APROB

Şef catedră sisteme de armament şi tehnică militară

locotenent-colonel Alexandru DADU

„___”__________________2020

PROIECT DIDACTIC

la disciplina „CONSTRUCŢIA TEHNICII MILITARE 2”

cu studenţii Academiei Militare

Tema nr. 4.
INSTALAŢII SPECIALE ALE AUTOVEHICULELOR.

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei sisteme de

armament şi tehnică militară
Proces-verbal nr. 09 din 07 februarie 2020

Chişinău 2020
LECŢIA 1. Construcţia instalaţiilor speciale ale autocamioanelor şi maşinilor de
luptă.
SCOPUL LECŢIEI:
Studenţii vor înţelege destinaţia, particularităţile constructive instalaţiilor speciale ale
autovehiculelor.
OBIECTIVELE LECŢIEI:
La sfîrşitul lecţiei studenţi vor fi în măsură să:
- să definească destinaţia şi elementele componente instalaţiilor hidraulice;
- să cunoască destinaţia şi construcţia troliului;
- să specifice destinaţia şi particularităţile constructive propulsorului prin jet de apă;
- să definească destinaţia şi elementele componente instalaţiei de stingere a incendiilor.
DURATA: 270 min.
FORMA DE ORGANIZARE: lecţie în grup.
LOCUL DE DESFĂŞURARE: clasă de studiu 106.
BIBLIOGRAFIA:
1. Manual URAL-4320;
2. Manual KamAZ-4310;
3. Manual BTR-80;
4. Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe înţelesul tuturor».
5. Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul. Construcţia, întreţnere, reparaţia”.
ASIGURAREA MATERIALĂ:
- cretă;
- caiete de lucru;
- arătător;
- panouri pe construcţia instalaţiei hidraulice, troliului, propulsorului prin jet de apă şi
instalaţiei de stingere a incendiilor.
PROBLEMELE DE STUDIU
1. Destinaţia şi construcţia instalaţiilor hidraulice;
2. Destinaţia şi construcţia troliului;
3. Destinaţia şi construcţia propulsorului prin jet de apă;
4. Destinaţia şi construcţia instalaţiei de stingere a incendiilor.
Repartizarea timpului:
1. Secvenţa introductivă: - 10 min.
2. Secvenţa de bază: - 250 min.
- întrebarea întîi - 60 min.
- întrebarea doi - 60 min.
- întrebarea trei - 70 min.
- întrebarea patru - 60 min.
3. Secvenţa finală: - 10 min

I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ
- primesc raportul;
- verific prezenţa, ţinuta, asigurarea materială a efectivului;
- verificarea cunoştinţelor primite anterior;
- anunţ tema şedinţei.
 II. SECVENŢA DE BAZĂ

