UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIA DEZVOLTARII RURALE DURABILE
SISTEME DE TRANSPORT (ST)

ELEVATOARE CU CUPE

Cuprins
Student: Stanciu Claudiu
Grupa: 734 B
Prof.: Silviu Marcu
ANUL DE STUDIU: III (2013 2014)

ST ELEVATOARE CU CUPE

1. Titlul temei : Elevator cu cupe

2. Cerinte initiale pentru proiect
3. Memoriul de calcul. Studiul solutiilor constructive
similare
3.1. Consideratii generale : definitie, functionare,
constructie si parti componente, clasificare, avantaje si
dezavantaje.
3.2 Calculul elevatoarelor cu cupe
3.2.1 Constructia carcasei superioare a elevatorului cu cupe
3.2.2 Determinarea dimensiunilor si pasului cupelor
3.2.3 Calculul puterii necesare actionarii elevatorului cu
cupe

4.
5.
6.
7.

Solutii constructive
Data primirii temei : 5.03.2014
Data predarii temei : 23.05.2014
Material grafic

Bibliografie:
David L, Voicu G, Rohan R, Lisovski A : Sisteme de transport in
agricultura - Indrumar de proiect I.P.B. 1992

2. Cerinte initiale pentru proiect

ST ELEVATOARE CU CUPE

1.
2.
3.
4.

Capacitatea de lucru Q = 3 kg/s

Materialul transportat: sfecla
Inaltimea de ridicare H = 5,5 m
Unghiul de inclinare: 85o

3. Memoriul de calcul. Studiul solutiilor constructive

similare
3.1 Definitie. Functionare. Constructie si parti componente.
Clasificare. Avantaje si dezavantaje.
Elevatoarele sunt instalatii de transport continuu cu organ flexibil de
tractiune ce permit deplasarea materialelor in vrac, pe verticala sau pe o
directie apropiata de verticala ( 65 75 0 ). Organul de tractiune este banda
sau lantul, iar ca organe purtatoare de sarcina sunt folosite niste cupe fixate de
organul de tractiune.
Constructia unui elevator consta din organul flexibil de tractiune pe care
sunt fixate cupele, tamburul de antrenare montat pe partea superioara,
tamburul de intindere montat la partea inferioara, totul fiind inchis in carcasa
inferioara. Alimentarea cu material se face prin cosul de alimentare, iar
evacuarea prin fereastra de evacuare.
Cupele se executa din tabla de otel cu grosimea de 2 8 mm. Din punct de
vedere al formei se deosebesc doua tipuri de cupe : cu fundul rotunjit si cu
fundul ascutit.
Cupele cu fundul rotunjit se executa in doau variante : cu executie
adanca, cu unghiul la varf de 65o si cu executie redusa, cu unghiul la varf de
45o . Primele se folosesc la
transportul materialelor cu granulatie fina si care curg usor, iar celelalte
pentru materiale care curg greu si au tendinta de a adera la peretii cupei.
Cupele cu fundul ascutit sunt prevazute cu fata anterioara sub forma de
jgheab ce usureaza descarcarea cupei. Se folosesc la transportul materialelor
cu granulatie mijlocie si mare.
Cupele cu fundul rotunjit se fixeaza pe organul de tractiune la un pas p =
(2 3)h , iar cele cu fundul ascutit la un pas p = h .
Organul de tractiune este banda sau lantul . Latimea benzii este cu 35 40
mm mai mare decat latimea cupei. Elevatoarele cu banda au un mers mai
linistit, ceea ce permite viteze mari, pana la 2 m/s. In schimb banda se uzeaza
repede, iar in atmosfera umeda scade coeficientul de frecare dintre banda si
tamburul de antrenare. Acestea se folosesc numai pentru materiale cu
granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda, cand
inaltimea de ridicare nu depaseste 40 50 m si cand cupele nu au capacitate
mai mare de 15 l. Prinderea cupelor de banda se face cu 2 8 suruburi M6 sau
M8, cu capul inecat, dispuse pe unul sau doua randuri.
Elevatoarele cu lanturi fac zgomot, iar pentru reducerea eforturilor
dinamice si a uzurii lanturilor au viteza mica, de 0,3 0,6 m/s. Ele pot lucra in
atmosfera cu umiditate ridicata si cand materialele sunt tari si in bucati mari,
iar cupele pot avea capacitatea pana la 130 l. Aceste elevatoare pot ridica
materialul pana la inaltimea de 75 m. Pentru cupele cu latime mica ( pana la
350 mm ) se utilizeaza un singur lant, iar pentru cele mai mari doua lanturi.

