Profesori îndrumători:

Prof. Ing. VULPE V.

-2010-
 Cuprins:

1. Introducere
1.1.Generalitati – Destinatia diferentialului
1.2.Conditiile impuse diferentialului
2. Clasificarea diferentialelor si tipuri constructive
2.1.Clasificarea diferentialelor
2.2.Desen de ansamblu – Transmisia Principala – Diferentialul
2.3.Diferentialul conic simetric
2.4.Diferentialul conic asimetric
2.5.Diferentialul cilindric
2.6.Diferentialul blocabil
2.7.Diferentialul autoblocabil
3. Partile componente ale diferentialului si functionarea
diferentialului
3.1.Partile componente ale diferentialui
3.2.Functionarea diferentialului
4. Defectiuni, cauze si remedieri ale diferentialului
5. Repararea diferentialului si a puntii motoare
5.1.Repararea diferentialului si a puntii motoare
5.2.Intretinerea puntii motoarelor
5.3.Reglarea rulmentilor diferentialului autoturismului Dacia 1300
6. Norme de tehnica securitatii muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor NTSM si PSI
Bibliografie

2
 1. Introducere

1.1 Generalitati – Destinatia diferentialului

La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu

mai mare decat roata motoare interioara virajului.
El permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare
diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga
spatii de lungimi diferite.
Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore deplasarea automobilului in
conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea rotilor ceea ce conduce
la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si la manevrarea
mai dificila a directiei.
Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a da posibilitate rotilor
motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare
ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin
intermediul diferentialului.
In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii
motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul
inlaturarii “circulatiei de puteri”.

1.2 Conditiile impuse diferentialului

 Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa
asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare;
 Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.

Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind

dispus in carterul puntii din spate sau in interiorul reductorului distribuitor.

3
 Conditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor
montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile
coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.

2. Clasificarea diferentialelor si tipuri constructive

2.1 Clasificarea diferentialelor

Diferentialele pot fi:

 simple (figura 1.)
 duble (figura 2.)

Figura 1. – Diferential simplu

4
 Figura 2. – Diferential dublu

Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi:

 cu roti dintate conice;
 cu roti dintate cilindrice.
Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:
 simple;
 blocabile;
 autoblocabile.

5
 Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare:
 diferentiale simetrice;
 diferentiale asimetrice.
Dupa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi:
 diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare;
 diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti
motoare.

2.2 Desen de ansamblu – Transmisia Principala – Diferential

Figura 3. Transmisia principala - Diferentialul

1. Janta; 4. Asezarea coroanei dintate;

2. Butuc; 5. Dop de umplere cu ulei;
3. Coroana dintata; 6. Pinion planetara;

6
7. Satelitii; 18. Flansa de cuplare;
8. Buson de golire a uleiului; 19. Carterul puntii;
9. Butuc; 20. Inel filetat;
10. Tambur de frana; 21. Ax de centrare;
11. Flansa de frana; 22. Careter diferential;
12. Corpul axului; 23. Pinion satelit;
13. Contactor; 24. Coroana;
14. Piston de comanda; 25. Pinion planetar;
15. Furca de comanda; 26. Rulment conic;
16. Nasul puntii; 27. Crabot de blocare a diferentialului;
17. Pinion de atac; 28. Arbore;

Figura 4. Puntea motoare spate

30. Garnitura de protectie;
31. Arbore cu came de frana;
32. Levier de actionare;
33. Capac.

7
 2.3 Diferentialul conic simetric

Cea mai larga raspandire in constructia automobilului o au diferentialele cu

angrenaje conice si cu dinti drepti.
Daca cele doua pinioane planetare au acelasi diametru si acelasi numar de dinti
diferentialul se numeste conic simetric.
Diferentialul conic simetric se monteaza in majoritatea cazurilor intre cei doi
semiarbori planetari.

