bazate pe tehnologia informației și comunicării.
1.1.3. Elemente componente ale unei strategii didactice
O strategie didactică cuprinde resurse metodologice și umane, fiind bazată pe un cadru
normativ(Mândruț O., Dan S., 2014). Întrucât descrie un proces educațional de durată trebuie
să aibă în vedere toate aspectele care stau la baza organizării acestui demers. Astfel
componenta reprezentată de resursele metodologice și obiectuale are în vedere sistemul de
metode folosit, fiind sprijinit de mijloace de instruire. Acestea urmăresc anumite finalități,
fiind alese și proiectate în funcție de conținuturile programei școlare și elementele de context.
Întreaga activitate ține cont de cadrul normativ, cel care cuprinde documentele reglatoare ale
procesului de învățământ. Documentele reglatoare sunt evidențiate de planul de învățământ,
programele școlare și ghidurile metodologice. Eficiența alegerii unei strategii este dată în
funcție de resursele umane. Acestea cuprind caracteristicile profesorului, elevului, grupului de
elevi și sistemului managerial din școală, concretizate prin atitudine, motivație și relația
profesor-elev(Mândruț O., Dan S., 2014).
Analizând toate elementele componente ale procesului educațional și cu precădere ale
acelora care influențează tipul de strategie adoptată se observă complexitatea acestui proces și
dificultatea realizării unui demers de care să fim siguri că va fi eficient. Tocmai de aceea
pentru siguranța unei raportări corecte trebuie aleasă strategia didactică în funcție și de
comportamentul pedagogic al pofesorului și de predispoziția spre nou a acestuia. Astfel în
cazul alegerii strategiei de organizare a activității didactice în cadrul Școlii Gimnaziale
Cărpiniș în vederea formării competenței de analiză a potențialului turistic a unei regiuni am

8
ales să folosesc frecvent tipul relațional profesor-elev, ținând cont de faptul că activitățile
didactice anterioare proiectate în acest mod au avut un randament mai mare, decât cele bazate
strict pe strategia de predare.

1.2. Exemple de metode de predare-învățare a cunoștințelor referitoare la

potențialul turistic al unei regiuni

Subcarpații Gorjului dintre Jiu și Olteț sunt situați în nordul regiunii turistice a
Olteniei, la contactul cu ramura sudică a lanțului carpatic, ceea ce face ca potențialul turistic să
fie diversificat ca urmare a acestei vecinătăți, atât din punct de vedere natural cât și antropic.
Din acest motiv, în partea a doua a acestei lucrări, destinată domeniului metodic, voi încerca
să realizez activitatea pentru și împreună cu elevii, în scopul promovării acestei regiuni, care
dispune de obiective turistice. Totodată scopul acestui demers constă și în dorința de a
familiariza elevii cu elementele de care dispune regiunea, în vederea promovării sale turistice,
prin integrarea în cadrul lecțiilor de geografie a metodelor didactice specifice.
Metoda sau drumul ales de profesor spre o anumită finalitate, folosită în lecțiile de
geografie în scopul formării competențelor de înțelegere și analizare a elementelor care
formează potențialul turistic al zonei de studiu cuprind mai multe procedee și tehnici, bazate în
principal pe metode expozitive, axate pe dialog și acțiune, de explorare a realității și a
substitutelor acestora. Acestea se includ atât în categoria celor tradiționale cât și în cele
moderne.

1.2.1.Metode expozitive
Această categorie de metode se bazează pe rolul pe care îl are profesorul pentru a
transmite informația, prin intermediul comunicării verbale și gestuale. Deși sunt considerate a
fi metode tradiționale, totuși sunt foarte importante, deoarece facilitează procesul de învățare.
Profesorul optează pentru utilizarea lor, atunci când noțiunile nu pot fi înțelese sau descoperite
prin cercetările personale ale elevilor ca urmare a lipsei de cunoștințe necesare pentru
înțelegerea celor transmise, pe care le-au dobândit până la momentul realizării activității
didactice. Totodată un rol important în vederea transmiterii corecte a informației îl are și
utilizarea unui limbaj accesibil elevilor(Dulamă M.E., 2008).
Pentru realizarea activităților de învățare cu privire la valorificarea potențialului turistic
a orizontului local, în scopul formării competențelor de analizare, observare, descoperire și

9
înțelegere a elementelor cadrului natural și a obiectivelor turistice, voi alege să detaliez cele
mai folosite metode din această categorie: povestirea, descrierea și explicația. Acestea vor fi
exemplificate pentru nivelul claselor a V-a și a VIII-a.

1.2.1.1. Povestirea
Este o metodă folosită atât de profesor, cât și de elevi, sub forma unei prezentări
verbale a unei întâmplări, evenimente sau fapte. Se utilizează atunci când se dorește
înțelegerea unor evenimente particulare, iar în cadrul unei ore de curs se introduce pentru a
impresiona elevii, motivându-i, prin transmiterea unor emoții pozitive, pentru oferirea de
exemple sau/și pentru a sparge monotonia. Aceasta se poate face prin povestirea liberă sau
prin citirea unui text, iar la sfârșitul expunerii, pentru fixarea noțiunilor se adresează întrebări
sau se extrag concluzii(Mândruț O., Dan Steluța, 2014).
Pentru exemplificare, voi recurge la câteva modele pe care le folosesc în cadrul orelor
la nivelul clasei a V-a. Totodată voi oferi și modele pe care le indică uneori elevii.
Câteva exemple folosite de mine, ar putea fi cele ce urmează.
„Uitându-mă într-o seară la televizor, am urmărit un reportaj referitor la Nedeia din a
treia duminică din luna mai, desfășurată cu ocazia urcatului oilor la munte. În pădurea de la
Hirișești, la granița cu orașul Novaci, în perioada de după cele două războaie mondiale,
odată cu deschiderea sezonului de păscut la munte, se adunau ciobanii cu turmele de oi, din
satele submontane ale județelor Gorj, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. Astăzi în amintirea acelor
evenimente astăzi are loc un festival al cântecului popular din zonele amintite, alături de care
se întâlnesc și meșteri populari care prezintă produse specifice oieritului: ceaune, vase pentru
muls și preparat produsele din lapte, cojoace, toiege, clopuri, ș.a.”
Pentru fixarea și înțelegerea celor prezentate se apelează la întrebări. Acestea ar putea
fi formulate precum în exemplele de mai jos.
- Unde ați înțeles că s-a petrecut acțiunea?
- Când se produce evenimentul?
- Ce consecințe credeți că are acest eveniment?
- Ce s-ar mai putea realiza în cadrul acestei activități?
„În urmă cu zece ani, am vizitat pentru prima dată, unele dintre obiectivele turistice
din zona voastră. Atunci am avut ocazia să aflu despre constituirea schitului Crasna și despre
noua mănăstirea Icoana. Am aflat atunci că schitul Crasna este ridicat de către pitarul

10
Dumitru Filișanu, la sfârșitul secolului XVII, în piatră, iar asupra lui nu s-a intervenit deloc.
Ca urmare a arderii catapetesmei în secolul XVIII a fost adusă de la catedrala Sf. Dumitru,
din Craiova, o alta, poleită cu foiță de aur. Dintotodeauna a fost schit de călugări, cu hramul
Sf. Nicolae. Mănăstirea Icoana a fost ridicată recent, în secolul XX, în scopul funcționării ca
așezământ filantropic pentru persoanele vârstnice, pe un teren donat de către un preot plecat
să slujească la biserica Icoana din București.”
Întrebările adresate pentru valorificarea acestui conținut sunt cele de mai jos.
- Care sunt obiectivele religioase din zonă?
- În ce perioadă au fost construite?
- Ce activități credeți că pot să realizeze pentru beneficiul comunității?
Atunci când elevii sunt rugați să povestească o întâmplare prin care să exemplifice de
ce regiunea în care trăiesc este o zonă vizitată de turiști, de cele mai multe ori ei se rezumă la
festivalurile organizate la nivelul regiunii, pensiunile existente și la locașurile de cult.
„În fiecare an, în preajma zilei de 21 mai se desfășoară Noaptea Muzeelor. Anul
acesta am participat împreună cu câțiva prieteni la activitatea realizată de muzeul arhitecturii
populare de la Curtișoara. Acolo am avut ocazia să descoper frumusețea caselor țărănești
vechi, culelor, bisericilor vechi din piatră și a morilor pe apă.”
„Lângă casa părinților mei, de câțiva ani, s-a construit pensiunea Floarea de colț. În
vara anului trecut am observat că spre sfârșitul săptămânii soseau persoane străine. De cele
mai multe ori, se întâmpla să fie grupuri mici, familii, de prea puține ori soseau grupuri
organizate. Timp de 1-2 nopți, aceștia se cazau la vecinii noștri, iar ziua vizitau
împrejurimile.”

1.2. 1.2. Descrierea

Se folosește împreună cu povestirea, pentru a detalia cele menționate, aducând
amănunte referitoare la caracteristicile exterioare ale obiectelor sau ale fenomenelor sau/și ale
proceselor. În funcție de limbajul folosit acestea se pot constitui sub forma descrierilor
geografie științifice sau ca și lecturi geografice(Dulamă M.E., Roșcovan S., 2007). Spre
exemplu, în cazul în care se dorește, ca la sfârșitul lecției elevii clasei a VIII-a să atingă
competența de descriere a modului de organizare a comunei Crasna, se poate folosi descrierea
liberă, realizată de către profesor, a satelor și cătunelor componente.

11
 „Comuna Crasna este situată la poalele munților Parâng, fiind formată din șapte sate,
cătune și grupuri izolate de case. Satele sunt reprezentate de Cărpiniș, Radoș, Aniniș,
Drăgoești, Crasna, Buzești și Dumbrăveni. Acestea conțin, la rândul lor cătune și grupuri de
sate izolate, poziționate la contactul cu plaiul munților. Satul Cărpiniș conține cătunele
Brădățel, Petrești și Linia Negrii; satul Radoș, cătunele: Ceaureni, Burlești, Linia Lungă,
Ciorani și grupurile izolate de case Burcești și Șuvărești. În satul Drăgoești se întâlnesc
cătunele Oprișești și Holtea, iar satului Crasna îi aparțin cătunele Crasna Deal, Crasna Vale
și Ungureni. Cătunele Bilea, Cotorogea și Turbați se întâlnesc în satul Buzești, iar cătunul
Hotin, în satul Dumbrăveni.”(Dănescu C-tin și Dănescu Gh., 2006)
Urmărind fotografia catapetesmei din incinta Schitului Crasna aflat pe raza satului
Drăgoești, pot la sfârșitul descrierii să indice atât rolul istoric al așezământului monahal, cât și
valoarea sa turistică(vezi foto.1.).

Foto.1. Catapeteasma Schitului Crasna, sat Drăgoiești(Alexandru L.M., 2017)

„Mănăstirea Crasna, situată la poalele muntelui Muncel, pictată în stil bizantin,

datează din 24 septembrie 1637, fiind construită din cărămidă și piatră de râu. Intrarea se
face prin niște porți din lemn, frumos sculptate, deasupra cărora se întâlnește clopotnița.
Pictura este în frescă și datează din 1757. Catapeteasma este înaltă până la boltă, fiind din

12
lemn, sculptată și poleită cu foiță de aur. Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul
osândirii sale, în limbile ebraică, greacă și latină: Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor.
Aceasta a fost adusă de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova, ca urmare a distrugerii celei
anterioare, prin izbucnirea unui incendiu. Aceasta datează din sec. XVIII.”(Niculescu G.,
Șerban A.D. și Pr. Vescan S.I., 1997)
Precum în cazul metodei anterioare, și în acest caz se pot adresa întrebări pentru
fixarea cunoștințelor și pentru a verifica modul de analizare și sintetizare a unui text geografic.

1.2.2. Metode axate pe dialog

Reprezintă categoria de metode spre care se tinde în noua modificare adusă procesului
de învățământ, întrucât se bazează pe descoperirea de către elev a cunoștințelor prin schimbul
permanent de opinii pe care le are cu profesorul și colegii săi. Astfel, în cazul acestor metode
rolul principal de foarte multe ori revine elevului, prin expunerea propriilor idei susținute
temeinic de păreri(Dulamă M.E., Roșcovan S., 2007).
Acest tip de metode prezintă o serie de avantaje, precum dezvoltarea competențelor de
reflectare, analizare, argumentare, comunicare cu ceilalți, fiind o sursă facilă de memorare
activă a cunoștințelor, dezavantajul major reprezentându-l memorarea pasivă, prin învățarea
unui volum redus de infomații. Pentru ca această metodă să fie eficientă este nevoie ca atât
profesorul, cât și elevul să stăpânească tehnica unei comunicări verbale, cea care presupune
capacitatea de analizare, argumentare și contraargumentare(Mândruț O., Dan S., 2014).
În cadrul orelor de geografie, la nivelul clasei a VIII-a, în cadrul lecțiilor de realizare a
unui poiect de promovare a regiunii, folosesc frecvent, în vederea îndrumării acestor echipe de
lucru, metode precum brainstorming, conversația și dezbaterea.

1.2.2.1.Conversația
Se constituie sub forma unui dialog axat pe întrebări și răspunsuri între profesor și
elevi sau între elevi. Pentru ca întrebările să aibă eficiență trebuie ținut cont de faptul că
acestea trebuie să fie concise, să nu conțină termeni necunoscuți de elevi, să fie formulate
corect, să cuprindă o singură cerință, să conțină grade diferite de dificultate și nu în ultimul
rând să stimuleze operațiile fundamentale ale gândirii. După modul de adresare al întrebărilor
această metodă conține două forme: conversația euristică și cea catehetică(Dulamă M.E.,
2008).