ST ELEVATOARE CU CUPE

Dispozitivul de intindere este in majoritatea cazurilor cu surub si are o

cursa de 200 - 500 mm , respectiv de 1 2 pasi de lant. Tamburul de intindere
are, uneori, diametrul mai mic decat tamburul de antrenare.
Corpul elevatorului este format din mai multe tronsoane cu lungimea de 23 m, asamblate prin flanse cu suruburi si sunt executate din tabla de 2- 4 mm
grosime. Carcasa inferioara cuprinde dispozitivul de intindere si sistemul de
alimentare cu material. Carcasa superioara
trebuie sa aiba o forma
corespunzatoare modului de descarcare a cupelor, astfel incat sa fie asigurata
scurgerea materialului prin fereastra de evacuare, fara posibilitatea de cadere
de-a lungul ramurii incarcate sau descarcate a benzii cu cupe.
Elevatoarele cu cupe se pot clasifica dupa mai multe criterii :
a) Dupa directia de transport:
- elevatoare inclinate
- elevatoare verticale
b) Dupa modul de utilizare:
- stationare
- deplasabile
c) Dupa tipul organului flexibil de tractiune:
- elevatoare cu banda
- elevatoare cu lant
d) Dupa regimul de functionare:
- rapide ( v >1m/s )
- lente ( v < 1 m/s )
e) Dupa modul de descarcare a materialului:
- cu descarcare centrifuga ( elevatoare rapide )
- cu descarcare gravitationala (elevatoare lente )
- cu descarcare centrifuga- gravitationala
Avantajele utilizarii elevatoarelor cu cupe sunt :gabaritul transversal minim
si inaltimea de ridicare mare.
Dezavantajele constau in incarcarea pe metru liniar redusa si pret de cost
ridicat.

ST ELEVATOARE CU CUPE

Fig.1. Constructia elevatorului cu cupe

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

carcasa inferioara;
tambur de intindere;
cos de alimentare;
carcasa intermediara;
lant;
cupa;
tambur de antrenare;
carcasa superioara;
fereastra de evacuare.

3.2 Calculul elevatoarelor cu cupe

ST ELEVATOARE CU CUPE

3.2.1 Constructia carcasei superioare a elevatorului cu cupe

Forma carcasei superioare a elevatorului depinde de modul in care se
realizeaza descarcarea cupelor, astfel incat sa fie asigurata scurgerea
materialului prin fereastra de evacuare.
Dupa umplerea cupei, asupra fiecarei particule de material actioneaza
urmatoarele forte: greutatea mg si forta centrifuga Fc. Rezultanta acestor
forte este R si suportul ei intersecteaza axa verticala in punctual P numit
polul miscarii. Distanta ho este distanta polara (fig. 2 ) . Din asemanrea
triunghiurilor AOP si AFcR rezulta :

Pozitia polului depinde numai de viteza de rotatie a benzii pe tambur. In

functie de marimea distantei polare se disting trei regimuri de descarcare a
cupelor : centrifuga, gravitationala, centrifugo-gravitationala.Descarcarea
centrifuga
Descarcarea centrifuga este carcaterizata printr-o distanta polara mica
ho < rt. In acest caz procesul de descarcare a cupelor este influentat in mare
masura de forta centrifuga. Materialul transportat se dispune aproape de
peretele exterior al cupei si dupa un unghi de infasurare a benzii < /2 ,
datorita componentei tangentiale a rezultantei care depaseste forta de frecare
dintre material si cupa, acesta paraseste cupa.