2.4 Diferentialul conic asimetric

Se poate recunoaste dupa diametrele si numarul de dinti ai pinioanelor planetare.

In acest caz diametrele acestor pinioane difera intre ele, iar cuplul transmis carcasei se
repartizeaza la cei doi semiarbori in mod proportional cu diametrele si numarul de dinti ai
pinioanelor planetare.
Acest diferential se monteaza de obicei intre puntile motoare ale automobilelor cu
mare capacitate de trecere, in scopul repartizarii cuplului transmis in mod proportional cu
greutatea adecvata corespunzatoare fiecarei punti motoare.

2.5 Diferentialul cilindric

Diferentialul cilindric poate fi:

 simetric
 asimetric
Diferentialul simetric se recunoaste dupa pinioanele planetare cilindrice care sunt
montate pe semiarbori si care in acest caz sunt egale cu diametrul si numarul de dinti.

8
 Diferentialul cilindric asimetric are un pinion planetar mai mare in diametru
decat celalalt pinion planetar de pe celalalt semiarbore.
Diferentialele cilindrice au dimensiuni mai mari in comparative cu cele conice
ceea ce face ca utilizarea acestora sa fie limitata de capacitatea de trecere impusa
constructiv motiv pentru care astazi nu se mai intalnesc la automobile.

2.6 Diferentialul blocabil

Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe un teren cu
aderenta mai mica (noroi, zapada, gheata, polei, ulei) aceasta roata incepe sa patineze, iar
cealalta potrivit principiului de functionare a diferentialului , desi are o aderenta mai
mare, nu se mai roteste deoarece este retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. In
aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta si pentru a evita acest neajuns
autocamioanele grele in special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei
doi semiarbori planetari asigurand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare.

Figura 5. Diferential blocabil

Blocarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica, apoi se
procedeaza la deblocare.

9
 2.7 Diferentialul autoblocabil

Diferentialul autoblocabil are acelasi rol ca cel blocabil avand o constructie mai
complicata si realizand rigidizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat.
Blocarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul
auto de aceasta operatie in timpul conducerii (figura 6.).

Figura 6. Diferential autoblocabil

10
 3. Parti componente ale diferentialului si functionarea
diferentialului

3.1 Parti componente ale diferentialului

Pe carcasa este fixata coroana transmisiei principale, iar in caseta crucea pe care
sunt montati liberi satelitii. Satelitii in numar de 4 fac legatura cu pinioanele planetare
montate pe arborii planetari . Miscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin
transmisia principala formata din pinionul de atac si coroana (figura 7.).
Saibele din otel moale sau bronz servesc la micsorarea frecarii dintre pinioanele
planetare si caseta.

Figura 7. Diferential

11
 Figura 8. Transmisie Principala – Diferential

1 – coroană; 11 – rulmenţi cu role conice;

2 – sateliţi; 12 – şaibe de reglaj;
3 – carcasă diferenţial; 13 – deflectoare de ulei;
4 – semilagăre; 14 – arbore pinion;
5 – siguranţe; 15 – şaibe de reglaj;
6 – rulmenţi cu role conice; 16 – rulmenţi cu role conice;
7 – pinioane planetare; 17 – deflectoare de ulei;
8 – piuliţe de reglaj; 18 – planşă;
9 – ax sateliţi; 19 – piuliţă;
10 – pinion; 20 – carter.

12
 3.2 Functionarea Diferentialului

Cand autovehicolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de

cele doua roti motoare sunt egale si vitezele unghiulare ale lor vor fi aceleasi. In acest caz
pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei iar satelitii sunt
imobilizati (acestia raman in permanenta angrenati) executand o miscare de revolutie
impreuna cu caseta diferentialului.

