FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule si Motoare

PROIECT
la
Constructia si calculul automobilelor – I

Tema: Diferential pentru autocamion

Student: Andrei BRANESCU

Sectia AR
Anul III, grupa 1181
Îndrumator: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011

Semestrul II
 1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL(DIF)

1.1 FUNCTIUNILE
La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare
decat roata motoare interioara virajului. El permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se
roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in
viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite. Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore
deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea
rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si
la manevrarea mai dificila a directiei. Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a
da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile
de deplasare ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin
intermediul diferentialului. In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile
ipnulanttuiiram
riiot“ocairceu, laptrieeciudm
e psuiteirnit”r.e punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul
Conditiile impuse diferentialului:
• Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa asigure
automobilelor cele mai bune calitati de exploatare;
• Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.
Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind dispus in
carterul puntii din spate sau in interiorul reductor ului distribuitor. Conditiile deosebit de severe
in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in
stransa legatura cu dimensiunile coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit
riguros limitate.
Clasificarea difer entialelor
Dupa tipul angrenajelor f olosite diferentialele pot fi:
• cu roti dintate conice;
• cu roti dintate cilindrice.
Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:
• simple;
• blocabile;
• autoblocabile;
• cu alunecare limitata;
1. Diferential cu alunecare limitata
1.2 SOLUTII CONSTRUCTIVE

2. Diferential autoblocabil
3. Diferential simplu(solutia aleasa)
rotilor 1m .3 oOtoPaErReATesIIteDEcÎaNtTR su iETdIeNEpRuEtin diferita, iar cuplul care se
tranPesnftreurbaunnaufunpcotioantaer efai dbifienreenticaloulnuitrtroebluaite,asigurata ungerea in permanenta a acestuia.
fiind de1.a4seMmOeDnAeLaIT liAmTiItaDt EdeREfoPrAtR a AeR leEmentelor elastice.
2. Diferentialele autoblocante
1. Pinionul de atac:
A
-m ceuscthtiipledaesdciufteirtenstiacliueplim tuirnilaensearjuepnasural tprainspfeilriarrei;i intregului cuplu catre roata care
se in-vaurztuerian dgionlt,ilpoerrm initgarnodsiim n eacseelavsiertifm icpa vpirearuena dniosprm ozaitliav asvpehciaclulpuelu ntir. uEsm teasfoulroasreitalajoacpurluoiape
ltaotaetreal,aiuntoanmgorebnilaerlee cd uecsotirnoantea dciofm erpenettiiatliu
illouri. sDpaocratiavcee,stlajocauestotetumraisim mearceudep0e,r7fomrm m,apnitneiorniudlicate,
dpereactu acmsesirleabuutneealzea;modele echipate cu tractiune integrala.
- uzura fusurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru sau un calibru potcoava; se
r3e.cD onifdeirteinnetaiazlaepsriimn pclreomare si rectificare la cota nominala;
- uzura canelurilor in latime se verifica cu un sablon; se reconditioneaza prin incarcare cu
sudurD a,ifsetreuntjiarleuul rem staetacedlecfarezpareaiacm anisecluarielaordlearcootatatienodm e ilnaalrab; orele de iesire din cutia din
vitez-eusziuorarespaurtriuzpeaerzeaa, pfirlientualrubiosreiivpelrainfiectarci,ucuantreinreoltfilielem taot;tosearere. conditioneaza prin incarcare
cu sudura, refiletare la strung si executarea a doua gauri;
L
2.aCorruolaanraeadifienrelnitniaieluldurie: apta, carcasa, fiind solidara cu coroana antrenata de arborele de
iesire- ualzucruatid ei ndtielorviitnezeg,roseimroeteseteveim rifpirceaunpae cun idnitsrepgozaitnivsam spbelcuilalsipeant ruenm e azsaurpairneiaoajnoecluelui
lpaltaenreatla,rien, am ngariendaerpeacrtuecomriosacnaaredaifaejruengtianludlupi.riD nacaarbaocreistlajorcoetislte maoitomaarere. dIne 0a,c7em stam,spitiunaitoine,ul
dpienaiotacnesle rseabtuetleita3zan;u se rotesc in jurul axului propriu (X-ul rosu).
A
- tuuznucria claoncdasuunluai dpin t tarrebrooretilepaintitneerm azead,iainr tsiempvu erlifmiciascacuriiucnarccaalsiberi,uintaim ntpeorniorsasue vcour roti si
pmiinciroam nelterus;astelirteicnonjudriutilopnreoapzraiuplruiinlcoroam xa, rce aslaultsaurdouarta parvinehvicburlouclouni tracm t,aunram ndataimdoebrielac.tificare
la cota nominala;
3.Pinioanele planetare:
- uzura in inaltime a canelurilor se verifica cu o bila si cu un calibru special sau un tampon
canelat; dac1a.5d.i1amA etv ruan extatejreior al canelurilor este mai mic de 42,6 mm, pinionul planetar se
rebuteaza;
P
- ruiznucriapafluuslualuviansetamj aalsdoiafrearecnutim aliuclruoimsim
etrp ul;useesrteecoconsdtiutilodneeafazbarpicraintiecrroemduasr,e isni croecmtipfaicrartieelcau
ceoltealanlotemsio nlaulatili; prezentate.
- uzura1.d5i.n2tiloDr eiznavga ronsitmajee se verifica cu un dispozitiv prevazut cu un pinion etalon; se
rebutPeraiznacicpanludllianacnognrvenairenat caul dpifneiroenutilasluatleulii:t deataclaounn, adidsitnantrtea rdoitnitpreiearxduelader oetnirtae, alcpeiansitoansueluvia
sinavtealriti s insugporal,factuapdlue rm eaozteomr naupinseiovnaulm uiapiltarnaentsafrereastceastrueb c4e5a,4lamltamr;oata iar vehiculul nu va mai
4.P in o an el e s a t elite :
putea inaint . Pentru liminarea acestui neajuns, se folosesc dispozitive care distribuie cuplul
catre- aum zubrealegraoutrii.i axului satelitiilor se masoara cu un calibru tampon sau cu un comparator de
interior; se poate reconditiona prin rectificare la cota de reparatie sau prin strunjire la diametrul
de 32 mm, presandu-se o bucsa de bronz la cota nominala;
- uzura dintilor in grosime se verifica cu un dispozitiv prevazut cu un pinion etalon; se
rebuteaza cand la angrenarea cu pinionul satelit etalon, distanta dintre axul de rotire al pinionului
satelit si suprafata de reazem a pinionului planetar este sub 45,4 mm;
1.5 ANALIZA COMPARATIVA
1. Diferentiale cu alunecare limitata – L.S.D. (Limited Slip Differential)

Cea mai simpla solutie de a realiza un asemenea diferential consta in presarea pinioanelor
planetare spre carcasa prin intermediul unor elemente elastice aflate in “miezul” diferentialului.
Frecar ea dintre suprafate va asigura transmiterea unui cuplu catre roata care are aderenta si poate
fi sporita fie prin realizarea unor suprafete de contact conice, asemenea celor de la sincroanele
cutiilor de viteze, fie prin introducerea unor discuri de frictiune si realizarea unui ambreiaj
multidisc in spatele fiecarui pinion.
Solutia are o eficienta redusa pentru ca va exista permanent o frecare atunci cand turatia