1. Destinaţia şi construcţia instalaţiilor hidraulice.

2. Destinaţia şi construcţia troliului.

Pe autocamioane se amplasează troliul, care serveşte pentru autoscoaterea autocamioanelor la
circulaţia pe drumuri desfundate şi greu accesibile, şi pentru tractarea autocamioanelor împotmolite.
Troliul este amplasat în faţa (spatele) autocamioanelor, de regulă, este amplasat pe faţă şi este fixat
pe bara de protecţie a cadrului pe grinzele transversale faţă.
Bara de protecţie se fixează cu buloane speciale de un prelungitor de grinzele cadrului care la
necesitate poate fi extras.
Comanda troliului se execută prin transmisia cardanică de la priza de putere, este fixată pe cutia de
viteză. Treptele de transmitere a reductorului este egală cu 31. Efortul de legare a troliului 5000 kgf.
La efortului bolţul de siguranţă, este amplasat în furca ;i la finalul transmisiei cardanice, este
amplasat şi protejează de rupere a cablului troliului. Lungimea de lucru a cablului este de 65m. Tamburul
troliului se roteşte liber pe arbore.
Mufa de cuplare se deplasează pe arbore pe două pene. La deplasarea mufei pârghiile laterale întră
în andrenare cu pârghiile laterale ale tamburului şi permite rotirea ca una întreagă.
Furca de cuplare este dotată cu saboţi, la cuplarea mufei, sabotul sub influenţa bolţului cu arcul se
apropie de tambur, frânând rotirea lui şi exclude posibilitatea liberă de deplasare a cablului la derularea
manuală.
Frâna este reglată prin strângerea sau eliberarea arcului cu ajutorul contrapiuliţei şi bucşei
corespunzătoare.
Reductorul troliului este compus din melc , roată melcată cu bucşă de bronz, carterul, arborele
tamburului, frână automată, rulmenţii şi capacele lor.
Utilizarea troliului.
La deplasarea autocamionului cablul trebuie să fie învălătucit pe tambur fix, tamburul trebuie să fie
cuplat. Decuplarea tamburului de la arbore este permis numai la derularea manuală a cablului. Pentru
cuplarea troliului este necesar de apăsat pedala ambriajului până la refuz, de cuplat treapta de viteză
corespunzătoare în priza de putere de eliberat pedala ambriajului. Derularea liberă a cablului se execută
 manual, ne cuplând viteza, dar decuplând mufa de cuplare a tamburului. În unele cazuri se poate pentru
derulare cablului de cuplat treapta de viteză.
Pentru autoscoaterea autocamionului este necesar de derulat cablul, de fixat de un obiect fix în
teren (copac, stâlp etc.) , de cuplat treapta de viteză în priza de putere pentru învălătucirea cablului şi de
executat întinderea cablului la rotaţiile arborului tamburului 14 – 16 min-1.
La autoscoaterea pe carosabilele umede pe drumurile de ţară se admite cuplarea punţelor motoare
motoare şi cuplarea primei viteze în cutia de distribuţie.
La autoscoaterea cu ajutorul troliului a altor autocamioane este necesar de amplasat maneta în cutia
de viteză în poziţia neutră şi de frânat autocamionul. După finalizarea autoscoaterii este necesar de
decuplat troliul, de decuplat ambriajul, şi de amplasat maneta prizei de putere în poziţia neutră.
Pentru fixarea cablului troliului în poziţia de deplasare, este necesar de fixat cleştele de cârlijele din
faţă, de cuplat învălătucirea cablului în priza de putere şi de executat învălătucirea lin. După aceasta este
necesar de amplasat maneta prizei de putere în poziţia neutră.
La maşinile de luptă troliul este amplasat pe partea din faţa, pe palca frontală superioară a carcasei
este prevăzut un capac pentru accesul la mânerul mufei de cuplare a tobei.
Efortul maximal la cârligul troliului este de 4000 – 6000 kgf. efortul scade cu derularea cablului de
pe troliul, la utilizarea blocului efortul se dublează.
La transportorul BTR – 80, momentul de torsiune la troliul este transmis de prin lanţ şi transmisiei
cardanice de la cutia de distribuţie.
Troliul la TAB – 71M este acţionat de motor din dreapta prin intermediu prizei de putere troliului a
cutiei de distribuţie. forţa la cablul este maximum de 4500 daN.
Tamburul troliului se roteşte liber pe arborele reductorului pe bucşele şi poate fi cuplat cu arborele
reductorului cu mufa care cuplează tamburul, deplasând – se pe arborele reductorului. mufa de cuplare se
deplasează sub presiunea furcii de cuplare a tamburului, care are manetă cu fixatoare.
La cuplarea sau decuplarea mufei maneta este amplasată în sus cu fixatorul în direcţia reductorului
sau a tamburului troliului. mufa de cuplare prin aceasta va întra în antrenare sau nu va întra în antrenare
cu tamburul. La eliberarea manetei arcul se eliberează cu fixatorul şi va întra în antrenare cu plăcile de
cuplare sau de decuplare a poziţiei mufei de cuplare a tamburului.
La ieşirea din antrenare a tamburului cu arborele reductorului mufa cu arcul bulonului fixator va fixa
saboţii de tambur, astfel frânând tamburul de dezvălătucirea manuală a cablului, ce dă posibilitate de
evitare formării lanţurilor la dezvălătucirea rapidă a tamburului.
Transmiterea momentului de torsiune de la cutia de distribuţie la troliul se execută prin transmisia
lanţ, transmisia cardanică. transmisia cardanică din faţă şi intermediară sunt legate între ele prin bolţul de
siguranţă, care ne permite de menţinut troliul de suprasolicitările eforturilor în timpul funcţionării.
În completul LPSA a maşinii de luptă se află scripeţi, care ne permite mărirea efortului asupra
troliului de două ori. în poziţie de transport blocul se fixează din partea din stânga a carcasei maşinii de
luptă.

