TEMA 6

INSTALAŢII DE VENTILARE LOCALĂ

1. Generalităţi. Clasificarea instalațiilor de ventilare locală.

În secţiile industriale cu degajări de nocivităţi concentrate soluţia ventilării

generale cu mărirea debitului de aer pentru realizarea concentraţiilor admise de
nocivităţi în zona de lucru generează viteze mari ale aerului şi riscul împrăştierii
nocivităţilor în întregul volum al halei. În aceste cazuri se poate aplica un sistem de
ventilare locală, se pot prevedea dispozitive de aspiraţie locale, de refulare sau
combinate - aspirații activate. Aceste sisteme limitează împrăştierea nocivităţilor şi
asigură parametrii aerului în zona de lucru. Sistemele de ventilare locală se pot
clasifica în funcţie de natura şi modul de propagare a degajărilor nocive, de tipul şi
dimensiunile utilajelor, de particularităţile proceselor tehnologice, de alcătuirea
constructivă a incintei, etc. În funcţie de modul în care ele asigură condiţiile de
muncă locale, se deosebesc:
- instalaţii de ventilare locală prin refulare – în situaţiile în care asigurarea
condiţiilor de microclimat impun folosirea de jeturi de aer, sub formă de duşuri de
aer, perdele de aer sau oazis aerian;
- instalaţii de ventilare locală prin aspiraţie – atunci când nocivităţile sunt
concentrate, captarea lor se face la locul de producere prin:
· dispozitive deschise: hote, aspiraţii marginale;
· dispozitive semiînchise: nişe de ventilare;
· dispozitive închise: carcase;
- instalaţii de ventilare locală prin refulare şi aspirare (aspirații activate) – sunt
sisteme care captează local nocivităţile în cazul în care utilajul nu se poate carcasa
din condiţiile de desfăşurare a activităţii, realizând prin jeturi de aer refulate pe o
parte şi captate pe latura opusă refulării, o perdea deasupra sursei care limitează
împrăştierea nocivităţilor şi asigură o mişcare dirijată a aerului într-un spaţiu
delimitat sau nu geometric; sistemul se foloseşte la: băi industriale, tuneluri de
uscare, cuve de electroliză.

2. Instalaţii de ventilare locală prin refulare

2.1. Duşuri de aer
a) Domeniu de utilizare
Reprezintă o metodă de ventilare a locului de muncă, aplicat la procese tehnologice
cu temperaturi înalte, locuri de muncă cu emisii de substanţe nocive, gaze, praf.
Duşurile de aer sunt dispozitive formate din guri de aer care realizează un jet
asupra locului de muncă. Fiind instalaţii de ventilare locală prin refulare, se
folosesc mai mult pentru combaterea căldurii radiante asupra muncitorului care
lucrează în apropierea surselor calde (la ușile cuptoarelor industrial, la locurile
unde se toarnă metalul topit…), asigurând schimbul de căldură om – mediu
ambiant fără suprasolicitarea mecanismului termoregulator uman. Conform
(Normelor de Protecţia Muncii CH-245-71, ГОСТ 12.1 005-75 Воздух рабочей
зоны) dușurile de aer se prevăd la locurile permanente de lucru când densitatea
fluxului termic radiant al surselor, corelat cu durata de expunere a muncitorului
depăşeşte valoare de 350 W/m2 și în cazul procesului tehnologic deschis cu
degajări de gaze, praf dacă este imposibilă acoperirea locală a sursei.
Duşurile de aer se montează deasupra, lateral sau în spatele muncitorului (unghi
450C) , fig. 3.1, pentru a se evita antrenarea produselor de ardere de la utilaj către
muncitor.