13
 Conversația catehetică se bazează pe adresarea întrebărilor închise, care necesită, la
rândul lor răspunsuri concrete și clare. În cazul prezentat mai sus, pentru a putea adresa
întrebări la nivelul grupurilor de lucru al claselor a VIII-a, anterior, elevii ar trebui să cunoască
caracteristicile fizico-geografice ale regiunii în care locuiesc. În tabelul 1 voi evidenția
exemple de întrebări adresate elevilor în cadrul orelor de geografie, la lecțiile practice de
punere în evidență a Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț din punct de vedere turistic.
Tabel 1. Întrebări închise care vizează capacitatea de analiză a potențialului turistic a comunei Crasna și
a regiunilor învecinate
Întrebări închise care vizează analiza regiunii Răspunsuri posibile oferite de elevi
submontane din Subcarpații Gorjului
Unde este situată comuna Crasna? În nord-estul județului Gorj, la poalele munților
Parâng, la 35km de Tîrgu-Jiu și 9km de Novaci.
Cum se poate ajunge în această comună? Pe DN67 și DJ 661 și 665C, dinspre Târgu-Jiu.
Cu cine se învecinează? În nord cu munții Parâng; la est, orașul Novaci; la
nord-est, comuna Voineasa, județul Vâlcea; la vest
comuna Mușetești; la sud-vest, comuna Bălănești, iar
la sud comunele Săcelu și Bengești-Ciocadia.
În ce unitate de relief este situată? Subcarpații Olteniei
Care sunt evenimentele culturale ale comunei Crasna? Urcatul oilor la munte; Nedeia de Drăgaică din satul
Radoși și Nedeia de Sf. Gheorghe din satul Drăgoești.
Care sunt principalele monumente istorice ale comunei Mănăstirea Crasna, bisericile de lemn din fiecare sat
Crasna? component al comunei, datând din sec. XVII-XVIII.
Care sunt obiectivele turistice ale comunei Crasna? Mănăstirea Crasna, Mănăstirea Icoana și rezervația
fosiliferă de la Buzești.
Care sunt principalele puncte de cazare din comună? Pensiunile: Alex și Maria, Floare de Colț, Alexander,
Codruța.
Ce localități vecine sunt importante repere turistice? Orașul Novaci, comuna Săcelu, orașul Târgu-Jiu,
comuna Baia de Fier
Ce obiective turistice cunoașteți în localitățile Operele lui Constantin Brâncuși, mănăstirea
învecinate? Cămărășeasca de la Târgu-Cărbunești, stațiunea Rânca,
stațiunea Săcelu.

Conversația euristică dezvoltă gândirea creativă, critică, putând fi dirijată de către

profesor, de cele mai multe ori generând idei noi și soluții inedite. Astfel la soluțiile oferite de
cele mai multe ori se generează o altă metodă, cea a discuției și dezbaterii(Dulamă M.E.,
2008). În rândurile de mai jos voi propune o serie de întrebări al căror răspuns de multe ori
suportă variante diferite și inovatoare, în funcție de nivelul de analiză și sinteză a fiecărui elev
implicat în conversație.
În cazul întrebării „Care considerați că sunt elementele cu potențial turistic ale zonei
subcarpatice gorjene?”, adresată clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Cărpiniș, în anul
școlar 2017-2018, în cazul lecțiilor practice de caracterizare a regiunii în care locuiesc, mi s-au
oferit variante de răspuns precum: zona plaiurilor pentru realizarea de drumeții; mănăstirile

14
Crasna, Icoana și Vișina; bisericile de lemn; rezervația fosiliferă de la Buzești, muzeul de artă
populară de la Curtișoara, orașul Târgu-Jiu și monumentele istorice închinate eroilor.
La întrebarea „Care considerați că este rolul depresiunii subcarpatice gorjene în
circuitul turistic al Olteniei de nord?”, au fost evidențiate următoarele tipuri de răspuns: este
un punct de trecere dinspre regiunea sudică, cu puternic accent cultural, datorită ansamblului
arhitectonic de la Târgu-Jiu, la cel nordic, spre regiunea calcaroasă a munților Parâng și
Căpățânii, care adăpostesc spectaculoase chei și peșteri și în ramura cărora s-au construit
adevărate vetre monahale; reprezintă un important nod deoarece realizează o variantă de
cazare mai ieftină și oferă posibilitatea de popas pentru realizarea drumețiilor montane.
Întrebarea ”Care considerați că este rolul pensiunilor din zonă în atragerea numărului
de turiști?”, a generat de la elevi următoarea variantă de răspuns: în cazul în care acestea oferă
servicii de cazare bune la un preț mai scăzut decât cele situate în regiunile învecinate, care
dispun de obiective turistice mai diversificate și cu importanță națională și internațională mai
mare, ar atrage mai mulți turiști, pentru că distanța între acestea este mică, până în 15km.

1.2.2.2. Brainstorming
Este cunoscută și sub denumirea asaltului de idei sau furtună în creier. Reprezintă cea
mai utilizată metodă de stimulare a creativității deoarece crează idei noi, fiind ușor de utilizat.
Cea mai mare eficiență o are atunci când clasa este împărțită în echipe de lucru. Fiecare dintre
ele, în funcție de tema propusă, emite idei, la sfârșit, după prezentare, fiind alese cele mai
apreciate(Mândruț O., Dan S., 2014). În cazul clasei a VIII-a, în momentul în care s-a propus
tema importanței turistice a regiunii geogafice în care se situează, la momentul identificării
principalelor repere de interes turistic, s-au oferit următoarele variante de răspuns: promovarea
meșteșugurilor populare și a meșterilor populari din zonă, plimbările off-road pe plaiurile
submontane, muzeele care adăpostesc obiecte populare specifice zonei, mănăstirile și
bisericile de lemn, promovarea nedeilor. La momentul acela s-a ales ca în proiectele lor să se
evidențieze meșterii populari și mănăstirile.

1.2.2.3. Dezbaterea
Se constituie sub forma unei metode axată pe un dialog în contradictoriu în vederea
identificării opiniilor pro și contra. Apelând la această metodă, în timp elevii își dezvoltă
capacitatea de a gândi și a judeca critic, de a selecta și organiza datele și cel mai important
lucru acela de susține o opinie prin argumentare și contrargumentare(Dulamă M.E., 2010).

15
Dintre tipurile de dezbateri existente, cel mai des folosite la nivel gimnazial am folosit tabelul
T, care se constituie sub forma unui organizator grafic. Acesta prezintă reacțiile pro și contra
ale temei propuse. Propunându-se ideea dezbaterii: „Depresiunile submontane din Subcarpații
Gorjului constituie o zonă importantă din punct de vedere agroturistic”, elevii au emis
următoarele argumente pro și contra, evidențiate în tabelul 2.
Tabel 2. Argumente și contraargumente cu privire la încadrarea zonei submontane a Subcarpaților
Gorjului dintre Jiu și Olteț în categoria unei zone agroturistice
Argumente pro Argumente contra
Existența centrelor de informare turistică Proasta promovare turistică
Creșterea numărului de turiști care vizitează zona Lipsa ofertelor turistice
Creșterea numărului de pensiuni Lipsa apei potabile și a canalizării
Veniturile de bază ale zonei sunt obținute din Lipsa unor activități organizate de promovare a
activitățile agricole obiectivelor turistice în sezonul cald
Activitatea tradițională a zonei este păstoritul oilor Lipsa unor hărți actualizate care să vizeze trasee
montane turistice
Realizarea anual a nedeilor, care marchează urcatul Neînregistrarea tuturor pensiunilor existente în cicuitul
oilor la munte național
Zona dispune de obiective turistice atât naturale cât și Slaba promovare media a sărbătorilor specifice
antropice
În perioada de vară se pot realiza drumeții montane Inexistența unei promovări a valorilor meșteșugărești
din zonă

1.2.3. Metode de explorare a realității și a substitutelor acestora

Acest grup de metode au un caracter mai mult individual, vizând pe fiecare elev în
parte, întrucât se bazează pe perceperea spațiului geografic și pe puterea fiecăruia de a
observa, analiza, interpreta și a înțelege realitatea geografică(Mândruț O., Dan S., 2014).
Fenomenele din mediul înconjurător pot fi explorate atât pe cale directă, prin observare,
experiment, studiu de caz, fie pe cale indirectă, prin realizarea unor modele.

1.2.3.1. Observarea
Se bazează pe perceperea directă a realității, prin examinarea elementelor din jur,
având ca finalitate formarea unei opinii(Dulamă M.E., 2008). În cadrul orelor de geografie,
încă din clasa a V-a, elevii sunt îndrumați să observe fenomenele, obiectele spațiului antropic,
elementele cadrului natural, pentru a putea înțelege cele explicate în cadrul orelor de curs. În
acest mod se trece de la învățarea abstractă la cea concret-senzorială. Totodată se dezvoltă
capacitatea de analiză, comparare, sintetizare, generalizare, în timp reușind să formuleze atât
întrebări, ipoteze, cât și să genereze concluzii. La nivelul clasei a V-a, în cadrul lecțiilor
aplicative la finalul studierii fiecărei geosfere, se realizează o fișă de observare pentru
orizontul local, pe care elevii o atașează la portofoliu. În vederea înțelegerii orizontului local

16
elevilor clasei a VIII-a li se cere observarea directă a fenomenelor cu impact turistic, prin
atașarea la proiectul de promovare a regiunii a unei fișe de observare, redate ca model în
rândurile de mai jos.
La nivelul clasei a V-a se poate atribui modelul de fișă descrisă în tabelul 3.
Tabel 3. Model de fișă de observare a orizontului local pentru elevii clasei a V-a
Nr. Elementul studiat Descriere(poziție geografică, Impactul turistic(indică rolul
crt. caracteristici) pe care poate să îl aibă acesta
asupra dezvoltării turistice a
regiunii)

1. Obiective cu potențial turistic ale

reliefului
2. Vegetație specifică cu rol în
dezvoltarea activităților turistice
3. Mănăstiri și biserici vechi
4. Pensiunile turistice

La nivelul clasei a VIII-a se poate atribui modelul de fișă descris în tabelul 4.

Tabel 4. Model de fișă de observare a orizontului local pentru elevii clasei a VIII-a
Nr. Elementul cadrului natural observat(se vor Descriere/ data Impact turistic/ efectul
crt. urmări de la momentul învățării până la sfârșitului observării(se vor identifica turistic(se va urmări
anului școlar, atunci când se va prezenta proiectul principalele obiective frecvența vizitării,
grupei. Se vor însemna în prezenta foaie toate cele turistice sau potențialul perioada din an în care se
observate la momentul dat) turistic pe care pot să îl înregistrează turiști și
aibă) efectul asupra comunității)
1. Relieful
2. Apele
3. Vegetația
4. Mănăstirile/ Bisericile
5. Monumente istorice
6. Manifestările culturale

Un alt model, mai simplu, poate fi atribuit elevilor clasei a V-a, sub forma unui
chestionar, cu întrebări închise.
- Care este fenomenul meteorologic cu cea mai mare intensitate produs în regiunea
Subcarpaților Gorjului dintre văile Jiu și Olteț?
- De unde se realizează alimentarea cu apă?
- Care sunt apele mai mari din regiune?
- Care sunt plantele specifice întâlnite în această regiune?
- Unde depozitează gunoaiele familia ta?
- Ce se întâmplă cu gunoaiele depozitate?

17
 - De ce îmbunătățiri beneficiază zona subcarpatică submontană?
- Care sunt pensiunile din zona studiată?
- Care sunt principalele obiectice turistice ale regiunii?

1.2.3.2. Studiul de caz

Este o metodă de cunoaștere, de explorare și aplicativă, prin analizarea unei situații-
problemă. Astfel pentru a găsi soluția, cazul poate fi modelat sau simulat, putând fi ales atât
din mediul natural cât și din cel antropic. Folosirea acestei metode prezintă o serie de avantaje,
deoarece elevii se confruntă direct cu o situație desprinsă din realitate, apropiindu-i de
problemele zilnice ale comunității, ajutându-i astfel să își asume responsabilitatea în
identificarea unor soluții, acționând rapid și argumentându-și opiniile(Dulamă M.E., Roșcovan
S., 2007).
În cazul lecțiilor de geografie, pentru înțelegerea impactului pe care îl poate avea
aruncarea deșeurilor la întâmplare asupra dezvoltării turistice a zonei se folosește un caz
evolutiv. Acesta se bazează pe o situație ivită la începutul lunii mai, 2018, pe raza localităților
Mușetești, Crasna, Novaci și Baia de Fier. Primăriile acestor localități, ca urmare a unor
sesizări primite din partea locuitorilor și a unor instituții școlare au hotărât să rezilieze
contractul cu firma de salubritate din județul Vâlcea. Aceasta s-a bazat pe faptul că pentru o
perioadă lungă de timp gunoiul nu le-a fost ridicat de către această firmă. Drept urmare pentru
o perioadă de aproximativ două săptămâni, până la momentul deservirii de către altă firmă de
salubritate, de această dată din județul Gorj, comunitatea a avut de suferit(sursa Primăria
comunei Crasna).
În vederea înțelegerii cazului oferit în lecție, problema se adresează sub forma găsirii
unei soluții, astfel încât deșeurile rezultate să nu ajungă în mediul natural și să afecteze
activitatea de dezvoltare turistică a zonei. În acest sens, se intervine cu redarea unei liste de
deșeuri, frecvent întâlnite în mediul din comună, și a timpului de descompunere pe care îl are
fiecare. Hârtia, 2-4 săptămâni; rest de măr , 2 luni; rest de bumbac , 1-5 luni; carton , 2-3 luni;
rest de țigară , 2-5 ani; bucată de lemn, 8-10 ani; pungă de plastic, 1020 ani; doză de metal,
80-100 ani; sticlă de plastic, 450 ani; sticlă, niciodată(sursa http://ecotop.greenagenda.org).
Pentru a înțelege cele expuse, profesorul va ajuta elevii în identificarea unei soluții,
prin adresarea unor întrebări.
- Care este contextul în care s-a petrecut cazul?