3. Destinaţia şi construcţia propulsorului prin jet de apă.

Propulsor prin jet de apă se compune din: corp propulsor, elice, reductor propulsor
şi cârma. Propulsorul asigură deplasarea de apă a transportoarelor prin jetul de apă creat
de elice în corpul propulsorului şi trimis în exterior. Elicea propulsorului primeşte cuplul
motor de la priza de putere – montată pe cutia de viteze – prin intermediul reductorului.
În figura de mai jos se prezintă schema propulsorului prin jet de apă cu o elice –
corespunzătoare transportoarelor TAB – 71 (TAB – 71M) şi TABC- 79. Constructiv şi
dimensional, propulsoarele sunt specifice fiecărui tip de transport.
Tubul absorbant are sudat în partea de jos grătarul pentru protejarea propulsorului
de corpuri străine, cu o porţiune rabatabilă, care permite accesul din buşonul de golire
tubul arborelui se termina cu un difuzor în care este montată cârma.
Toate îmbinările şi orificiile sunt etanşate la apă cu garnituri sau mastic.
Mersul înapoi pe apă se realizează prin inversarea sensului de rotaţie a elicei,
realizat prin comanda prizei de putere propulsor. Excepţie fac transportoarele TAB – 71
şi TAB – 71M, la care mersul înapoi pe apă se realizează menţinând sensul de rotaţie a
elicei şi închizând clapetele propulsorului; în acest caz, jetul de apă este trimis prin
galeria pentru propulsia înapoi. La aceste transportoare inversarea sensului de rotaţie a
elicei serveşte numai pentru curăţarea grătarului în cazul când aceasta se înfundă cu
ierburi s.a.
Maneta de comandă a prizei propulsorului se găseşte imediat în dreapta
mecanicului conductor la transportorul TABC – 79 comanda este hidraulică şi se face
acţionând maneta distribuitorului D4. Reductorul propulsorului transmite la elice cuplul
primit de la motor. La transportatoarele TAB – 71 şi TAB – 71M reductorul însumează
cuplul ambelor motoare la arborele elicei.

Spărgătorul de valuri : a — la T.A.B.-71:1 — placa sparge-val; S — tampon de cauciuc - 3 4 — pârghie -S

— ax; 6 — mecanism melc-roata melcată; 7 — manivelă; 't> — la T.A.B.-77:1 — plae.1 sparge-val; 2 -
balama; 3 - tampon de cauciuc-i — pârghie ; 5 — ungător; 8 — crernaliera; 7 — şurub re glare; 8 —
cilindru hidraulic; 9 — pinion;10 — arc; c — la T.A.B.C.-79 şi T.A.B.-77.1, l — pârghie de comanda; 3 —
placă sparge-val; 4, s — reductor; fi — cilindru hidraulic; 7 — lagăr