Fig 2. Schema de calcul a distantei polare si a gradului de

umplere a cupei cu
material.
Ecuatiile parametrice sunt:
Traiectoria este o parabola a carei origine poate fi oricare punct dispus la o
distanta r ( rt r ra ) si un unghi = 0 -/2 ( = 0 la intrarea benzii in
contact cu tamburul de antrenare, = -/2 la atingerea pozitiei anterioare a

ST ELEVATOARE CU CUPE

cupei ) . Forma carcasei superioare va trebui sa corespunda infasurarii acestei

familii de parabole ( 1-2-3 , fig. 3 ).
Trasarea infasuratoarei se poate face determinand parametrii principali ai
unor traiectorii caracteristice. Una din parabole este cea corespunzatoare
punctului A. Materialul aruncat cu viteza va se va deplasa pe verticala atingand
o inaltime maxima.

Inaltimea maxima o ating particulele ce parasesc cupa in punctual B :

Fig. 3. Constructia infasuratoarei traiectoriilor descrise de particulele de

material.
Traiectoria cu bataia maxima corespunde parabolei cu originea in punctul C:

Punctele inferioare ale ferestrei de descarcare se plaseasza la cota y2 =

( 1,5 2 ) rt .
Descarcarea gravitationala este carcaterizata prin ho > ra , efectul
gravitational este preponderent si pentru orice punct rezultanta R este
orientate in jos. Materialul va cauta sa ocupe o pozitie apropiata de peretele
interior al cupei si nu va parasi cupa decat in ungiul d
( unghiul format de
axa verticala a tamburului de antrenare si raza vectoare a punctuluimaterial r) ,
cand componenta greutatii pe directia radiala va compune forta centrifuga :

ST ELEVATOARE CU CUPE

Punctul M in care are loc evacuarea materialului corespunde punctului in

care R devine tangenta la cercul de raza r ( rt < r < ra ) . Forma carcasei este
determinata de cele doua parabole corespunzatoare punctelor de la interiorul
(i) si exteriorul cupei (e) in sectiunea determinata de unghiul d . La acest tip
de descarcare, cupele ar trebui sa fie foarte distantate una de alta, pentru a
evita intalnirea curentului de material cu cupa premergatoare de pe ramura
descendenta. Pentru a putea monta cupele cu un interval mai mic, marind
astfel productivitatea elevatorului, se monteaza o roata de abatere a
ramurii descendente, fiind necesar ca organul flexibil de tractiune sa fie
format din doua lanturi fixate de peretii laterali ai cupelor.
Descarcarea centrifugo-gravitationala este caracterizata prin r t <
h o< ra.
Inainte de a ajunge cupa in pozitia superioara maxima, rezultanta R este
orientata spre fundul cupei, ceea ce face ca materialul sa fie presat pe acesta,
iar dupa ce a depasit aceasta pozitie, forta este orientata spre deschiderea
cupei, ceea ce face ca materialul sa paraseasca cupa.
Parabolele corespunzatoare punctelor din interiorul si exteriorul cupei, de
pe axa verticala a tamburului de antrenare, vor delimita zona fluxului de
material si deci forma carcasei superioare a elevatorului. In acest caz nu mai
este necesara abaterea ramurii descendente.
Cand granulatia mare sau coeficientul de frecare interna al materialului nu
permite realizarea unor viteze necesare descarcarii gravitationale sau
centrifugo-gravitationale, deoarece s-ar produce prea repede uzura cupelor, se
ajunge la distante polare atat de mari incat forta centrifuga devine
neinsemnata si descarcarea din cupa se face vertical. In acest caz se folosesc
cupe cu fundul ascutit si cu borduri laterale, montate in sir neintrerupt care, la
trecerea pe ramura descendenta, formeaza cu partea lor exterioara jgheaburi
care dirijeaza materialul in cadere spre fereastra de evacuare. Acest tip de
descarcare se numeste descarcare gravitationala-dirijata.
Descarcarea centrifuga se foloseste pentru transportul semintelor de
cereale cu umiditate sub 15% (h o= 0,33 - 0,75 rt ).
Descarcarea centrifugo-gravitationala se foloseste la transportul
materialelor granulare sau pulverulente cu umiditate de 15-25%. In acest caz
ho = (0,75 1,25) rt.
Descarcarea gravitationala se utilizeaza in transportul materialelor ce
curg greu (cu umiditati mai mari de 25%). In acest caz ho = (1,25 1,75) .