18
 - Ce s-ar fi putut face pentru ameliorarea problemei?
- Ce efect a avut această problemă asupra comunității?
- Ce s-a întâmplat cu gunoiul neridicat în această perioadă?
- Ce efect ar putea avea aruncarea lui la întâmplare, în mediul geografic?
- Unde credeți că au fost depozitate gunoaiele neridicate de firma de salubritate?
- Ce efect are această problemă asupra activității turistice din această perioadă?
- Cum afectează această situație activitatea pensiunilor din zonă?

1.2.3.3. Experimentul
Se constituie sub forma unei metode de explorare a realității prin provocarea unui
proces sau fenomen în scopul înțelegerii modului de manifestare. Deși necesită resurse mai
mari de timp și materiale, cu toate acestea rezultatul este mult mai bun, elevii reușind să își
construiască singuri modele și experiențe noi(Dulamă M.E., 2008). Pornind de la ideea emisă
în cazul metodei anterioare, în vederea înțelegerii impactului pe care îl poate avea poluarea
asupra activităților turistice din zonă, am ales a realiza o lecție practică, la nivelul clasei a V-a,
de simulare a fenomenului de poluare a apei ca urmare a deversării reziduurilor sau/și
aruncării deșeurilor.
Activitatea a presupus utilizarea următoarelor materiale: 2 garoafe albe, ţelină cu
frunze, cerneală roşie, verde, albastră, foarfecă, vase de sticlă, desfășurându-se în două etape.
În prima fază s-au umplut vasele cu apă adăugându-se la fiecare vas altă culoare de cerneală.
Tulpina garoafei s-a tăiat cu grijă în două părţi până la capitalul floral. Fiecare jumătate a
tulpinii s-a introdus într-un vas cu apă colorată. După câteva ore florile au început să se
coloreze.

Foto. 2. Plantele colorate(centru) și cele introduse în timpul aplicației(dreapta)(Alexandru L.M., 2016)

19
 În acest interval s-a observant faptul că acea culoare a ajuns prin tulpină în flori,
colorându-le(vezi foto. 2.).
În cea de a doua etapă o ţelină secţionată în partea inferioară s-a pus într-un vas ce
conţinea colorant roşu. Apa a urcat prin tulpină în frunze colorându-le în roşu, putându-se
astfel observa celulele vasculare prin care apa e condusă către frunze(vezi foto. 3.).

Foto.3. Diferența dintre planta introdusă în vasul cu colorant(dreapta) și cea

proaspătă(stânga)(Alexandru L.M., 2016)

1.2.3.4. Modelarea
Repezintă metoda de reprezentare a realității ca urmare a cunoașterii teritoriului
respectiv, prin reproducerea anumitor însușiri, în scopul descrierii fenomenului sau spațiului
ales.

Foto.4. Tipuri de machete ale râurilor din zona subcarpatică, realizate de elevii clasei a V-a de la Școala
Gimnazială Cărpiniș în anul școlar 2017-2018(Alexandru L.M., 2018)

20
 Pentru a putea fi perceput mai bine, modelul creat trebuie să fie fidel cu realitatea,
simplu și micșorat. În cadrul lecțiilor de geografie, pentru înțelegerea aspectului geografic al
regiunii subcarpatice gorjene, în vederea promovării turistice, se cere elevilor din clasa a V-a,
realizarea unui model similar, redat de o machetă a unui râu din zonă(vezi foto.4. și foto.5.),
iar celor din clasa a VIII-a, realizarea unui model cu analogie funcțională, de tipul unui desen
schematic, care să redea structura întregii comune(vezi foto.6.).

Foto.5. Tipuri de machete ale râurilor din zona studiată, realizate de elevii clasei a V-a de la Școala
Gimnazială Cărpiniș în anul școlar 2016-2017(Alexandru L.M., 2017)

Foto.6. Tipuri de modele redând structura comunei Crasna, realizate de elevii clasei a VIII-a de la
Școala Gimnazială Cărpiniș în anul școlar 2017-2018(Alexandru L.M., 2018)

21
 În cadrul acestor activități elevii se familiarizează cu elementele cadrului natural,
înțeleg mult mai ușor care sunt componentele teoretice ale unui bazin hidrografic sau/și ale
unei așezări rurale fixându-le mult mai ușor. Totodată prin fixarea informației vor putea să se
exprime mult mai ușor oral ca urmare a perceperii și înțelegerii prin practică.

1.2.4. Metode axate pe acțiune

Implică acțiunea directă a elevului, la fel ca în cazul metodelor explicate mai sus, însă
de această dată nu este necesar să cunoască realitatea, întrucât aceste metode vizează exersarea
unor acțiuni necesare în construirea cunoașterii și a cunoștințelor. Exersarea cunoștințelor de
identificare a elementelor cadrului natural din orizontul local în scopul promovării turistice s-a
realizat în cadrul orelor de geografie prin intermediul atribuirii de exerciții elevilor și prin
lucrul prin cooperare, în echipe de câte 3-4 elevi.

1.2.4.1. Exercițiul
Presupune realizarea repetată și conștientă a unor operații intelectuale în scopul
însușirii tehnicilor de rezolvare și pentru consolidarea cunoștințelor, prin dezvoltarea
capacității cognitive. Acestea se pot utiliza în orice moment al lecției, având grade de
dificultate diferită și putând fi aplicate pentru înțelegerea și fixarea tuturor elementelor
învățate în cadrul lecțiilor de geografie(Dulamă M.E., Roșcovan S., 2007). Astfel, la nivelul
clasei a V-a, după fiecare capitol parcurs, referitor la geosferele Terrei, elevii primesc o fișă de
lucru care conține exerciții referitoare la noțiunile învățate pentru orizontul local. Acestea
urmăresc înțelegerea spațiului geografic învecinat în vederea promovării turistice.
În cadrul lecțiilor de orientare geografică se pot administra exerciții de recunoaștere a
vecinilor comunei sau de realizare a unei scheme prin care să poziționeze comunele vecine,
precum în exemplul oferit mai jos.
- Se dă textul: „Comuna Crasna este situată în nordul județului Gorj, la limita cu
județul
Hunedoara. Este format din șapte sate: Aniniș, Radoș, Cărpiniș, Drăgoești, Crasna, Buzești,
Dumbrăveni, reședința fiind satul Cărpiniș. În partea de nord se învecinează cu lanțul
munților Parâng, la est și sud-est cu orașul Novaci, la sud cu comunele Săcelu și Bengești-
Ciocadia, iar la vest cu comuna Mușetești. Teritoriul comunei este situat în totalitate în
depresiunea subcarpatică olteană, fiind drenat de afluenți ai Gilortului”.

22
 Pe baza textului completați textul: „Localitatea de domiciliu este situată în partea de
......... a județului ........................ Aceasta se învecinează la nord cu ..........................., la vest
cu.................., la est cu ....................................., la sud
cu...........................................................”
Un alt exemplu pornind de la același text poate fi completarea unui tabel, oferit ca
exemplu mai jos, în tabelul 5.

Tabel 5. Poziția geografică a Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț

Poziția în județ Vecinii regiunii
Nord Sud Vest Est

În cadrul lecției de recunoaștere a elementelor specifice reliefului se poate oferi hartă

suport a regiunii subcarpatice gorjene. Urmărindu-o elevii trebuie să recunoască elementele cu
potențial turistic.
În cadrul lecției de fixare a noțiunilor referitoare la obiectivele antropice ale unei
regiuni, pentru a identifica elementele specifice zonei din care fac parte se poate administra o
fișă în care elevii să recunoască acest tip de elemente.
- În tabelul 6, de mai jos identificați principalele monumente istorice și religioase
întâlnite
în Subcarpații Gorjului dintre Jiu și Olteț. Pot acestea să influențeze activitatea turistică a
regiunii?

Tabel 6. Monumente religioase și istorice

Monumente istorice Monumente religioase

Pentru a înțelege noțiunile specifice hidrosferei, elevilor li se va distribui harta

hidrografică a Subcarpaților Gorjului, dintre Jiu și Olteț. Vor trebui să identifice principalele
râuri din zonă, iar pentru râul Gilort să identifice afluenți.
La finalul lecțiilor specifice biosferei, se va administra un exercițiu de observare și
analiză.
-Realizați o listă a principalelor specii vegetale întâlnite în zona de pădure din regiune. În
funcție de speciile identificate puteți menționa o specie benefică în realizarea curelor de
tratament pentru persoanele care au insuficiențe respiratorii sau pulmonare. Existența acestora

23
poate dezvolta o ramură a turismului de tratament? Menționați o localitate unde s-ar putea
realiza o bază de tratare a acestor afecțiuni.
Elevilor clasei a VIII-a li se atribuie o fișă de lucru care conține exerciții ajutătoare în
vederea realizării proiectului de promovare turistică a regiunii(vezi tabel 7.).

Tabel 7. Fișă de lucru ajutătoare în vederea derulării proiectului de promovare turistică a regiunii
Elementul vizat Activitatea de rezolvare Soluția
Poziția geografică Identificați regiunea geografică pe care o ocupă în cadrul Numiți unitatea de relief
județului peste care se suprapune

Accesibiltatea Bifați categoria de drum existentă Numiți principalele

drumuri care realizează
legătura cu regiunile
vecine
DN(drum național) DJ(drum DC(drum comunal)
județean)
Obiective turistice Bifați tipuri de obiective turistice întâlnite Numiți cele mai vizitate
obiective turistice din
zonă
Relief Rezervații Istorice Religoase

Manifestări Identificați activitățile culturale cu tradiție organizate Numiți locul în care se

culturale produc și data la care se
organizează

Circulația Identificați pensiuni agroturistice din zona submontană Localizați-le

turistică

Calculați lungimea sejurului petrecut de turiștii sosiți, știindu- Soluția este.....

se faptul că în anul 2017 s-a înregistrat un număr de 71423 de
turiști, care au înnoptat 152132 de zile
Tipuri de turism Bifați tipurile practicate Localizați-le/numiți-le
Aventură Rural Cultural- Montan Balneoclimateric
religios

1.2.4.2. Învățarea prin cooperare

Întâlnită la Dulamă Maria Eliza și Roșcovan Serafima, în Didactica geografiei și sub
denumirea de învățare colectivă, reciprocă, în grup, în echipă sau în colaborare presupune
organizarea clasei de elevi în grupe de lucru de câte 3-4 elevi. În cadrul echipelor fiecare elev
urmează să aibă o serie de responsabilități. Randamentul echipei este vizibil numai dacă toți
elevii își asumă rolul în grup și rezolvă atribuțiile pe care le au. Totodată elevii ar trebui să
urmărească scopul comun al grupului, să contribuie cu toții la înțelegerea problemei și

24
rezolvarea sarcinilor de lucru, să comunice între ei, să se încurajeze și să aprecieze munca
depusă de fiecare membru și nu în ultimul rând să se susțină reciproc.
În cadrul lecțiilor de geografie se lucrează, în funcție de numărul de elevi ai clasei, însă
de regulă nu se depășește un număr de 4 membrii în echipă. Grupul creat la nivelul clasei a
VIII-a este de tip formal, urmând ca parcurgând pașii specifici realizării unui proiect, pe o
durată de 2-3 săptămâni să realizeze un poster de promovare turistică a zonei( vezi foto.7.).
Pentru realizarea acestui tip de activitate, elevii vor trebui să urmeze pașii specifici realizării
unui proiect, însemnând alegerea temei(clasa este împărțită în echipe de câte 4 elevi, prin
tragere la

Foto.7. Tip de poster de promovare a zonei, realizat de elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Cărpiniș în
anul școlar 2017-2018(Alexandru L.M., 2018)

sorți. Elevii vor alege un lider al grupei și împreună cu el titlul proiectului); identificarea
motto-ului sau al logo-ului(fiecare grupă va alege un semn distinctiv, specific grupei și temei
alese sau un motto, urmând să identifice principalele probleme care vor fi tratate în proiect și
vor proiecta activitățile care se vor realiza. În acest sens, fiecare coechipier va alege o
activitate pe care o va pregăti); elaborarea materialelor necesare proiectului(fiecare echipă va
întocmi materialele grafice, ilustrațiile și informațiile referitoare la tema aleasă); finalizarea
proiectului și realizarea fișei de proiect(elevii vor aduce ultimele modificări asupra celor
hotărâte la nivelul fiecărei grupe, și vor întocmi posterul, care va urma să fie evaluat de către
profesor și ceilalți colegi. Totodată se va realiza de către fiecare grupă fișa de proiect).
25
 La finalul proiectului, ca dovadă a lucrului în echipă, elevii vor întocmi o fișă de
proiect. Un model creat pentru elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Cărpiniș în anul
școlar 2017-2018 este prezentat în rândurile de mai jos.
Fișă de proiect
Titlul proiectului: Zona subcarpatică gorjeană dintre Jiu și Olteț în imagini
Logo-ul sau motto-ul: „Continuă să cauți și vei descoperi lucruri cu adevărat frumoase
în
nordul Olteniei”
Perioada de desfășurare: 7-28.05.2018
Date de identificare: Școala Gimnazială Cărpiniș, clasa a VIII-a
Grupul țintă: elevii clasei a VIII-a
Scopul proiectului: Promovarea regiunii subcarpatice dintre Jiu și Olteț la nivelul
județului, prin participarea la concursul de turism „Gorjul turistic”
Desfășurarea activității:
Activități Produsele Resurse Responsabili Termen de Observații/ mod de implicare a
realizate realizare colegilor în grupă
Formarea - Bilețele Elevi, profesor 1 oră
echipei de
lucru
Alegerea temei Lista Bilețele Elevi, profesor 1 oră
variantelor de
titlu
Redarea prin
mijloace
artistice a unor
situații care
privesc tema
aleasă de
fiecare grupă
Realizarea Expoziția postere Elevi, pofesori, 1 oră Evaluarea finală va fi făcută de
expunerii părinți către pofesor

În vederea evaluării finale, pe perioada desfășurării proiectului, elevii au fost

monitorizați, toate obsevațiile fiind trecute în fișele de monitorizare atât ale grupei, cât și ale
fiecărui elev în parte(vezi tabel 8. și tabel 9.).

