Sunteți pe pagina 1din 1

Salpetru de India, cunoscut si sub denumirea de silitra, este o denumire veche pt azotatul de potasiu.

Salpetru de Chile este azotat de sodiu.


Salpetru de Leuna - zotat de amoniu.
Salpetru de Norvegia - azotat de calciu.
Cele de mai sus, se utilizeaza pe scara larga ca ingrasamint agricol, primele doua chiar de mii de
ani.
Natural , primele au aparut de obicei sub forma sedimentelor organice de excremente de pasari, in
apropierea apelor acestea continand inclusiv fosfor.
De mult timp insa, se produc prin sinteza chimica.
Azotatii se folosesc ca si oxidant pt majoritatea explozivilor, dar si combustibililor solizi pt. rachete,
asta tot de mii de ani, de cand au inventat chinezii artificile.
Azotatul de potasiu a fost componenta esentiala pt pulberea neagra, unde ocupa in amestec in jur de
~ 75%, alaturi ~ 10% sulf si ~ 15% mangal.
Pt combustilili solizi de racheta, azotatul de potasiu se poate amesteca intim (la cald) cu zahar, care
in acest caz este un carburant superior mangalului. Cand se poate insa, se inlocuieste si comburantul
cu hipermanganat de potasiu.
Se mai poate combina cu pulberi metalice de Al si Mg, care se oxideaza la temperaturi f mari.
Cu Mg se fabrica pulbere flash, utilizata pe vremuri la fotografie, si in prezent pt grenade orbitoare.
Tot cu pulbere de electron (Al-Mg) se obtin amestecuri incendiare, insa in afara de aprinderea
initiala ele se pot oxida doar cu aer - daca exista...
Pe un topic alaturat se arata si metoda fabricarii de fumigene, prin amestec intim la cald cu zahar,
inhibitor de ardere - praf de copt si apoi eventual colorant organic.
Se poate utiliza si ca precursor pt alti explozivi, prin obtinerea intermediara de acid azotic, care
serveste pt alte nitrari ulterioare - nitroceluloza, TNT, TNG, etc, etc...
Azotatul de amoniu, care a inlocuit comercial in mare parte silitra, se poate utiliza de asemenea ca
exploziv dupa uscare si amestec cu produse petroliere, eventual si cu alte componente ca de ex.
pulberi de Al , Mg...Spre deosebire de azotatul de potasiu care pote fi oxidant in amestecuri
deflagrante, azotatul de amoniu pote exploda detonant (supersonic), daca este initiat cu un
detonator, altfel este tot deflagrant, insa chiar asa deflagrant are chiar o putere mai mare, cu efect
mare la distante considerabile. Prin detonare se destinde f repede si efectul este concentrat local (cu
exceptia schijelor....)
Plecand de la azotatul de amoniu se poate obtine si azotat de potasiu pur, prin intermediul unei
metode descoperite relativ recent, cu solutii apoase de azotat si soda caustica.
Evident ca cele de mai sus sunt substante periculoase !; azotatul de amoniu este extrem de
higroscopic, deci are oarecum o protectie, insa se descompune la 70 C in vapori toxici, iar la 200 C
explodeaza chiar fara contact cu o flacara si chiar fara carburant. La Mihailesti se pare ca s-a
amestecat si cu motorina, de unde si dezastrul mare produs, in conditiile in care nu a explodat decat
o cantitate f mica din azotatul de amoniu transportat.