3.2.2 Determinarea dimensiunilor si pasului cupelor

Deschiderea cupei se calculeaza cu relatia:

ST ELEVATOARE CU CUPE

In care: p distanta dintre cupe, m ;

ku coeficinetul de umplere al cupelor;
v viteza elevatorului (benzii), m/s;
- masa volumica a materialului, kg/ m.3
Valoarea obtinuta cu relatia de mai sus se rotunjeste la o valoare standardizata.
Dimensiunile cupei se exprima in functie de deschiderea cupei L cu ajutorul
relatiei:

In care B este latimea cupei :

Alegerea pasului cupelor :

- in cazul descarcarii centrifugo-gravitationale:
-

la descarcarea gravitationala:

Diametrul tamburelor si rotilor de lant se alege in functie de tipul regimului de

descarcare si de viteza benzii:
- descarcarea centrifuga ;
D t = ( 0,185 0,204 ) v2
(m)
- descarcarea centrifugo-gravitationala :
D t =( 0,205 0,286 ) v2
(m)
- descarcarea gravitationala :
D t = ( 0,306 0,612 ) v2
( m)
In toate cazurile :
D t = ( 100 125 ) Ni
(mm)
In care Ni este numarul de insertii ale benzii.

3.2.3 Calculul puterii necesare actionarii elevatorului cu cupe

Forta rezistenta ce apare la incarcarea cupelor in cazul in care incarcarea
acestora se face la deplasarea pe verticala, se determina scriind ecuatia de
echilibru dintre lucrul mecanic efectuat intr-o secunda de forta rezistenta si
variatia energiei cinetice a materialului in acelasi interval de timp.
In cazul in care viteza initiala a materialului, v0 = 0 si forta se aplica
instantaneu, lucrul mecanic este dublu fata de cel al fortei statice : F i = Q v (
N)

ST ELEVATOARE CU CUPE

Daca cupa se incarca din vrac trebuiesc invinse urmatoarele rezistente:

socul dintre cupa si aterialul aflat in repaos; fortele de inertie pentru aducerea
materialului la viteza cupei; fortele de frecare dintre material si peretii cupei. In
general, pentru calculul acestor rezistente se foloseste relatia empirica : F i= l
Ls ( N ) in care Ls este lucrul mecanic specific efectuat de fortele rezistente.
Forta rezistenta datorata ridicarii materialului pe verticala se calculeaza cu
relatia:
F2 =( l + tc ) g H c
( N ) in care tc este masa pe metru liniar a
organului de tractiune cu cupe: tc = k Q
( kg/m )
Unde:
Q capacitatea de transport in t/h ;
H inaltimea de ridicare a materialului m ;
c = 1,25 3 , coeficient care tine seama de rezistentele suplimentare
datorate rigiditatii benzii.
Forta rezistenta toatala se calculeaza cu relatia : Ft = (F i + F 2) c1 c2
(N)
in care c1 , c2 sunt coeficienti care tin seama de rezistentele suplimentare la
rotirea tamburelor sau a rotilor de lant ;
c1= c2 = 1,05 1,1 pentru benzi cu cupe ;
c1= c2 = 1,1 1,2 pentru lanturi cu cupe.
La elevatoarele cu banda forta minima din banda este : F min = 1,15tc
Hg
(N)
Un calcul mai precis al benzii se poate face folosind metoda traseelor
caracteristice. Tinand seama de notatiile din figura 1 se obtine sistemul de
ecuatii :
FII = FI - l H
FIII = k FII + Fi
FIV = FIII + (l + tc ) H g c FIV = FI e
c = 1,1 1,2 ;
k = 1,05 1,1.
Din rezolvarea sistemului de ecuatii (3.24) se determina F I.....F IV si se
verifica daca F II > F min; daca inegalitatea nu este indeplinita se majoareaza
F II si se recalculeaza celelalte forte.
Cunoscand forta maxima din organul de tractiune se poate face
dimensionarea benzii, respectiv alegerea si verificarea lantului.
Puterea necesara actionarii elevatorului se calculeaza cu relatia :