Tabel 8. Fișă de urmărire a derulării proiectului

Indicatori/ criterii de Termen de realizare Observații Data realizării/
evaluare comentarii pe grupă

26
Realizarea echipelor de 1 oră Se vor foma echipe de câte 4
lucru elevi
Alocarea temei 1oră Se vor aloca prin tragere la sorți
Realizarea desenelor/ 1 oră Fiecare membru al echipei va
colajelor realiza activitatea desemnată la
nivelul grupei
Desenele/ colajele 2 ore Expoziția va fi realizată într-un
realizate să respecte tema spațiu în care poate fi văzută de
și să urmărească scopul cât mai mulți elevi, părinți și
urmărit de grupă, în comunitate locală
funcție de tema aleasă

Tabel 9. Fișă de observare a comportamentului grupului/ fiecărui elev

Comportament observat Da Nu Elev1 Elev2 Elev3 Elev4 Comentarii
Formularea de întrebări de
către toți membrii
Transmitere de mesaje
Fiecare elev a reușit să
vorbească
Fiecare i-a ascultat pe ceilalți
Fiecare i-a încurajat pe ceilalți
Toți membrii grupului au
lucrat
Fiecare a realizat o activitate
proprie
Liderul s-a asigurat că toți
membrii lucrează
Fiecare a participat la
finalizarea proiectului

Se poate observa faptul că în cazul acestei metode profesorul încetează să mai fie un
transmiţător de cunoştinţe, devenind un facilitator, un sfătuitor al învăţării. Profesorul
provoacă, organizează şi stimulează situaţiile de învăţare. Elevii sunt conduşi către
autoînvăţare şi sunt motivaţi să planifice independent şi colectiv, să implementeze şi să
evalueze procesul de învăţare. Cu toate acestea, încă de la începutul activității a trebuit să
explic foarte clar sarcina de lucru, scopul și obiectivele pe care le-am urmărit. Pe perioada
derulării proiectului am răspuns întrebărilor adresate de către elevi, am încurajat elevii să
înveţe ei înşişi şi să formuleze corect întrebări, să-şi autoevalueze munca și să acorde o
atenţie specială cooperării, organizării sarcinilor şi metodologiilor de lucru în echipă, fiind
într-o comunicare permanentă cu elevii.
Obiectivele proiectului/ sarcinile au trebuit definite în acord cu experienţa elevilor şi
urmărind participarea tuturor membrilor grupului.
Concluzionând am putea menționa faptul că în cadrul lecțiilor de geografie se combină
utilizarea metodelor tradiționale cu cele moderne. De multe ori se poate observa și faptul că o

27
metodă tradiţională poate evolua spre modernitate, în măsura în care secvenţele care o compun
îngăduie aceste schimbări. În unele metode moderne surprindem secvenţe destul de
tradiţionale sau descoperim că variante ale acestei metode erau de mult cunoscute şi aplicate.
Considerăm că fiecare metodă, şi nu mă refer doar la clasificarea în funcţie de evoluția
tehnică, apare sub forma unor variante şi aspecte diferite, încât în cadrul unei metode, de
exemplu cea clasică, se poate naşte treptat tendinţe către modernism. Ele apar şi se
concretizează în variante metodologice compozite, prin difuziunea permanentă a unor trăsături
şi prin articularea a două sau mai multe metode.
Pentru a diferenția cele două categorii de metode am încercat realizarea unei comparații
redată în tabelul 10.
Tabel 10. Caracteristicile principale ale metodelor clasice și moderne
Metode tradiționale Metode moderne
Caracteristici: Caracteristici:
- memorarea şi reproducerea cunoştinţelor transmise de - apel la experienţa proprie;
cadrul didactic; - promovează învăţarea prin colaborare;
- competiţia cu scop de ierarhizare; -dezvoltă gândirea critică în confruntări;
- se poate realiza și individual;
Avantaje: Avantaje:
- stimulează productivitatea, promovează aspiraţii mai - stimulează argumentarea unei opinii; cooperarea în
înalte; rezolvarea sarcinilor şi problemelor de lucru (de
- pregăteşte elevii pentru viaţa competitivă. învăţare);
- iniţiativa, spiritul întreprinzător;
- cutezanţa, asumarea riscurilor, implicare personală,
gândire liberă, creativă, critică;
Limite: Limite:
- generează conflicte, agresivitate; -poate produce o dependență de mijloacele multimedia
- lipsa comunicării și a încrederii, amplifică teama de ce provoacă o inhibare la nivel cortical;
eşec, egoismul;
Evaluarea: Evaluarea:
- măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul); - măsurarea şi aprecierea capacităţilor-
- accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie competențelor(ce ştie şi ce poate să facă elevul);
deţine elevul); - accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente,
atitudini, convingeri);
- vizează progresul în învăţare la fiecare elev;
Modul de realizare a învăţării: Modul de realizare a învăţării:
- învăţarea are loc predominant pe memorare şi pe - învăţarea are loc predominant prin formare de
reproducerea de cunoştinţe; competenţe şi deprinderi practice;
- învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul - învăţarea se realizează prin cooperare;
de ierarhizare;
Rolul elevului: Rolul elevului:
- urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia - exprimă puncte de vedere proprii;
profesorului; - realizează un schimb de idei cu ceilalţi;
- încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite; - argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de
- acceptă în mod pasiv ideile transmise; a înţelege;
- lucrează izolat; - cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru;
Rolul profesorului: Rolul profesorului:
- se consideră şi se manifestă precum un părinte; - este partener în învăţare;

28
- impune puncte de vedere; - ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de
- expune, ţine prelegeri; vedere;
- facilitează şi moderează învăţarea;

Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă în aplicare în lecţii sau activităţi
extraşcolare cu ajutorul elevilor şi în beneficiul acestora, presupunând, în toate cazurile, o
colaborare între profesor şi elev, participarea lor la căutare de soluţii, la distingerea dintre
adevăr şi eroare şi care, sub forma unor variante şi/sau procedee selecţionate, se foloseşte
pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a stimulării spiritului creativ.

1.3. Mijloace de învățământ utilizate pentru însușirea elementelor

potențialului turistic și a valorificării acestuia

Mijloacele de învățământ cuprind totalitatea resurselor materiale, naturale sau

confecționate utilizate în cadrul lecțiilor de geografie. Acestea au rolul de ușura acțiunea de
înțelegere a noțiunilor prin simularea elementelor din realitate, prin reprezentare, prin
realizarea de exerciții sau aplicații practice.
Utilizarea lor trezește interesul elevilor pentru cele transmise prin determinarea
motivației ca urmare a prezentării informației în mai multe forme.
În cadrul lecțiilor de geogafie în vederea realizării activităților de identificare a
potențiului turistic din regiunea propusă spre studiu am folosit ca tipuri de mijloace cele scrise,
imaginile, hărțile, filmele, softuri educaționale și tehnologia informației și a comunicațiilor.

1.3.1. Utilizarea mijloacelor scrise

Pentru realizarea activității mai sus menționate în cadrul orelor de curs s-au folosit ca
materiale scrise manualul, presa scrisă, textele elaborate de elevi și de mine ca profesor.

Foto.8. Articol din ziarul local Gorjeanul obținut cu ajutorul internetului(www.gorjeanul.ro )

29
 Manualul a fost utilizat atât la nivelul clasei a V-a, în vederea înțelegerii și perceperii
fenomenelor din mediul înconjurător în vederea recunoașterii în orizontul local. În cadrul
orelor desfășurate cu clasa a VIII-a s-a utilizat manualul în vederea identificării principalelor
elemente de reper în desfășurarea proiectului școlar. Pentru a percepe corect anumite
întâmplări, fenomene și evenimente petrecute pe raza zonei am folosit articole din ziar, extrase
cu ajutorul internetului(vezi foto.8.).
Textele elaborate de elevi sau/și de mine în calitate de profesor reprezintă descrieri ale
unui peisaj observat în urma desfășurării unei drumeții în orizontul local, povestirea unui
eveniment sau sunt interpretări ale unui material citit despre Subcarpații Gorjului dintre Jiu și
Olteț.
Utilizarea acestor mijloace în cadrul lecțiilor de geografie au rolul de a iniția elevii în
utilizarea corectă a informației în scopul interpretării și prelucrării.
1.3.2. Utilizarea imaginilor
În cadrul activității didactice pentru observarea componentelor mediului înconjurător și
pentru ilustrarea unor evenimente, fenomene de pe raza regiunii s-au folosit și imaginile.
Acestea reprezintă un mijloc care ușurează acțiunea de transmitere și însușire de cunoștințe de
către elevi întrucât prin analizarea și interpretarea elementelor identificate în cadrul imaginilor
se poate realiza o conexiune mult mai rapidă și de lungă durată. Acest lucru se poate realiza
datorită faptului că fotografiile surprind forme de relief, unități hidrografice, asociații de
plante, peisaje, elemente antropice, fenomene și întâmplări.

Foto.9. Pagina personală de wiki care conține imagini ajutătoare în desfășurarea lecțiilor de
geografie(www.geografiecarpinis.wikispaces.com )

30
 În timpul orelor de curs imaginile sunt provenite atât din experiența personală cât și din
suporturile scrise și susținute și cu ajutorul multimediei. Pentru facilitarea accesului tuturor
elevilor la mai multe informații am realizat o pagină web pe platforma wikispaces în care se
regăsesc imagini din zona studiată(vezi foto.9.).
Interpretarea imaginilor necesită un proces mintal complex bazat pe efectuarea unor
operații cognitive ale noțiunilor anterioare obținute atât din surse scrise, audio sau video dar și
din alte imagini. De aceea de multe ori utilizarea acestor mijloace este eficientă doar în cazul
elevilor sârguincioși și perseverenți.

1.3.3. Utilizarea hărților

Utilizarea hărților în cadrul orelor de geografie presupune o analiză și o apreciere a
elementelor identificate. Totodată recurge la operații cognitive complexe, pe care doar o parte
din elevi și le-au însușit până la nivelul clasei a VIII-a. Această analiză presupune identificarea
elementelor de poziție geografică, altitudine, identificarea unor denumiri de localități, râuri,
obiective turistice, rețea de transporturi, etc. Pentru realizarea activității de lucru analiza
începe cu citirea și descifrarea elementelor reliefate în conținutul hărții, mai apoi realizarea și

Foto.10. Hartă folosită ca suport didactic la nivelul clasei aVIII-a, aflată în dotarea cabinetului de geografie al
Școlii Gimnaziale Cărpiniș(poză realizată de Alexandru L.M., 2018)

organizarea conexiunilor între elemente în vederea emiterii de explicații și păreri. Suportul

cartografic utilizat provine din dotarea cabinetului de geografie, cărți de specialitate și studii
personale(vezi foto.10.).

31
 Cu toate că nu toți elevii reușesc să utilizeze în condiții optime suportul cartografic,
prin sprijinul acordat, harta permite obținerea unor informații precise cu privire la spațiul
geografic studiat, la modul în care se pot realiza activitățile și totodată la modalitatea în care
oamenii interacționează cu spațiul geografic respectiv(Dulamă M.E.,2006 ).

1.3.4. Utilizarea filmelor

Mijloacele video sunt asemănate cu imaginile în mișcare. Acestea au un impact mult
mai mare în activitatea didactică deoarece atrag atenția elevilor prin stimularea vederii și
auzului.