Fig. 3.1 Amplasarea duşurilor de aer la locul de muncă: a – în spate; b – deasupra;

c – în faţă

În funcţie de condiţiile de la locul de muncă, dușurile de aer pot fi:

- individuale – cu agregat local pentru fiecare loc de muncă
- colective – cu prepararea centralizată a aerului şi distribuire prin canale (fig. 3.2b)
- fixe sau mobile.
Funcţionarea lor poate fi cu aer exterior încălzit iarna, răcit vara sau cu aer
recirculat, când ti< 30 oC. Dacă este necesar, se foloseşte aer tratat în centrala de
climatizare, local sau central.
Fig. 3.2 Duşuri de aer: a) cu pulverizare de apă; b) duş de aer alimentat centralizat

Duşul individual (fig. 3.2a) are prevăzut un ventilator axial în tubulatură,

pentru accentuarea efectului de răcire, se picură pe rotorul ventilatorului apă dintr-
un recipient ataşat, 1.
Dușurile de aer fixe pot fi folosite în secțiile de turnare tip Marten. O instalație
de dușuri de aer fixe este compusă dintr-o priză de aer proaspăt, o baterie de
încălzire, rareori de un agregat de umidificare, o rețea de conducte de aer și guri de
refulare, 3. Guri de aer pentru dușuri de aer fixe sunt prezentate în fig. 3.3.
Distanța de la gura de refulare pînă la locul de muncă trebuie să fie nu mai
mică de 1 m, pentru diametrul minim a gurei este de 0,3 m. lîțimea spațiului de
lucru se ia aproximativ de 1m, înălțimea de la pardosea pînă la gura de refulare
trebuie să fie de 1,8-1,9 m.
 Fig. 3.3 Guri de aer pentru dușuri de aer fixe
a- tip ППД; b-ПДв, pentru introducere superioară; с- ПДн, pentru introducere
inferioară. 1- șarnir, 2- grilă de introducere, 3- conductă de aer.

Dușuri de aer mobile

Dacă locurile de muncă nu sunt fixe, se folosesc dușuri de aer mobile.

Acestea aspiră aerul din interiorul secțiilor industriale deseori cu
temperatură mărite, deaceia dușurile mobile sunt prevăzute cu un sistem de
pulverizare a apei în curentul de aer pentru a reduce temperatura jetului de
aer prin evaporarea apei pulverizate. Apa circulă într-un circuit închis. Un
exemplu de duș de aer mobil este ăprezentat în fig. 3.4 și 3.5.
Fig. 3.4. Duș de aer mobil, aerator ПАМ-24

a)
 b)

Fig. 3.5. Aerator ПАМ-24

a) fără rotire; b) cu rotire
1-roata de lucru; 2-suport; 3-masa rotativă; 4- motor electric; 5-mecanismul de
rotire; 6-ventil pentru aer comprimat; 7-ventil pentru apă; 8-duză de pulverizare; 9-
carcasă; 10-plasă de protecție; 11-confuzor.

Aeratorul ПАМ-24 asigură un debit de aer L=24000m3/h, debitul maxim de apă-

30 l/h, putere consumată-4 kW unghiul de rotire de la 0 pînă la 60 ˚. Distanța
maximă de la aerator pînă la locul de muncă este de 20 m.

b) Prescripţii pentru parametrii de calcul al duşurilor de aer

Duşurile de aer folosite pentru combaterea căldurii radiante au norme de

temperatură și de viteză de mișcare a aerului în funcţie de categoria de muncă și în
funcție de valorile intensității termice radiante, în W/m 2, conform tabelului 3.1 .
Intensitatea fluxului termic radiant la locurile de muncă unelor industrii sunt date
în tabelul 6.2[2 star. nou].