Se verifică starea elicelor şi dacă este necesar se iau măsuri de remediere sau înlocuire a lor.
Se gresează articulaţiile şi cremalierele (la T.A.B.-71 angrenajul cu melc) spărgătorului de valuri.
Se verifică nivelul uleiului în propulsor şi în reductorul propulsorului şi, la nevoie se
completează sau se înlocuieşte.
La transportoarele T.A.B.-71 şi «T.A.B.-71M reductorul propulsorului nu comunică cu tubul
arborelui elicei şi de aceea golirea şi umplerea cu ulei proaspăt se face separat. Pentru
schimbarea uleiului în tubul arborelui elicei se procedează la fel ca la trans portorul T.A.B.-77
în cazul schimbării uleiului în cavitate.
La pregătirea pentru trecerea cursurilor de apă se execută următoarele operaţiuni:
În raionul de adunare se verifică:
- funcţionarea motoarelor, propulsorului, deschiderea clapetei propulsorului, ridicarea spărgătorului
de valuri, funcţionarea cârmei; la transportarea în formula 8x 8, trecerea cursurilor apă cu un singur motor
este interzisă;
- închiderea şi deschiderea supapelor şi funcţionarea pompei de evacuare a apei;
- etanşarea buşoanelor (şi capacului de acces) de pe fundul cutiei blindate, a uşilor
laterale, a obloanelor şi capacelor de acces, precum şi a tanburilor roţilor ;
- funcţionarea robinetelor de aer de la roţi şi de la bord (blocul robinetelor) ;
 - curăţarea periscoapelor, fixarea uneltelor genistice înainte de intrarea .
- reverificarea etanşărilor, îndeosebi a buşoanelor de pe fundul cutiei blindate;
- închiderea tuturor obloanelor şi capacelor de acces, precum şi a capacelor ambrazurilor .
- deschiderea robinetelor de cuplare a radiatoare şi schimbătoarelor de căldură în circuitul
de ungere al motoarelor.
- ridicarea scaunelor mecanicului conductor şi comandan tului în vederea observării prin
periscoape .
- reducerea presiunii în pneuri la 0,7 - 1,0 kg/fcm2.
- îmbrăcarea vestelor de salvare.
- fixarea colacului de salvare cu 40 - 50 m frânghie, pe plafonul camerei de luptă.
- fixarea cablului de remorcare.
Înainte de intrarea în apă, pe mal (într-un loc mascat) se execută :
- ridicarea spărgătorului de valuri şi deschiderea clapetei propulsorului;
- închiderea rândului de jos al capacelor de evacuare a aerului — la transportorul
TAB.-71.
- cuplarea punţilor din faţă şi a treptei reduse în cutiile de distribuţie .
- cuplarea vitezei I sau a II-a, după care transportorul se îndreaptă spre rampa de întrare în
apa.
În cazul că oprirea pe mal nu este posibilă, aceste ope raţiuni se execută din mers (cu o oprire
foarte scurtă pentru cuplarea treptei reduse a cutiilor de distribuţie).