Foto.11. Exemplu de film cu privire la fenomene produse în regiunea submontană a zonei(sursa

www.youtube.com)

În cadrul lecțiilor de geografie am folosit atât categorii de filme care descriu un singur
fenomen geografic produs în regiunea Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț, pentru ca
elevii să perceapă spațiul geografic și potențialul său în diverse momente, prin explicarea
procesului produs(vezi foto.11.), dar și filme tip documentar care descriu în amănunt
regiunea(vezi foto.12.). Acest tip de film este folosit pentru ca elevii să cunoască toate
elementele mediului înconjurător specific regiunii studiate, dar și a celor din jur, pentru a
realiza conexiunile spațiale între ele.
Utilizarea filmelor în cadrul lecțiilor, prin faptul că modernizarea tehnologiei ne
permite să-l derulăm în ritmul dorit sau să-l oprim la un moment dat, ne oferă foarte multe
avantaje, pentru că ne ajută să fixăm mai bine noțiunile și să stabilim feedback-ul. Totodată
această resursă multimedia mi-a oferit posibilitatea ca la sfârșitul derulării filmelor tip
documentar, pentru a urmări gradul de analiză și sinteză a informației, să adresez întrebări în

32
rândul elevilor de clasa a VIII-a. Acestea s-au bazat pe orientarea modului de abordare a
realizării proiectului de

Foto.12. Film documentar folosit în cadrul lecțiilor de geografie la clasa a VIII-a(sursa

www.youtube.com)

promovare a regiunii, prin identificarea rolului său turistic în concordanță cu regiunile

învecinate, situate în partea de nord a județului Gorj.

1.3.5. Utilizarea softurilor educaționale

Softurile educaționale reprezintă produse software, sau programe, utilizate pe orice
calculator care prezintă un subiect, o temă, un experiment sau o lecție. Acestea se adresează
direct celor implicați în procesul didactic, facilitând acțiuni precum procesarea tuturor
informațiilor; construirea de cunoștințe noi pornind de la achizițiile inițiale; dobândirea de
competențe noi prin faptul că acestea oferă explicații, exemple, aplicații, demonstrații,
simulări ale unor fenomene și procese și posibilitatea realizării unor modele proprii de
exerciții, având un rol important în stimularea atenției elevilor(Dulamă M.E., 2008).
Softurile actuale sunt proiectate în funcție de competența pe care o urmărim. Apar
astfel softuri tematice folosite pentru momentul transmiterii de noi cunoștințe, deoarece
urmăresc un traseu predefinit, ca în cazul aplicației AeL sau/și Geografika. Softuri de exersare
folosite pentru fixarea cunoștințelor sunt reprezentate atât de aplicația Seterra cât și de
Geografika. Aplicația Google Earth reprezintă un soft de investigare care îi permite celui care

33
îl utilizează să-și creeze propriul stil de descoperire a informației; softuri pentru simularea
fenomenelor și proceselor precum aplicația AeL și softul Seterra creat sub forma unor jocuri.
În cadrul lecțiilor de geografie la nivelul clasei a V-a, pentru înțelegerea și perceperea
fenomenelor din mediul geografic am folosit programele educaționale Seterra și AeL.
Seterra se prezintă sub forma unui program educaţional interactiv de geografie care
conține aproape nouăzeci de exerciţii diferite. Acestea se referă la localizarea continentelor şi
a diferitelor ţări, a unor regiuni autonome, provincii, oraşe, inclusiv capitalele și identificarea
drapelelor naţionale. Totodată cuprind și exerciţii de tip quiz: cum se numeşte capitala ţării X ,
oferind patru variante de răspuns și capitala ţării Y este Z, cu câte patru variante de
răspuns(vezi foto.13.).

Foto.13. Prezentarea interfeței softului educațional Seterra(sursa: www.onlineseterra.com )

Programul se prezintă sub forma unui joc, deoarece după terminarea exerciţiului
programul afişează rezultatul (în procente) şi timpul consumat, exerciţiile putându-se repeta la
nesfârşit. Fiecare răspuns corect, în cazul localizării pe hartă a ţărilor, oraşelor, provinciilor, a
teritoriilor autonome, munți, vulcani și drapele, se simbolizează prin colorarea acestora în alb,
la a doua încercare în galben, iar la a treia în galben mai închis. Dacă nici la a treia încercare
nu avem sorţi de izbândă, calculatorul ne va indica răspunsul corect. În acest ultim caz, după
un simplu click din partea elevului pe teritoriul, oraşul, ţară, acestea se vor colora în roşu.

34
Softul educaţional Seterra este uşor de aplicat pentru că nu necesită cunoştinţe avansate de
informatică.
Aplicația AeL(Advanced e-Learning) reprezintă o platformă autohtonă, produsă de
firma SIVECO, distribuită în majoritatea școlilor care dispuneau de dotare tic și lansată în anul
2001. Totodată este o platformă integrată completă de instruire asistată de calculator şi
gestiune a conţinutului, oferind suport pentru predare şi învăţare, testare şi evaluare,
administrarea conţinutului, monitorizarea procesului de învăţământ şi concepţie
curriculară(www.elearning.ro).

Foto.14. Site-ului informatizat al educației folosit pentru descărcarea aplicațiilor realizate în AeL pentru
disciplina geografie(sursa: www.portal.edu.ro )

În ciuda calităţilor certe pe care le are programul, au existat şi câteva aspecte care au
făcut ca implementarea proiectului la nivel de ţară să fie întreruptă și activitatea să fie
gestionată de către Ministerul Educației și Cercetării, aplicațiile fiind încărcate pe site-ul
informatizat al acestuia(vezi foto.14.). Acestea redau simulările fenomenelor și proceselor
geografice.
Pentru explicarea și înțelegerea elementelor specific clasei a VIII-a, în vederea
realizării proiectului de promovare turistică am ales a folosi aplicațiile Geografika și Google
Earth.
Geografika reprezintă un soft educațional cu licență din partea grupului Intuitext
folosit atât pentru transmitere de cunoștințe, cât și pentru evaluare și exersare. Se concentrează

35
pe prezentarea și explicarea fenomenelor mai dificile de studiat și de înțeles prin mijloacele de
învățământ tradiționale, având disponibile animații, experimente virtuale, jocuri interactive,
texte, desene schematice, profile, hărți, fotografii și probe de evaluare(vezi foto.15.). Secţiunea
”Ştiaţi că..” prezintă legende, poveşti şi imagini inedite din România reală, în plus elevii
putând să adauge propriile experienţe prin fixarea lor cu ajutorul unei piuneze pe
hartă(Dulamă M.E., 2008).

Foto.15. Interfața aplicației Geografika

Aplicația Google Earth este un program cu ajutorul căruia ne putem repera pe teren
mult mai ușor, putând obține foarte multe informații referitoare la poziția geografică a unui
punct și valorile coordonatelor geografice(vezi foto.16.).

Foto.16. Interfața aplicației Google Earth

36
 Așadar această aplicaţie este utilă deoarece prezintă coordonatele geografice, punctele
cardinale, elemente de geografie fizică: forme de relief, reţea hidrografică şi elemente de
geografie umană: oraşe, obiective turistice, modul de utilizare al terenului, căi de comunicaţii.
Pentru studiul geografiei fizice a regiunii subcarpatice gorjene, elevii au primit ca sarcină de
lucru să observe harta şi să studieze trăsăturile formelor de relief, modul de dispunere a reţelei
hidrografice, modul de utilizare al terenului; pe baza imaginilor satelitare, se poate caracteriza
vremea dintr-o regiune prin indicarea valorilor de temperatură și precipitaţii.
Spre exemplu la clasa a VIII-a, pentru exersare și pentru obținerea de date cu privire la
realizarea proiectului de promovare a regiunii subcarpatice gorjene s-a administrat o activitate
de lucru care a presupus deschiderea aplicaţiei Google Earth și căutarea hărții zonei. Pe caietul
de notiţe/pe foaia de lucru au notat cele observate.
Toate aceste cerințe îi vor ajuta pe elevi să se orienteze mult mai bine în spațiu și să
localizeze un punct din realitate cu ajutorul coordonatelor geografice. Cu ajutorul acestei
aplicații, în cazul unei cercetări de teren, elevii pot urmări folosind această hartă modificările
realizate în teren în ultima vreme având posibilitatea să le noteze cu ajutorul marcatorilor de
locație.

1.3.6. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor

Mijloacele moderne ale tehnologiei informației și a comunicațiilor presupun utilizarea
atât a programelor cât și a componentelor tehnice. Noile tehnologii au produs schimbări,
modificări în toate domeniile și era de așteptat ca la un moment dat acest progres să
influențeze și procesul de predare-învățare. Astfel elevii sunt nevoiți să învețe să gestioneze un
număr impresionant de informații, să le analizeze, să ia decizii să-și dezvolte cunoștințele
pentru a face față provocărilor tehnologice actuale(note de curs, 2014).
Toate acestea reprezintă realități pe care elevii le experimentează în fiecare zi. La
rândul lui, cadrul didactic este pus în situația de a opta între continuarea demersului său
educațional în mod conservator, folosind metodele tradiționale, ignorând tendințele de
schimbare sau acceptarea provocării și implementarea în același timp a noilor tehnologii în
activitatea sa didactică. În cadrul orelor de geografie, instrumentele TIC facilitează procesul de
predare-învățare și uneori chiar și evaluare, chiar dacă ne gândim la simplele teste alcătuite cu
ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm materialele,
ne oferă posibilitatea de a căuta, ne învață a colecta şi procesa în mod corect informaţia şi de a

37
o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a folosi
instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe,
abilitatea de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet.
Alături de softurile educaționale se pot folosi și produse multimedia precum blogurile,
afișele, prezentările, cât și platformele de tip e-learning sau resurse educaționale deschise după
cum au fost denumite la forumul Unesco din 2002. În vederea realizării activității la clasă
alături de softurile educaționale prezentate mai sus am realizat o platformă de lucru, de tip e-
learning de tip wikispaces, denumită geografiecarpinis.wikispaces.com.
Pentru întocmirea acestei platforme de lucru mai complexă, am pornit de la bază,
creându-mi o serie de materiale care necesită utilizarea programelor de bază din pachetul
office al windows-ului. Deși toate aceste elemente primare sunt foarte bine cunoscute de
întreaga lume, voi încerca să identific rolul, fiecărei aplicații din pachetul office folosite, în
vederea desfășurării orelor de geografie, deoarece și ele la rândul lor devin resurse T.I.C..
Editorul Word reprezintă cel mai folosit editor de texte deoarece permite crearea cu
ușurință atât a unor documente simple, precum rapoarte, tabele, schițe, cât și a unor documente
mai complexe, care pot include elemente mai detaliate, precum grafice, ecuații.

Foto.17. Utilizarea fișelor de lucru la orele de geografie, realizate cu ajutorul editorului de texte
În cadrul orelor de geografie, pentru eficientizarea timpului, se folosesc foarte mult fișe
de lucru, aplicații practice, teste, teme pentru proiecte/aplicații / referate întocmite în acest
editor de texte(vezi foto.17.).

38
 Frecvent în cadrul orelor, pentru explicarea fenomenelor fizice, sociale și culturale, se
impune realizarea unui material informativ concludent pe tema discutată la oră. Pentru
învățarea mai detaliată a unui conținut profesorul poate să ceară elevilor să caute și alte surse
multimedia putând astfel să introducă în text legături de tip hyperlink și semn de
carte(www.geografie.uvt.ro).
Editorul Power Point este un editor grafic cu ajutorul căruia se realizează prezentări de
proiecte. Reprezintă una dintre cele mai folosite moduri de prezentare a lecțiilor, întrucât
aplicația se bazează pe diapozitive, care pot fi proiectate direct sau pot fi salvate ca fișiere.
Oferă totodată posibilitatea introducerii într-un singur diapozitiv a mai multor informații care
se pot grupa sub formă de text, tabel, grafic, animație, fotografie sau filmuleț(vezi foto.18.).

Foto.18. Utilizarea prezentărilor cu diapozitive în cadrul lecțiilor de geografie

Totodată acest editor permite personalizarea propriului diapozitiv, astfel profesorul

reușește să se adapteze foarte bine nivelului intelectual al elevului. Se poate astfel ca prin
intermediul prezentării profesorul să transmită un mesaj sonor sau video.
Editorul Excel reprezintă un program complex destinat calcului tabelar. Acesta se
poate folosi foarte ușor în cadrul orelor, întrucât ajută la realizarea unei baze de date cu
informații, clare, concise și foarte concludente. Totodată pe baza informațiilor se pot realiza
interpretări statistice foarte ușor care să evidențieze evoluția unui fenomen(vezi foto.19.).