Norma de temperatură și viteză de mișcare a aerului pentru dușuri de aer

Tabelul 3.1
Categoria Temperatura Viteza de Temperatura aerului în jetul dușului de aer la locul de
de muncă aerului în mișcare a muncă la intensitatea de radiație, W/m2
zona de lucru, aerului, v 350 700 1400 2100 2800
t z.l, C ad, m/s
activităţi 28 1 28 24 21 16 -
cu efort 2 - 28 26 24 20
fizic ușor 3 - - 28 26 24
 3,5 - - - 27 25
activităţi 28 1 27 22 - - -
cu efort 2 28 24 21 16 -
fizic mediu 3 - 27 24 21 18
3,5 - 28 25 22 19
activităţi 26 2 25 19 16 - -
cu efort 3 26 22 20 18 17
fizic mare 3,5 - 23 22 20 19

Viteza creşte odată cu intensificarea efortului fizic depus şi se corelează cu

temperatura aerului refulat. Comportarea diferită a oamenilor la senzaţia de curent,
cauzată în principal de viteză dar şi de temperatura de refulare, impune prevederea
duşului de aer cu elemente pentru modificarea direcţiei jetului şi reglarea vitezei
aerului între limitele 0,5– 3,0 m/s, iar umiditatea relativă a aerului refulat nu va
depăşi 60 %.
La efectuarea calcului se determină tipul și mărimea gurii de aer
(distribuitorului de aer) F0, viteza de refulare a aerului, v0 și debitul de aer refulat
L0. Temperatura aerului refulat trebuie să fie mai mică sau egală cu cea normată,
conform tabelului 3.1.
Calculul se efectuiază reeșind din condiția asigurării parametrilor aerului
admisibili la locurile de muncă permanente. Relațiile de calcul vezi p. 6.3 [starov.].

8.3. Perdele de aer

8.3.1.Domeniul de utilizare

Instalaţiile de ventilare locală sub formă de perdele de aer asigură refularea

unor jeturi de aer plane, sub formă de pânză de aer.
Se utilizează:
- în domeniul industrial ca mijloc de protecţie pentru a împiedica pătrunderea
aerului rece prin uşile, porțile halelor destinate accesului auto şi cale ferată sau
uşile de acces cu deschidere frecventă sau goluri tehnologice prin care se introduc
în mod continuu materiale în secţii, care sunt deschise mai mult de 5 ori sau nu mai
puțin de 40 minute într-un schimb pentru localități cu temperature aerului exterior
-15 C și mai joase;
- în domeniul public ca mijloc de protecţie pentru a împiedica pătrunderea aerului
rece prin uşile exterioare clădirilor socio-culturale, care au o fregvență mare de
deschidere, se utilizează în funcție de temperatura aeruluin exterior și de numărul
de oameni care trec prin ușî timp de o oră, conform tabelului 1:

Tabelul 1
Nr Temperature exterioară, t ˚C Numărul de oameni care trec prin ușî timp de o oră
.
1 -15……-25 ≥ 400 oameni
2 -26……..-40 ≥ 200 oameni
3 < -40 100 oameni
 - se folosesc ca sisteme care au posibilitatea de izolare a unor surse de degajări
nocive sau a unor zone din hală pentru a împiedica propagarea nocivităţilor
în întregul volum al halei;
- se folosesc în sistemul de ventilare locală de refulare-aspirație pentru spaţii
tehnologice cum sunt cabină sau tunel de vopsire…, perdelele de aer cu
refulare şi aspiraţie realizează izolarea acestor zone;
- în perioada caldă a anului se pot utiliza pentru delimitarea încăperilor
climatizate sau depozitelor frigorifice în cazul motivării sau conform
cerințelor tehnologice speciale.
În cazul pierdelelor de aer calde la care temperature aerului refulat este mai
mare ca temperatura aerului interior se recomandă ca temperature aerului refulat să
fie:
tr<50˚C –la ușile exterioare;
tr<70˚C –la porțile exterioare și goluri tehnologice.
Viteza aerului refulat se recomandă nu se depășească valorile maxime admisile:
v=8 m/s- la ușile exterioare;
v=25 m/s- la porțile exterioare și goluri tehnologice.
La porțile exterioare și la goluri tehnologice se recomandă perdelele de aer
bilateral tip șiber. Aerul se refulează printr-un ajutaj sub un ungi de 30˚.