4. Destinaţia şi construcţia instalaţiei de stingere a incendiilor.

Instalaţia de stingere aincendiilor – este destinată pentru detectarea, semnalizare şi stigerea automată
(sau acţionate manual) a incendiilor ce se pot produce în compartimentul energetic a transportorului.
După componenţă instalaţiile sunt identice şi sunt compuse din:
 echipamentul electric;
 echipamentul de aducţie şi refulare a substanţei iginifuge.
1. Echipamentul electric a instalaţiei are în componenţă:
- patru senzori termici de tip ST – 1;
- elemente de comandă şi de distribuţie: blocul de comandă BCISI – 2 şi tabloul PCI-2;
- elemente de execuţie: electroventilul , electromagnetul de acţionare a jaluzelor, capsele pirotehnice
PP3;
- elemente de legătură: cablaje şi contactoare;
- elemente auxiliare : despozitiv de încercat sesizoare termice.
Sesizorul termic tip TD – 1 este un traductor de temperatură cu sensebilitate de acţionare în domeniu
de temperatură 100-3000C. Elementul de detecţie îl constituie baterie de termocuple, montată în carcasă
pe un suport izolat şi conectată în circuit prin conector. Senzorul dezvoltă o tensiune de minim 40 mV la
o temperatură de 1000C în timpul max. de 15 secunde sau min. 102 mV la o temperatură de 3000C.
Sesizorul se montează pe suporturi speciali în poziţie verticală, la transportoarele echipate cu două
motoare ele sunt dispuse astfel: primul – în partea stângă spate a motorului; al doilea în faţă între
motoare; al treilea între B.A. şi motorul din dreapta; al patrâlea este dispus în partea dreaptă – spate a
motorului din dreapta.
Tabloul PCI – 2 – este un aparat de control şi comandă care asigură supravegherea şi comanda
manuală a instalaţiei., asigură alimentarea instalaţiei de la reţeua electrică a transportorului.
Contolul circuitelor instalaţiei în stare de veghe este asigurată prin lămpile de control, semnalizarea
incendiului se face prin lampa de avertizare, acţionarea manuală a instalaţiei se face prin butoane.
Electromagnetul de acţionare a dispozitivului de închidere a jaluzelor asigură închiderea automată a
jaluzilor. La primirea comenzii, electromagnetul acţionează asupra închizătorului, eliberând pârghia şi
dând posibilitate ca clopotele (jaluzelor) să cadă sub acţiunea masei proprii.
Patronul pirotehnice – sunt capsele explozive cu acţionare electrică prin fir, cu incandenscenţă,
capabile să dezvolte o forţă de compresiune axială.
Dispozitivul de încercat sesizoare termice – este o plită miniatură cu rezistenţa 24 V ; dezvoltă o
temperatură de min. 3000C în timp de max. 15 minute se păstrează în lotul PSA netransportabil.
 Butiliile cu soluţie inginifugă conţin fiecare 1,07 kg bromură de eti, 0,46 kg bioxid de carbon, restul
completându –se cu aer comprimat până la presiunea max. De 85 daN/cm2.
Cele două butelii sunt cuplate la acelaşi sistem de conducte prin intermediu clapetelor reversibile care
permit pe rând transferul de soluţie pe conducte de la o butelie la alta, transferul se produce după
perforarea membranei la explodarea piropatronului.
Funcţionarea automată a instalaţiei. În cazul izbucnirii incendiului în compartimentul energetic,
temperatura creată la termocuplele sesizorilor termici determină producerea la bornele acestora a unei
tensiuni capabile să declanşeze instalaţia.
Blocul de comandă BC – ISI2, prin unul din circuite inegrează, detectează tensiune la intrare
dezvoltată de orcare din senzorii termici şi comandă circuitul de acţionare a contactorului, care
alimentează simultant:
- lampa de avertizare de pe tabloul PCI – 2, care se aprinde, semnalizând producerea incendiului.
- Electromagnetul S2 declanşază oprirea motoarelor;
- Electromagnetul S1 declanşază coborârea jaluzelor;
- Circuitul de temporizare şi de acţionare a contactorului d2, declanşază butelia I;
- Circuitul de temporizare şi de acţionare a contactorului d3, declanşază butelia II.
Funcţionarea manuală a instalaţiei. În cazul unei avarii pe circuitul funcţionării automate a blocului
de comandă BC- IS12 sau înm cazul depistării incendiului înainte de acţionare automată – se poate
executa şi declanşarea manuală a instalaţiei, în acest scop se apasă pe butonul „Manual.”
Mijloacele de protecţie contra armelor de nimicire în masă sunt destinate pentru protecţia grupei şi a
utilajului care este amplasată în interiorul maşinei de luptă.
Instalaţia de filtroventilare este destinată pentrun curăţirea aerului din mediu ambiant şi a prafului,
componenţii radioactivi, bacteriologici şi chimici.
Instalaţia de filtroventelare funcţionează în modul următor în cazul impurificării mediului ambiant
pe uscat sau apă, în cazul când toate trapurile sunt închise şi maşina este închisă ermetic, poate fi utilizată
pentru admisia în interiorul carcasei a aerului curat şi proaspăt, acest regim de funcţionare este denumit ca
regimul de ventelare.
În cazul trecerii a maşinei de luptă a locurilor contaminate, instalaţia de filtroventelare este necesar
de cuplat în regimul filtro – ventelării.

III . SECVENŢA FINALĂ

- răspund la întrebările apărute (neclare);
- reamintesc conţinutul temei şi lecţiei;
- verific însuşirea materialului;
- evidenţiez studenţii care au participat activ, părţile pozitive şi negative;
- sarcina pentru pregătirea individuală, anunţ tema şedinţei următoare.

Conducătorul şedinţei: locotenent-colonel Pavel REDICO