39
 Foto.19. Utilizarea bazelor de date de tip excel în lecțiile de geografie
Aplicația Adope Photoshop se individualizează sub forma graficii pe calculator,
folosindu-se pentru crearea de imagini utilizând șabloane sub forma hărților mute, în cazul
obținerii de fișe de lucru, iar pentru obținerea unei imagini prelucrate se folosește imaginea ce
trebuie prelucrată în formatul inițial. O astfel de hartă poate fi construită în format digital
(fişier imagine) o singură dată şi apoi conservată. Ea va constitui punctul de plecare pentru
hărţile tematice(www.geografie.uvt.ro ).
Toate aceste tipuri de aplicații au rolul de a crea o serie de elemente grafice, audio-
video, dar și sub forma unor texte, pe care am avut posibilitatea să le utilizez atât în forma în
care le-am întocmit cât și prin integrarea lor în prezentări mai complexe, pe care le-am oferit
sub formă de suport pe hârtie sau informatic, folosind calculatorul.
Aplicația de tip E-learning reprezintă un mod de învățare constituit sub forma unui
proces virtual destinat obținerii de date, informații, abilități și cunoștințe. Apare totodată și sub
forma unei oferte de oportunități de învățare, instruire sau programe educaționale cu ajutorul
unor mijloace electronice, conținutul fiind oferit cu ajutorul internetului.
Avantajele folosirii acestor mijloace în cadrul lecțiilor sunt date de faptul că procesul
de învăţare este orientat către elev şi se realizează într-o locaţie virtuală; resursele educaţionale
sunt accesibile pe internet şi distribuite prin utilizarea, integrarea, accesarea bibliotecilor
electronice şi materialelor multimedia; elevii beneficiază de orientarea unui profesor care
planifică activitatea grupului de participanţi, furnizează resurse auxiliare, comentează temele,
impune direcţii; materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de profesor,
rezultată din interacţiunea participanţilor, din sugestiile, comentariile, resursele aduse de

40
aceştia; cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activităţii participanţilor, iar
unele şi simulări, lucrul pe grupuri, interacţiunea audio, video(www.elearning.ro ).
Utilizarea tot mai frecventă în procesul de învățământ a acestei forme de educație ține
cont nu numai de cerințele sociale actuale ale elevilor, ci și de faptul că reprezintă una dintre
activitățile mai facile de comunicare dintre profesor-elev-părinte, întrucât oferă un acces
prietenesc și eficient la informațiile și cunoștințele cele mai noi, la formele cele mai evaluate
de prezentare, de asimilare și de evaluare a cunoștințelor. Astfel se asigură un acces diferențiat
diverselor categorii de elevi, cu nivele de educație diferite.
În timp, utilizarea acestui mod de instruire, va face ca elevii să știe unde și cum să își
găsească informațiile folosind mediul virtual; să își selecteze informația; vor fi capabili să
învețe noțiunile cele mai importanre, știind că acelea cu grad de importanță mai scăzut pot fi
regăsite în modul virtual, memorându-le astfel mai ușor și vor ști că această posibilitate de
învățare este accesibilă tot timpul.
Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt date de faptul că acest tip de educaţie la
distanţă necesită eforturi consistente şi susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul
instrucţional. Totodată necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor, elevii
trebuind să aibă anumite cunoştinţe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui
sistem e-learning presupune instalarea de aplicaţii care presupun cunoştinţe tehnice
suplimentare. Costurile mari pentru proiectare şi întreţinere includ şi cheltuieli cu tehnologia,
transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor
necesare(www.moodle.ro ).
Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja
funcţionale a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-
learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul
natural al transmiterii şi, respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de
educaţie.
Cu elevii școlii Gimnaziale Cărpiniș am realizat activități de învățare utilizând
platforma e-learning wiki. Astfel am realizat o pagină specială a școlii, în care am încărcat
materiale utile în activitatea didactică, dar și dovezi ale activităților realizate în școală
împreună cu elevii.

41
 Un wikispaces sau wiki este în esenţă un grup de pagini web cu butoane "edit" pe ele.
Este un mod simplu de a edita pagini web împreună cu alţii. Wikispaces nu se limitează la
text. Se pot crea mai multe pagini, fiecare dintre ele putând avea imagini, clipuri video,
forumuri de discuţii, documente, foi de calcul şi mai mult. Aceasta înseamnă că se pot lucra
eseuri sau alte proiecte bazate pe text, dar se pot încărca, de asemenea, notiţe pentru lucrul în
clasă şi teme pentru acasă sau se pot crea cu elevii proiecte multimedia interesante.
Spaţiile wiki se pot folosi ca simple site-uri web pentru grupuri de proiecte, pentru
gestionarea documentelor şcolare, pentru discuţii şi dezbateri cu elevii, pentru colaborare cu
alţi profesori, pentru gestionarea temelor pentru acasă sau a altor activităţi extraşcolare sau
pentru colaborare cu elevii altei şcoli din ţară sau din străinătate.
O wiki este o aplicaţie web ce permite utilizatorilor să adauge conţinut şi să păstreze
propriile lor activități, dar permite şi oricui altcuiva să editeze conţinutul. Cel mai cunoscut
exemplu de wiki, la ora actuală, este Wikipedia, enciclopedia on-line care a devenit una dintre
sursele primare de informaţii din Internet.
Avantajele utilizării platformelor de tip wiki sunt date de faptul că oferă posibilitatea
oricărui utilizator să schimbe conţinutul unei pagini în mod instantaneu.
Sensul comunicării într-o aplicaţie de tip wiki este de la unii la alții, iar principalul
aspect asupra căruia se concentrează eforturile emiţătorului este cel de creare de conţinut, ceea
ce presupune competenţe comunicaţionale sporite precum abilităţi lingvistice, selectarea
limbajului adecvat, gândire sistemică şi gândire critică, capacitate de sinteză.
Pentru demonstrarea modului în care este utilizată această platformă în cadrul orelor de
geografie o să prezint pagina de lucru personală pentru susținerea orelor împreună cu elevii
claselor V-VIII de la Şcoala Gimnazială Cărpiniș, comuna Crasna, județul Gorj. Platforma
conține patru pagini principale, fiecărui an de studiu fiind atribuită o pagină separată. Pentru
fiecare dintre acești ani de studiu se întâlnesc materialele necesare desfășurării activităților
specifice nivelului lor de cunoaștere, iar pentru înțelegerea fenomenelor în pagina de lucru se
întâlnesc link-uri care accesează pagini web care conțin simulările fenomenelor descrise la
acea lecție(vezi foto.20.).

42
 Foto.20. Prezentarea unei pagini de pe platforma de lucru wiki(www.geografiecarpinis.wikispaces.com)

Pentru prezentarea activităților desfășurate în școală pe pagina de pornire a platformei

sunt afișate activitățile realizate în școală în ultima perioadă. Totodată prin intermediul
butonului de discuții sunt afișate mesaje către elevii școlii. Acestea se referă fie la activitățile
desfășurate la orele de geografie, fie pentru promovarea imaginii școlii cu ajutorul actvităților
și rezultatelor realizate de elevii acestei instituții.
Cunoscându-se faptul că tendința generală în predarea geografiei este cea de utilizare a
surselor multimedia pentru facilitarea înțelegerii fenomenelor și a proceselor din mediul
geografic sau chiar a mediului geografic în sine, ca urmare a aplicării acestei metode de
predare în cadrul Şcolii Gimnaziale Cărpiniș, s-au putut evidenția și unele aspect negative
pecum lipsa unui număr suficient de calculatoare îngreunează activitatea, întrucât este nevoie
de un timp mai îndelungat pentru ca toți elevii să înțeleagă pașii pe care trebuie să-i urmeze în
rezolvarea sarcinilor de lucru; faptul că nu toții copiii beneficiază de un calculator personal
sau chiar de conexiune la internet îngrădește implicarea în activități a întregului colectiv de
elevi din clasele V-VIII de la această unitate școlară; toate aceste limitări materiale și tehnice
întâlnite în școală își pun amprenta asupra actului didactic în sine.
Cu toate acestea, utilizarea acestei metode în orele de curs, cu toate limitările
evidențiate mai sus, are un impact pozitiv în rândul copiilor. Acesta se evidențiază prin dorința
copiilor să rezolve cât mai bine și în timpul dat toate activitățile specifice lecției; o atenție mai
sporită în rândul elevilor și o comunicare mult mai eficientă între profesor și elevi.

43
 Așadar, dincolo de toate îngrădirile tehnice și de infrastructură întâlnite în școlile din
mediul rural, platformele de studiu de tip e-learning oferă accesul la cunoaștere, oricând și
oriunde în timp real.
E-learning-ul nu doreşte să înlocuiască sistemele educaţionale tradiţionale, ci să
întărească procesul de învăţare. Adoptat în unitaţile de învăţământ, ca o alternativă la educaţia
tradiţională, acesta a condus la formarea învăţământului la distanţă. În acelaşi timp, facilitează
procesul de instruire continuă a membrilor unei comunităţi care adoptă o soluţie de e-learning.
Învățarea este activitatea umană fundamentală.
Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor este un mijloc didactic integrat în
predarea geografiei cu rol important în îmbunătățirea calității predării și ameliorarea
procesului instructiv-educativ. Astfel, ca urmare a utilizării acestui tip se vor dezvolta
aptitudini de creare, tratare, obținere, selecționare și recuperare a informației și se vor dezvolta
creativitatea și capacitatea de gândire structurată. Se vor crea noi medii de învățare individuală
și în grup. Un alt efect posibil ar fi convertirea modelului interacțiunii profesor-elev într-un
model triunghiular profesor-calculator-elev(note de curs, 2014).
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor schimbă perspectiva asupra practicii
educaţionale, completând cadrul educaţional cu metodologii moderne de învăţare specifice
societăţii informaţionale.
Tehnologia informației și a comunicațiilor este esenţială în sprijinul cadrelor didactice
pentru furnizarea oportunităţilor inovative de predare şi de învăţare. Şcolile îi pot ajuta pe
elevi să-şi dezvolte aceste competenţe prin predarea lor, de la o vârstă fragedă, pentru a
reflecta critic asupra lor şi a le gestiona învăţarea, să lucreze autonom şi în colaborare, să caute
informaţii şi sprijin atunci când este necesar, şi să folosească toate oportunităţile oferite de
noile tehnologii.
La ora de geografie, se poate favoriza utilizarea mesajelor instantenee prin care elevii
pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara clasei; primesc reacţii cu privire la produsele la care
lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la
distanţă; lucrează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă
informaţii bazate pe text, documente şi alte resurse. Publicaţiile electronice precum afişele,
prezentările, publicaţiile, site-urile sau blogurile, create de elevi pe parcursul unei unităţi de

44
învăţare reprezintă un exemplu de integrare creativă a tehnologiilor informatice şi
comunicaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare.

45
 CAP. II. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII
DIDACTICE

În cadrul lecțiilor de geografie realizate cu elevii claselor V-VIII de la Școala

Gimnazială Cărpiniș cu structurile aferente, activitatea didactică s-a organizat atât în clasă cât
și în afara sălii de clasă.
Având în vedere faptul că tema tratată se referă la identificarea elementelor cu
potențial turistic a regiunii subcarpatice dintre Jiu și Olteț în vederea promovării sale turistice,
în cadrul relației elev-profesor în sala de clasă, s-au realizat activități frontale cu întreaga
clasă, la momentul transmiterii de informații, explicării și organizării proiectelor, respectiv
realizării de observații. În cadrul acestora am avut posibilitatea de a lucra simultan cu întreaga
clasă, toți elevii având aceleași sarcini de lucru. Avantajul unei astfel de organizări a sălii de
clasă o reprezintă timpul pe care l-am câștigat, faptul că elevii au adresat întrebări diferite,
volumul de informație a fost mai mare, însă dezavantajul constă în faptul că nu se poate
realiza o învățare diferențiată pe nivele de înțelegere(vezi foto.21.).

Foto.21. Activitate frontală cu întreaga clasă de elevi realizată în cadrul Cercului Pedagogic al
profesorilor de geografie în anul școlar 2016-2017(Alexandru L.M., 2016)

Totodată alături de acestea s-au realizat și activități individuale, atunci când fiecare
elev a trebuit să realizeze fișele de observare e fenomenelor din orizontul local sau să realizeze
modele ale realității din regiune. Această formă de organizare a activității presupune ca elevul
să rezolvă singur cerința de lucru, ceea ce face ca fiecare să o efectueze în propriu ritm și în

46
funcție de aceasta un număr diferit de activități. În acest mod crește responsbilitatea fiecăruia
pentru ceea ce învață. Dezavantajul acestei activități constă în faptul că necesită un timp mai
îndelungat de lucru, de multe ori nereușind să evaluez la sfârșitul lecției activitatea realizată de
elevi.
În momentul în care elevii au trebuit să realizeze proiectele de promovare turistică a
zonei, timp de 2-3săptămâni activitatea s-a derulat pe echipe de câte 4 elevi. Prin faptul că
elevii rezolvă aceeași sarcină de lucru prin atribuirea unor activități secundare se îmbunătățesc
relațiile între ei, cei slabi putând fi motivați mai ușor. Din cauza faptului că perioada de
desfășurare este mai îndelungată de multe ori evaluarea se face cu dificultate(vezi foto.22.).

Foto.22. Activitate pe grupe de elevi desfășurată în cadrul proiectului „Comuna Crasna-promovare turistică”, cu
elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Cărpiniș în anul școlar 2017-2018(Alexandru L.M., 2018)

Zona subcarpatică dintre Jiu și Olteț face parte din arealul turistic denumit nordul
Olteniei. De aceea pentru ca elevii să înțeleagă rolul acestei regiuni în introducerea unui
circuit turistic, în anul școlar 2016-2017 am realizat o activitate didactică sub forma unei
excursii de o zi în orizontul local(vezi foto.23.). Aceasta a avut ca scop familiarizarea elevilor
cu elementele cadrului natural și cele care pot reprezenta un potențial turistic al zonei, având
ca sarcină de lucru strângerea de informații și realizarea de fotografii, pe care le-au afișat la
panoul din holul școlii.
Întrucât pentru o zi au devenit turiști au trebuit să înțeleagă și faptul că o conduită
potrivită poate să favorizeze un climat plăcut într-o astfel de activitate atât pentru grup cât și
pentru cei din jur dar și pentru elementele geografice cu care iau contact. Tocmai de aceea a

47
trebuit să prelucrez un regulament de conduită în excursie alături de cel de protecție și
siguranță.