 Elementele principale unei perdele de aer

Perdelele de aer sunt alcătuite din unul sau mai multe dispozitive pentru
refularea uniformă a aerului prin intermediul unui ventilator centrifugal sau axial,
după caz o reţea de canale şi priză de aer, la care se anexează baterie de încălzire şi
filtru de praf după caz.

Fig 3.1. Schema de principiu unei perdele de aer bilaterale

1 — ventilator; 2- motor electric; 3 —conductă de aer; 4- conductă pentru
introducerea uniformă a aerului; 5 - ajutaj cu fantă щелевой насадок, 6- golul
porții
 Fig. 3.2. Elementele principale perdelei de aer

І — conductă de aer; 2 — ventilator; 3 — bateria de încălzire; 4 — conductă

pentru introducerea uniformă a aerului; 5 duze prevăzute în fante; 6 — gol în
îngrădire.

 Clasificarea perdelelor de aer

1. După regimul de funcționare:

- cu acțiune periodică, se prevăd la goluri care se deschid periodic;
- cu acțiune permanentă, se prevăd la goluri care sunt permanent deschise.
2. După locul de amplasare al dispozitivului de refulare, perdelele de aer pot fi
(fig.9.4):
- unilaterale, au o singură fantă de distribuție, așezatî pe una din laturile porții,
pentru protecţia golurilor mai mici de 2 m;
- bilaterale, alcătuite din dispozitive montate pe ambele laturi (fig.9.4f), la
goluri mai mari de 2 m, fiind mai eficiente, nu împiedică accesul şi cu cea
mai largă utilizare;
- cu refulare la partea superioară sau inferioară (fig.9.4 b,c), pentru
delimitarea spaţiilor cu temperaturi diferite sau/şi la deschideri spre exterior;
- cu refulare pe o latură și aspirație pe cealaltă, folosită spre exterior sau
pentru deschideri între zone interioare.
3. După temperatura aerului refulat și locul de amplasare a prizei de aer,
perdelele de aer pot fi:
- perdele de aer cald:
a) tp>ti - la care temperatura aerului refulat (a perdelei) este mai mare decât cea
a aerului interior, priza de aer se amplasează în interior și se prevede
încălzirea aerului refulat. Se prevăd la porțile încăperilor cu locuri
permanente de muncă amplasate în apropierea porților sau în cazul cerințelor
înalte față de calitatea mediului ambiant;
b) tp>tex - la care temperatura aerului refulat este mai mare decât cea a aerului
exterior, priza de aer se amplasează în exterior și se prevede încălzirea
aerului. Se prevăd perdele de aer cu acțiune permanent care pot fi utilizate în
calitatea de instalații de ventilare prin refulare.
 - perdele cu aer recirculat, tp=ti - la care aerul refulat este preluat din interior,
în condiţiile în care acesta nu conţine nocivităţi.Se prevede la goluri
interioare sau dacă se admite micșorarea periodic a temperaturii;
- perdele de aer rece, tp=tex - la care aerul refulat este preluat din exterior. Se
prevede în cazul existenței în încăperi a suprapresiunei care va impinge jetul
perdelei de aer spre exterior.
După alcătuirea ventilatoarelor cu care sunt echipate pot fi (fig.9.5):
c) ventilatoare axiale – cele mai uzuale, deoarece la acelaşi caracteristici
funcţionale ca debit şi presiune, necesită mai puţin spaţiu pentru montaj
datorită alcătuirii lor;
- ventilatoare centrifugale – se regăsesc mai ales în montajele mai vechi.

Fig. 3.3. Tipuri de perdele de aer

a)ventilator şi distribuitor montate în exterior b) ventilator montat în subsol

c) ventilator şi distribuitor montate în interior d) cu ventilator axial;

Fig. 3.5 Soluţii constructive pentru instalaţii cu perdele de aer

 a) b)

c)

Fig. 3.7 Perdele de aer

a – laterală; b – bilaterală; c – superioară