Figura 9. Functionarea diferentialului

La deplasarea autovehicolului in viraj coroana transmisiei principale si caseta se

vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta din cauza ca roata exterioara
virajului va avea de parcurs un drum mai lung decat roata interioara virajului, inseamna

13
ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. Acest
lucru este posibil datorita existentei satelitilor.
Cand autovehicolul intra in viraj, roata din interiorul virajului impreuna cu
pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului
impreuna cu pinionul planetar.
Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane
planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axei lor proprii care va fi cu atat
mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai
mare.
Deci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una
din rotile motoare parcurge un drum mai scurt si de aceea se va roti mai incet . In acest
caz satelitii pe langa miscarea de transport in jurul arborilor planetari vor primi si o
miscare de rotatie in jurul axelor lor. Astfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile
motoare sa parcurga, in acelasi interval de timp drumuri diferite.
In afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea
automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase.

Daca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu
drumul scade si incepe sa patineze. In acest caz, datorita proprietatii diferentialului la
roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult
mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu
drumul a rotii care patineaza.

Daca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a
doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si
automobilul nu se mai poate deplasa . Din aceasta cauza la automobilele special destinate
exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blocheaza.

14
 4. Defectiuni, cauze si remedieri ale diferentialului

Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte:

 Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor
planetare
- defectul se datoreaza uzurii carcasei;
- deplasarii indelungate pe teren greu;
- blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate;
- folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite;
- remedierea se face numai la atelierul de reparatii.
 Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei:
- defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea
sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.
 Ruperea axului sau a crucii satelitilor:
- defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii
speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele).
 Arborii planetari pot prezenta defectiuni:
- uzura excesiva a canelurilor;
- ruperea arborilor planetari-defectul se produce datorita functionarii
indelungate , supraincarcarii automobilului;
- remedierea se face la atelierul de reparatii.
Caseta diferentialului
 Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt:
- diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin
alezare la cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;
- diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare
cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;
- filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prin
majorarea gaurilor si rectificare;

15
 - suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin
rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.
Crucea satelitilor
 Defectiuni posibile ale crucii satelitilaor
- la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se
poate realiza dupa cum urmeaza:
- cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota
treptei de reparatie.

5. Repararea diferentialului si a puntii motoare

5.1 Repararea diferentialului si a puntii motoare

Intrucat ungerea angrenajelor si acelor alte piese componente a cutiei de viteza-

diferential se face prin “balacire” este necesar ca in permanenta sa existe in carterul cutiei
de viteze-diferential o cantitate de doi litri de ulei.
Umplerea cu ulei se face prin orificiul de umplere situate pe partea dreapta a
carterului care serveste la verificarea nivelului uleiului iar golirea se face prin orificiul
situat in partea de jos a carterului.
Uleiul folosit trebuie sa fie de tipul T80-EP2 iarna, sau T90-EP2 vara.
Intretinerea puntii motoare este foarte simpla si consta numai in verificarea si
completarea, uleiului care se face dupa 1500 km parcursi sau la 40 ore de functionare.
Inlocuirea uleiului se face la fiecare 12000 de km parcursi. Nivelul corect al uleiului este
atunci cand acesta curge foarte putin pe la busonul de umplere.
Demontarea diferentialului se face numai atunci cand apar jocuri sau se inlocuiesc
piesele uzate.
In situatia in care apar jocuri care depasesc valorile admisibile se procedeaza la
reglarea acestora.

16
 Pentru reglarea jocului rulmentilor radiali-axiali ai pinionului de atac se
procedeaza la scoaterea seibilor de reglaj. Cand jocul este mare, sau introducerea de saibe
cand jocule este prea mic.
Reglarea jocului dintre pinionul de atac si coroana se face prin scoaterea sau
adaugarea seibilor de reglaj, sau prin reglarea jocului rulmentilor arborelui intermediar.

5.2 Intretinerea puntii motoare

Intretinerea puntii motoare este foarte simpla si consta in verificare si completarea

uleiului care se face dupa fiecare 1500 de km parcursi sau cu 40 de ore de functionare.
Inlocuirea uleiului se face la fiecare 12000 de km parcursi, iar nivelul corect al uleiului in
carter este atunci cand acesta curge foarte putin pe la busonul de umplere.