Foto.23. Activitate realizată în orizontul local cu elevii claselor V-VIII de la Școala Gimnazială Cărpiniș în anul
școlar 2016-2017(Alexandru L.M., 2017)

Aceste reguli au şi scopul de a deveni deprinderi pentru elevii noştri, care să le aplice
pe parcursul vieţii ca viitori turişti.
Întrucât mare parte din traseu a presupus traversarea unor regiunile intens circulate,
unde există poteci bătătorite, este bine să se circule pe acestea, pentru a evita atât devierea de
la traseu cât şi crearea unor noi cărări astfel încât să diminuăm bătătorirea excesivă a solului
forestier, distrugerea vegetaţiei prin călcarea repetată a plantelor.
Ion Zăvoianu în lucrarea Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului
înconjurător, publicată în anul 1981 a propus câteva reguli esenţiale de comportament, care
vizează atât colectarea plantelor cât și păstrarea curățeniei prin locurile pe care le traversăm.
Astfel el sugerează ca și colectarea plantelor să fie făcută numai cu anumite măsuri de
precauţie, pentru a nu provoca sărăcirea floristică a regiunii prin dispariţia unor specii mai
rare. În general nu este bine ca elevii să se obişnuiască să rupă flori, fără un scop precis, ca
ulterior să le arunce. Plantele colectate pentru ierbar să fie alese dintre cele care se găsesc în
număr mai mare în regiune, dintre care vor lua numai câteva exemplare. Nu se vor lua
niciodată exemplare din speciile foarte rare sau cele ocrotite. Este bine ca elevii să fie învăţaţi
să cunoască şi să respecte plantele ocrotite prin lege. Totodată să nu distrugă puieţii de arbori,
arborii tineri sau crengile şi să evite vătămarea trunchiurilor arborilor, căci orice leziune a

48
scoarţei poate constitui o cale de pătrundere a unor boli care duc la scăderea vitalităţii
arborilor. Asupra faunei să evite orice prejudicii. În special să se evite distrugerea cuiburilor
de păsări, prinderea şi uciderea unor animale mici ca aricii, şerpii, broaştele, distrugerea
furnicarelor. Colectarea unor insecte se va face sub indicaţiile date de profesor.
În ceea ce privește mediul să evite lăsarea unor urme vizibile ale trecerii grupului.
Hârtiile, sticlele, cutiile goale de conserve, resturile alimentare, pungile de plastic, aruncate la
întâmplare, pe lângă impresia foarte neplăcută care o produc, constituie şi o sursă importantă
de poluare. Totodată să fie foarte atenţi la păstrarea calităţii surselor de apă: lacuri, pâraie,
izvoare şi fântâni.
O astfel de activitate a avut un impact pozitiv asupra elevilor, deoarece la începutul
anului școlar 2017-2018 am demarat realizarea a două activități didactice sub forma unor
concursuri la care s-au implicat activ. Primul dintre ele s-a desfășurat la nivelul județului Gorj,
fiind realizat în colaborare cu Consiliul Județean Gorj și Inspectoratul Școlar Gorj, denumit
„Gorjul turistic”, în data de 27 septembrie 2017. Tema concursului a constat în identificarea
principalelor obiective turistice cu rol istoric(vezi foto.24.).

Foto.24. Grupul de elevi care a reprezentat Școala Gimnazială Cărpiniș la concursul județean „Gorjul
turistic”(Alexandru L.M., 2017)

Pentru elevii școlii a fost prima experiență de acest fel, de care au fost foarte încântați
întrucât s-au familiarizat cu starea de emoție și de competiție. Totodată au reușit să promoveze
și să identifice valori culturale ale zonei din care provin dar și din tot județul Gorj. Au
descoperit anumite valori etice și au reușit să înțeleagă mai bine noțiunea de fairpaly, fiind
pemiați cu premiul special al juriului.

49
 Al doilea concurs s-a desfășurat la nivelul școlii, în colaborare cu Școala Gimnazială
Nr.1 din Balotești, județul Ilfov, în data de 15 aprilie 2018. Acesta s-a numit „Micul geograf”
și a constat în atribuirea unui test prin care elevii claselor V-VII să identifice elementele
specifice mediului geografic, pe grupe de câte doi elevi(vezi foto.25.).

Foto.25. Activitate pe grupe de câte doi elevi realizată în cadrul concursului „Micul geograf”(Alexandru L.M.,
2018)

Foto.26. Grupul de elevi premiați în cadrul concursului „Micul geograf”(Cândea L.M., 2018)

La sfârșitul competiției fiecare școală participantă a realizat un clasament, primele trei

echipe clasate după punctaj fiind premiate(vezi foto. 26.).

50
 La sfârșitul activității toții elevii au fost încântați deoarece alături de emoția unui
concurs au reușit să realizeze noi legături de prietenie.
Dacă activitățile de desfășurare ale lecțiilor de geografie în sala de clasă au rolul de a
forma competențele de bază ale procesului de învățare, cele desfășurate în afara sălii de clasă
finalizează acest proces prin aplicarea lor în situații concrete de viață.

51
 CAP. III. EVALUAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE

Evaluarea este o componentă a actului didactic ce urmărește identificarea

performanțelor atinse de către elevi. Totodată reprezintă și un finalizator al întregului proces
educațional constituind o bună modalitate de reglare a acestuia. Întrucât în vederea promovării
regiunii Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț am aplicat la nivelul claselor a V-a și a VIII-
a îndeosebi metode axate pe acțiune și de explorare a realității și a substitutelor acestora,
evaluarea se face îndeosebi prin aplicarea de probe practice și ca urmare a realizării de poiecte
și de postere.

3.1. Evaluarea proiectelor și a posterelor realizate de elevi

Proiectul este un instrument de evaluare complex, recomandat pentru evaluarea
sumativă. În timpul realizării proiectului sunt evaluate următoarele capacităţi sau competenţe:
alegerea metodelor de lucru, măsurarea şi compararea rezultatelor, utilizarea
corespunzătoare a materialelor, corectitudinea ideilor şi materialelor într-un raport, calitatea
prezentării. Titlul sau subiectul este ales de către profesor, elevi sau împreună, profesor-elevi.
Este important ca elevii să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv, să cunoască
dinainte unde îşi vor găsi resursele materiale, să fie nerăbdători pentru a crea un produs de
care să fie mândri și nu în ultimul rând să spere că părinţii vor fi înţelegători şi interesaţi de
subiect. Informația este sintetizată sub forma unor reprezentări grafice și text.
Pe perioada de realizare a proiectului, elevul are consultări permanente cu profesorul.
Proiectul se încheie în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor
obţinute şi a produsului realizat, dacă este cazul.
Pentru activitatea oferită ca exemplu, desfășurată de către elevii Școlii Gimnaziale
Cărpiniș, în anii școlari 2016-2017 și 2017-2018, am realizat alături de fișele de monitorizare a
activității și fișe de evaluare a proiectelor redate în tabelele 11-15.
Tabel 11. Fișă de evaluare proiect pentru echipă

Nr. Enunţ/criteriu DA NU Observații/comentarii Notă

crt.
1. Au fost avute în vedere ideile indicate

2. S-a argumentat corect varianta aleasă

3. Au fost numiţi responsabilul de proiect şi

52
 liderul de grup
4. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul
proiectului
5. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe
de lucru
6. S-au respectat planurile stabilite

7. S-au asamblat sub-proiectele în proiectul final

8. S-a analizat şi validat proiectul final

9. S-a realizat prezentarea şi argumentarea

proiectului
10. S-au primit sugestii şi recomandări pentru
îmbunătăţirea activităţilor similare în viitor

Tabel 12. Criterii de evaluare a conținutului unui proiect

Nr. Criteriu de evaluare a conținutului Da Nu Notă acordată
1. Mesajul transmis a fost clar?
2. Mesajul a fost transmis ușor de ceilalți?
3. Informația transmisă a stârnit curiozitatea celorlalți elevi?
4. Ilustrațiile și tabelele sunt integrate corect în text?

Tabel 13. Fișă de evaluare a echipei prin urmărirea comportamentului și a realizării sarcinilor de lucru
Activitatea Comportamentul observabil Elevul1/ Elevul2/ Elevul3/ Elevul4/
Notă Notă Notă Notă
Comunicarea în Transmite mesaje și este ascultat
echipă Transmite mesaje și nu este ascultat
Ascultă atent mesajele colegilor
Vorbește simultan cu altcineva
Nu comunică cu colegii
Acaparează toată discuția
Cooperarea în Solicită opinia colegilor
echipă Răspunde adecvat la solicitări
Răspunde greșit intenționat la întrebări
Lucrează individual
Joacă rol de lider
Realizarea de Realizează materialele pe care le-a primit
materiale ca responsabilitate
Nu are nicio contribuție la finalizarea
proiectului

Tabel 14. Fișă de autoevaluare atribuită fiecărui membru al echipei

Nr. Criteriu Notă
1. Am învățat să ordonez informația
2. Am învățat să adresez întrebări colegilor
3. Am învățat să explic colegilor ceea ce nu au înțeles
4. Am învățat să-i ascult cu atenție pe ceilalți
5. Am învățat să nu întrerup pe cineva când vorbește
6. Am învățat să accept opiniile celorlați
7. Am învățat să-i încurajez și pe ceilalți să se implice în echipă

Feedback-ul obținut la nivelul claselor a VIII-a de la Școala Gimnazială Cărpiniș și

structurile Școala Gimnazială Radoși și Școala Gimnazială Dumbrăveni, în urma acestei

53
activități, a fost unul pozitiv. Elevii au fost încântați pentru că au putut să lucreze împreună și
să se ajute pentru a finaliza proiectul. Ceea ce li s-a părut mai dificil a fost activitatea de
documentare, de sintetizare a informației și de asumare a rolului de lider al grupei.

Tabel 15. Fișă de notare finală

Nr. Criteriu Notă
1. Nota oferită de celelalte echipe și observații aduse asupra activității
2. Nota oferită de coechipieri
3. Nota autoevaluare
4. Nota oferită de profesor rezultată din media fișelor
5. Nota finală

3.2. Evaluarea probelor practice

Probele practice se constituie sub forma unor activități complexe de efectuare a unor
sarcini cu caracter aplicativ. Au ca rezultat obținerea unor produse de natură materială sau/și
intelectuală. Prin folosirea acestora în cadrul lecțiilor de geografie am urmărit modul de
implicare în rezolvarea activităților, gradul de înțelegere a informației și capacitatea de
sintetizare și aplicare a celor transmise.
Ca umare a faptului că am urmărit formarea competenței de recunoaștere a elementelor
cu potențial turistic a regiunii subcarpatice gorjene dintre Jiu și Olteț, la nivelul claselor a V-a
și a VIII-a, am ales să folosesc ca tipuri de probe practice cele specifice rezolvării de exerciții,
de urmărire a fenomenelor din orizontul local și crearea de modele, redate cu ajutorul
metodelor de explorare a realității și a susbstitutelor acestora și axate pe acțiune.
În cadrul observării, pentru elevii clasei a V-a, la fișa de aplicare pentru înțelegerea
orizontului local în vederea recunoașterii elementelor de potențial turistic, se evaluează
răspunsurile printr-un punctaj acordat în tabelul 16.
Tabel 16. Punctaj fișă de observare a orizontului local pentru elevii clasei a V-a
Nr. Elementul studiat Descriere(poziție geografică, Impactul turistic(indică rolul
crt. caracteristici) pe care poate să îl aibă acesta
asupra dezvoltării turistice a
regiunii)
1. Obiective cu potențial turistic ale 2,25p 2,25p
reliefului
2. Vegetație specifică cu rol în 2,25p 2,25p
dezvoltarea activităților turistice
3. Mănăstiri și biserici vechi 2,25p 2,25p
4. Pensiunile turistice 2,25p 2,25p
Punctaj acordat din oficiu 1p 1p

54
 Punctaj total 10p 10p

La nivelul clasei a VIII-a, în vederea notării proiectului de promovare turistică a zonei,

alături de fișele de monitorizare și de evaluare a activității și a proiectului, elevii vor prezenta
și fișa de observare a orizontului local, ce va fi notată conform punctajului acordat în tabelul
17.
Tabel 17. Punctaj acordat la fișa de observare a orizontului local pentru elevii clasei a VIII-a în vederea
finalizării proiectului de promovare turistică a regiunii
Nr. Elementul cadrului natural observat(se vor Descriere/ data Impact turistic/ efectul
crt. urmări de la momentul învățării până la sfârșitului observării(se vor turistic(se va urmări
anului școlar, atunci când se va prezenta proiectul identifica principalele frecvența vizitării,
grupei. Se vor însemna în prezenta foaie toate cele obiective turistice sau perioada din an în care se
observate la momentul dat) potențialul turistic pe care înregistrează turiști și
pot să îl aibă) efectul asupra comunității)
1. Relieful 1.5pct. 1.5pct.
2. Apele 1.5pct. 1.5pct.
3. Vegetația 1.5pct. 1.5pct.
4. Mănăstirile/ Bisericile 1.5pct. 1.5pct.
5. Monumente istorice 1.5pct. 1.5pct.
6. Manifestările culturale 1.5pct. 1.5pct.
Punctaj acordat din oficiu 1pct. 1pct.
Punctaj total 10pct. 10pct.

Pentru evaluarea machetelor care redau cursul unui râu din zona studiată realizate de
elevii claselor a V-a se utilizează o fișă de evaluare, ale cărei criterii sunt detaliate în tabelul
18.
Tabel 18. Fișă de evaluare a machetei de râu
Nr. Criteriu Da Nu Notă
1. Redă aspectul unui râu?
2. Elementele identificate sunt corecte?
3. Stârnește curiozitatea?
4. Se încadrează în tema cerută?
5. Elementele sunt ilustrate corect?
6. Elementele identificate sunt în concordanță cu realitatea?