c o = 1,25...1,3 coeficientul de suprasarcina ;

Pentru un calcul aproximativ se poate folosi relatia :

in care : Q - capacitatea de transport in t/h ;

H inaltimea de ridicare a materialului, m ;
- randamentul elevatorului .

ST ELEVATOARE CU CUPE

v viteza benzii, m/s.

ELEMENTE DE CALCUL
Q 3 Kg
H 5.5 m
v 2 m/s
700Kg/m3
g 9.81m/s2
2

Dt 0.200 v 0.8
m

h 0

2 v

Dt
g

s-1
0.392

1 1.5

2 2
ku 0.7
L

2 Q
0.6 1 ku v

0.082

B 1 L 0.124
P 2 L 0.165
4

i 0.6 L B 5.05 10
Dt
rt
0.4
2
m
Dt
ra
L 0.482
2
m

h c

m3

2g

y max

0.204
h0
2

xmax ra

ra

2 h 0

2 ra
h0

y 2 1.5 rt 0.6

0.493

0.757

m
m

ST ELEVATOARE CU CUPE

Q
1
1.5
v
N
Ls 4
J

Fi 1 Ls 6
N
tc ku Q 2.1

Kg/m

c 1.5

F2 1 tc g H c 291.357
N
c1 1.1
c2 1.1

Ft Fi F2 c1 c2 359.802
N
Fmin 1.15 tc H g 130.301
N
c0 1.25

Ft v
3

10

c0 0.9

KW
P

Pn 1.25
1.171
0.96

KW

k 1.1 0.5 c 1.1

FII 135
N
FI FII 1 H 143.25

ST ELEVATOARE CU CUPE

FIII k FII Fi 154.5

N
FIV FIII 1 tc H 174.3

Fmax FI e

( )

689.101 N

4. Solutii constructive
Descriere i funcionare
Elevatoarele se compun din: cap antrenare, cap ntindere, tronsoane simple de
egalizare, tronsoane cu ui, plnie de alimentare, organul de transport (lan cu cupe) i
ghidaje. Alimentarea elevatorului se face prin plnia de alimentare montat n partea
inferioara pe capul de ntindere de unde materialul este preluat de cupe i transportat
pe vertical, descrcarea fcndu-se centrifugo-gravitaional la elevatoarele de tip A
i tip R i gravitaional dirijat la cupele tip T n plnia de evacuare montat n capul
de antrenare.

Elevatoarele cu cupe Cimbria sunt ideale pentru

transportul pe verticala al produselor vrac (granulare, fainoase
etc.) Se distinge prin gradul ridicat de durabilitate, siguranta, si
consumul de energie scazut comparativ cu capacitatea de
transport. Sunt disponibile in 10 marimi avand capacitate de la 40
la 1300 m/h. Rezistenta materialelor din care sunt confectionate
le permit montarea atat in interior cat si in exterior

ST ELEVATOARE CU CUPE

TIP ELcA-M; ELcR-M; ELcT-M

ST ELEVATOARE CU CUPE

Elevatorul cu cupe AWILA

ST ELEVATOARE CU CUPE

Dimensiunile principale ale elevatorului cu cupe AWILA