Figura 10. Puntea motoare

Demontarea diferentialului se face numai atunci cand apar jocuri sau se inlocuiesc
piesele uzate.

17
 In situatia in care apar jocuri care depasesc valorile admisibile se procedeaza la
reglarea acestora.
Pentru reglarea jocului rulmentilor radiali-axiali ai pinionului de atac se
procedeaza la scoaterea seibilor de reglaj. Cand jocul este mare, sau introducerea de saibe
cand jocul este mic.
Reglarea jocului dintre pinionul de atac si coroana se face prin scoaterea sau
adaugarea seibilor de reglaj.
Acest reglaj se mai poate realiza si de la capacele care preseaza rulmentii prin
adaugarea sau indepartarea saibelor de reglaj.

5.3 Reglarea rulmentilor diferentialului

autoturismului Dacia 1300.

Aceasta opreatie se realizeaza prin insurubarea sau desurubarea piulitelor speciale

de reglaj.
Pentru reglarea rulmentilor se va proceda astfel:
 La fiecare semicarcasa se asaza inelul exterior al rulmentului spre partea
interioara a carterului;
 Se asaza grupul diferential echipat cu rulmenti in semicarcase;
 Se strang suruburile semicarcaselor la cuplul 2kg fm, pentru cele cu diametru de 7
mm si la 2,8 kg fm, pentru cele cu diametrul de 8 mm.
Daca rulmentii sunt utilizati, diferentialul trebuie sa se roteasca usor, fara joc, iar
daca rulmentii sunt noi acestia se monteaza cu o usoara prestarngere astfel ca la rotirea
diferentialului sa se faca cu un cuplu rezistent de 0,05 la 0,15 kg fm (figura 11.)

18
 Figura 11. Rulment diferential
 Dupa ce reglajul este corect efectuat se repereaza pozitia piulitelor de reglare in
raport cu carterul cutiei de viteze;
 Se demonteaza semicarcasa stanga si diferentialul, in vederea continuarii
celorlalte reglaje ale cutiei de viteze-diferential.

6. Norme de tehnica securitatii muncii si de prevenire si

stingere a incendiilor NTSM si PSI

La operatiile de montare si de demontare a transmisiei principale si a

diferentialului sau de inlocuire ale unor piese componente sau subansamble se vor utiliza
numai scule calibrate, interzicandu-se folosirea sculelor deteriorate sau uzate.
 Locul de munca sa prezinte un microclimat corespunzator, sa fie luminat,
ventilat, lipsit de praf;
 Sculele si dispozitivele sa fie omologate si in perfecta stare de intrebuintare;
 Piesele cu masa mai mare cum sunt: ambreajul, cutia de viteze, puntea motoare,
vor fi ridicate, manipulate si depozitate pe capre sau rafturi special amenajate cu
ajutorul instalatiilor de ridicare in scopul reducerii efortului fizic si al inlaturarii
pericolului eventualelor accidente, sau cu ajutorul carucioarelor.

19
 Bibliografie:

 Frăţilă, Gh., Popa, V., M., 1990, Automobile Sofer Mecanic Auto, Editura
Didactica si Pedagogica R.A Bucuresti;

 Frăţilă, Gh., Popa, V., M., 1981, Constructii de automobile, Editura Didactica
si Pedagogica Bucuresti;

 *** , Automobile , Editura Didactica si Pedagogica R.A Bucuresti;

 *** , 1998, Diagnosticare, Intretinere si Reparera , Editura tehnica

Copyright;

 *** , 1975, Automobile Roman cu motoare Diesel, Editura tehnica;

 ***, 1978, Automobilul DACIA, Editura tehnica Bucuresti;

 ***, Indrumator general Auto , Editura tehnica Bucuresti.

20