Pentru realizarea de operații cognitive s-au folosit exerciții de exersare și însușire a

noțiunilor atât pentru elevii clasei a V-a cât și pentru cei din clasa a VIII-a sub forma fișelor de
lucru. Acestea se evaluează individual, conform punctajului detaliat din tabelele 19-20, fiind
atașate portofoliului personal, evaluat la sfârșitul fiecărui semestru școlar.
Pentru textul de mai jos, oferit ca exemplu pentru rezolvarea cerinței „Comuna Crasna
este situată în nordul județului Gorj, la limita cu județul Hunedoara. Este format din șapte

55
sate: Aniniș, Radoș, Cărpiniș, Drăgoești, Crasna, Buzești, Dumbrăveni, reședința fiind satul
Cărpiniș. În partea de nord se învecinează cu lanțul munților Parâng, la est și sud-est cu
orașul Novaci, la sud cu comunele Săcelu și Bengești-Ciocadia, iar la vest cu comuna
Mușetești. Teritoriul comunei este situat în totalitate în depresiunea subcarpatică olteană,
fiind drenat de afluenți ai Gilortului”.
Pe baza textului completați textul: „Localitatea de domiciliu este situată în partea de
......... a județului ........................ Aceasta se învecinează la nord cu ..........................., la vest
cu.................., la est cu ....................................., la sud
cu...........................................................” , punctajul este reprezentat de acordarea a câte
1.5pct., pentru identificarea fiecărui răspuns corect, astfel: nord, Gorj, lanțul munților Parâng,
comuna Mușetești, orașul Novaci, comunele Săcelu și Bengești-Ciocadia.
Tabel 19. Punctaj exercițiu poziția geografică a Subcarpaților Gorjului dintre Jiu și Olteț
Poziția în Vecinii regiunii Punctaj oferit din Punctaj total
județ oficiu
Nord Sud Vest Est
2.25pct. 2.25pct. 2.25pct. 2.25pct. 1pct 10pct.

Tabel 20. Punctaj fișă de lucru în vederea derulării proiectului de promovare turistică a regiunii
Elementul vizat Activitatea de rezolvare Soluția
Poziția geografică Identificați regiunea geografică pe care o ocupă în cadrul Numiți unitatea de relief
județului peste care se suprapune
0,5p 1p

Accesibiltatea Bifați categoria de drum existentă Numiți principalele

0,5p drumuri care realizează
legătura cu regiunile
vecine
DN(drum național) DJ(drum DC(drum comunal) 0,5p
județean)
Obiective turistice Bifați tipuri de obiective turistice întâlnite Numiți cele mai vizitate
0,5p obiective turistice din
zonă
Relief Rezervații Istorice Religoase 1p

Manifestări Identificați activitățile culturale cu tradiție organizate Numiți locul în care se

culturale produc și data la care se
organizează
1p
1p
Circulația Identificați pensiuni agroturistice din zona submontană Localizați-le
turistică 1p 0,5p

Calculați lungimea sejurului petrecut de turiștii sosiți, știindu- Soluția este.....

se faptul că în anul 2017 s-a înregistrat un număr de 71423 de 0,5p
turiști, care au înnoptat 152132 de zile
Tipuri de turism Bifați tipurile practicate Localizați-le/numiți-le

56
 Aventură Rural Cultural- Montan Balneoclimateric 0,5p
religios

Punctaj din oficiu 1p

Punctaj total 10p

Utilizarea acestor activități practice în cadrul lecțiilor de geografie are rolul de a

îmbunătăți pocesul educativ, însă nu este eficient pentru toate stilurile de învățare și pentru toți
elevii clasei din punct de vedere al nivelului intelectual. Tocmai de aceea alături de acestea am
folosit și tehnici de evaluare orală.

57
 CONCLUZII
Regiunea Subcarpatică Gorjeană dintre Jiu și Olteț, situată la interfața dintre Ardeal și
Oltenia, deși reprezintă un imens potențial turistic acesta este slab valorificat, prezentând o
alternativă importantă în dezvoltarea economică a regiunii de sud-vest. Această slabă
valorificare și promovare turistică este reliefată de slaba gestionare a punctelor de promovare
turistică din spațiile comunelor componente care formează regiunea studiată, acestea existând
doar ca spații administrative, nerealizând activități social-culturale specifice, excepție făcându-
o orașul Târgu-Jiu, acolo unde acesta funcționează după un program și realizează lunar
activități culturale la nivelul întregii regiuni în colaborare cu muzeele și instituțiile partenere.
Prin poziția sa geografică, Depresiunea Subcarpatică Olteană dintre Jiu și Olteț,
dispune de un potențial turistic diversificat atât ca elemente naturale, precum peșterile, cheile
sau izvoarele minerale, cât și antropice, precum cele arhitecturale. Din acest punct de vedere
regiunea este inclusă în patrimoniul cultural brâncușian și în regiunea monahismului din
nordul Olteniei. Elementele definitorii pentru comuna Crasna și regiunile învecinate, situate în
partea de nord a regiunii studiate sunt reprezentate de meșteșuguri, oierit, casele tradiționale și
organizarea nedeilor.
Descrierea acestor elemente în cadrul lucrării a urmărit evidențierea capacității pe care
o are zona din punct de vedere turistic în rândul elevilor claselor V-VIII din cadrul Școlii
Gimnaziale Cărpiniș, din comuna Crasna. În demersul de inițiere a elevilor în cercetarea
didactică s-a reușit familiarizarea elevilor cu privire la activitatea de citire a hărților,
recunoașterea fenomenelor învățate, produse în orizontul local și prelucrarea informației
obținute atât prin viu grai, cât și din surse bibliografice. În acest scop s-a recurs atât la
folosirea unor metode tradiționale, cât și moderne, cu ajutorul cărora elevii au reușit să
realizeze atât machete și proiecte cât și să reprezinte școala în cadrul unui concurs județean de
promovare turistică a regiunii în care locuiesc.
Datele obținute o să fie folosite pentru propunerea unui opțional integrat la clasa a
VIII-a, intitulat „Geografia orizontului local”.Consider că finalitatea studierii geografiei
orizontului local constă în contribuția pe care o aduce la formarea culturii generale, la
modelarea personalității elevilor, oferindu-le date suficiente pentru înțelegerea corectă a
societății.

58
 BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean, A., Mândruț, O., (2012), Didactica formării competențelor, Editura Universității Vasile
Goldiș, Arad, 212p.
2. Badea, L., (1967), Subcarpații dintre Cerna Oltețului și Gilort-studiu geomorfologic, Editura
Academiei, București, 191p.
3. Baranovschi, Niculina, Neamu, Ghe., (1971), Județul Gorj, Editura Academiei, București, 125p.
4. Bratu, Olimpia, Vlădăianu, Monica, Cămui, I., (2009), Ghidul monumentelor istorice din Gorj,
Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 243p.
5. Câşlaru, C., (2010), Băile Săcelu un tezaur natural, Editura Agora, Craiova, 181p.
6. Cocean, P., (2004), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 246p.
7. Cucută, C.D., (1974)- Unele considerațiuni în legătură cu bazinul hidrografic al Jiului, Probleme
de geografie a județului Gorj, culegere de comunicări științifice, 8-12.
8. Cucută, C.D., Raita, R., (1974)- Dezvoltarea turismului în județul Gorj, Probleme de geografie a
județului Gorj, culegere de comunicări științifice, 8-12.
9. Dănescu, C., Dănescu, Gh., (2006), Comuna Crasna-studiu monografic, Editura Ager, Novaci,
601p.
10. Dărvăreanu, I.C., (2008), Monografia orașului Novaci, Editura Cetate Deva, Deva, 464p.
11. Dulamă, Maria-Eliza, (2006), Harta în predarea geografiei-studii, cercetări și modele, Ed.
Clusium, Cluj-Napoca, 230p.
12. Dulamă, Maria-Eliza, Roșcovan, Serafima,(2007), Didactica geografiei, Editura Bons Offices,
Chișinău, 511p.
13. Dulamă, Maria-Eliza,(2008), Metodologie didactică-teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-
Napoca, 406p.
14. Dulamă, Maria-Eliza, (2010), Formarea competențelor elevilor prin studierea localității de
domiciliu, teorie și aplicații, Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca, 405p.
15. Dulamă, Maria-Eliza, (2011), Didactica axată pe competențe-teorie și aplicații, Editura Presa
Universitară, Cluj-Napoca, 508p.
16. Huică, I., Aniței, L.,(1997), Băile Săcelu, Editura Tehnică, București, 75p.
17. Ielenicz, M., Pătru Ileana-Georgeta, (2003), Subcarpații României, Editura Universitară,
București, 263p.
18. Ielenicz, M.,(2007), România-Geografie fizică, Editura Universitară, București, 256p.
19. Ielenicz, M., Comănescu, Laura,(2006), România-potențial turistic, Editura Universitară
București, 464p.

59
20. Lăceanu, I., Huică, I., (1981), Comori ale naturii gorjene, Editura Tipografiei Târgu-Jiu ,Târgu-
Jiu, 92p.
21. Mândruț, O., Dan, Steluța,(2014), Didactica geografiei-o abordare actuală, Editura Corint,
București, 366p.
22. Ministerul Culturii, Culturii și Patrimoniului național-Direcția județeană Gorj, (2009), S.O.S.-
Monumentele Gorjului, Târgu-Jiu, 63p.
23. Neamu, Gh., (1974)- Fenomene climatice în zona subcarpatică de sub munții Gorjului, Probleme
de geografie a județului Gorj, culegere de comunicări științifice, 8-12.
24. Niculescu, G.,Şerban, A.,D., Vescan, S.,I., (1997), Drumuri spre mănăstirile Gorjului, Editura
Ager, Târgu-Jiu, 134p.
25. Nițulescu, I., (1972), Baia de Fier-monografie, Editura Litera, București, 384p.
26. Orghidan, T., Negrea, Șt., Racoviță, Gh., Lascu, C., (1984), Peșteri din România-ghid turistic,
Editura Sport-turism, București, 454p.
27. Popa, Corina, (2004), Nordul Olteniei-ghid turistic, Editura Vremea XXI, București, 60p.
28. Rădulea, P., (2009), Geografia Gorjului, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 319p.
29. Roșu, Al., (1967), Subcarpații Olteniei dintre Motru și Gilort-studiu geomorfologic, Editura
Academiei, București, 154p.
30. Velcea, Valeria, Savu, A., (1982), Geografia Carpaților și a Subcarpaților Românești, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 300p.
31. Vilău, I., Vilău, V., (2010), Monografia comunei Săcelu, Editura Etna, București, 115p.
32. Voiculescu, C., (1983), 10 trasee în munții dintre Olt și Jiu, Sibiu, 168p.
33. Voitești, P.I., (1935), Privire generală asupra structurii și evoluției morfologice și geologice a
județului Gorj, Institutul de arte grafice, Târgu-Jiu, 35p.
34. Zăvoianu, I. et. colab., (1981), Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător,
Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 60p.
35. ***,(1982), Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
547p.
36. ***(1983), Geografia României, vol. I, Geografia fizică, Ed. Academiei, Bucureşti;
37. ***(1992), Geografia României, vol. IV, Regiunile pericarpatice, Ed. Academiei, Bucureşti;
38. ***, Note de curs Curs postuniversitar Informatică, Tehnologii Educaționale de tip E-Learning,
Petroșani, 2014.
39. ***, Programa școlară pentru clasele V-VIII, 2017
www.advancedelearning.com- accesat în 31.10.2017
www.asachibt.ro- accesat în 30.10.2017

60
www.asociatiagorjul.ro- accesat în 29.01.2017
www.bnr.ro- accesat în 22.02.2018
www.comune.ro, accesat în 28.06.2018
www.cnipt-tgjiu.ro- accesat în 19.04.2018
www.crasnagorj.ro- accesat în 30.05.2018
www.didactic.ro- accesat în 17.06.2018
www.ecotop.greenagenda.org- accesat în 06.05.2016
www.elearning.ro –accesat în 29.10.2017
www.geografiecarpinis.wikispaces.com – accesat în 22.02.2015
www.geografie.uvt.ro- accesat în 26.09.2017
www.geografie-zav.wikispaces.com – accesat în 23.04.2018
www.gorj-turism.ro- accesat în 02.03.2018
www.gorjeanul.ro - accesat în 19.06.2018
www.harta.ro- accesat în 30.05.2018
www.ice25ice.wordpress.com- accesat în 23.02.2018
www.insam.softwin.ro- accesat în 30.06.2018
www.meteo.romania.ro- accesat în 24.02.2018
www.moodle.ro- accesat în 28.09.2017
www.onlineseterra.com – accesat în 15.05.2015
www.portal.edu.ro- accesat în 28.06.2018
www.primariaonline.ro- accesat în 30.05.2018
www.proiecte.pmu.ro- accesat în 25.03.2018
www.rowater.ro- accesat în 25.02.2018
www.scribd.com. – accesat în 12.03.2018
www.tempoonline.ro - accesat în 13.03.2018
www.teste.haios.ro- accesat în 22.06.2018
www.targujiu.info- accesat în 27.04.2018
www.tic.ncit.pub.ro- accesat în 30.09.2017
www.unibuc.ro- accesat în 27.01.2018
www.viaferrataromania.wordpress.com, accesat 06.02.2018
www.wikipedia.org- accesat în 28.03.2018
www.youtube.com- accesat în 30.06.2018

61
62