Facultatea : Ingineria Sistemelor Biotehnice

Catedra : Sisteme Biotehnice

PROIECT
SISTEME DE TRANSPORT

ELEVATOARE CU CUPE

Profesor indrumator : SILVIU MARCU

Student :
Grupa :

2008-2009

Cuprins
1. Titlul temei : Elevator cu cupe
2. Cerinte initiale pentru proiect
3. Memoriul de calcul. Studiul solutiilor constructive similare
3.1. Consideratii generale : definitie, functionare, constructie si parti
componente, clasificare, avantaje si dezavantaje.
3.2 Calculul elevatoarelor cu cupe
3.2.1 Constructia carcasei superioare a elevatorului cu cupe
3.2.2 Determinarea dimensiunilor si pasului cupelor
3.2.3 Calculul puterii necesare actionarii elevatorului cu cupe
4. Solutii constructive
5.Data primirii temei : 26.02.2009
6.Data predarii temei : 19.06.2009
7.Material grafic
Conducator de proiect : Marcu Silviu

Bibliografie :
David L, Voicu G, Rohan R, Lisovski A : Sisteme de transport in agricultura Indrumar de proiect I.P.B. 1992

2. Cerinte initiale pentru proiect

1.Capacitatea de lucru Q = 3 ,5 kg/s

2.Materialul transportat : orz
3.Inaltimea de ridicare H = 8 m
4.Unghiul de inclinare : 90 0

3. Memoriul de calcul.
Studiul solutiilor constructive similare

3.1 Definitie. Functionare.Constructie si parti componente. Clasificare. Avantaje si

dezavantaje.

Elevatoarele sunt instalatii de transport continuu cu organ flexibil de tractiune ce

permit deplasarea materialelor in vrac, pe verticala sau pe o directie apropiata de verticala ( 65
75 0 ). Organul de tractiune este banda sau lantul, iar ca organe purtatoare de sarcina sunt
folosite niste cupe fixate de organul de tractiune.
Constructia unui elevator consta din organul flexibil de tractiune pe care sunt fixate
cupele, tamburul de antrenare montat pe partea superioara, tamburul de intindere montat la
partea inferioara, totul fiind inchis in carcasa inferioara. Alimentarea cu material se face prin
cosul de alimentare, iar evacuarea prin fereastra de evacuare.
Cupele se executa din tabla de otel cu grosimea de 2 8 mm . Din punct de vedere al
formei se deosebesc doua tipuri de cupe : cu fundul rotunjit si cu fundul ascutit.
Cupele cu fundul rotunjit se executa in doau variante : cu executie adanca, cu unghiul
la varf de 65

si cu executie redusa, cu unghiul la varf de 45

. Primele se folosesc la

transportul materialelor cu granulatie fina si care curg usor, iar celelalte pentru materiale care
curg greu si au tendinta de a adera la peretii cupei.
Cupele cu fundul ascutit sunt prevazute cu fata anterioara sub forma de jgheab ce
usureaza descarcarea cupei. Se folosesc la transportul materialelor cu granulatie mijlocie si
mare.
Cupele cu fundul rotunjit se fixeaza pe organul de tractiune la un pas

p = (2

3)h , iar cele cu fundul ascutit la un pas p = h .

Organul de tractiune este banda sau lantul . Latimea benzii este cu 35 40 mm mai
mare decat latimea cupei.
Elevatoarele cu banda au un mers mai linistit, ceea ce permite viteze mari, pana la 2
m/s. In schimb banda se uzeaza repede, iar in atmosfera umeda scade coeficientul de frecare
dintre banda si tamburul de antrenare. Acestea se folosesc numai pentru materiale cu
granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda, cand inaltimea de
ridicare nu depaseste 40 50 m si cand cupele nu au capacitate mai mare de 15 l. Prinderea
cupelor de banda se face cu 2 8 suruburi M6 sau M8, cu capul inecat, dispuse pe unul sau
doua randuri.
Elevatoarele cu lanturi fac zgomot, iar pentru reducerea eforturilor dinamice si a uzurii
lanturilor au viteza mica, de 0,3 0,6 m/s. Ele pot lucra in atmosfera cu umiditate ridicata si
cand materialele sunt tari si in bucati mari, iar cupele pot avea capacitatea pana la 130 l.
Aceste elevatoare pot ridica materialul pana la inaltimea de 75 m. Pentru cupele cu latime
mica ( pana la 350 mm ) se utilizeaza un singur lant, iar pentru cele mai mari doua lanturi.
Dispozitivul de intindere este in majoritatea cazurilor cu surub si are o cursa de 200 500 mm , respectiv de 1 2 pasi de lant. Tamburul de intindere are, uneori, diametrul mai mic
decat tamburul de antrenare.
Corpul elevatorului este format din mai multe tronsoane cu lungimea de 2-3 m,
asamblate prin flanse cu suruburi si sunt executate din tabla de 2- 4 mm grosime. Carcasa
inferioara cuprinde dispozitivul de intindere si sistemul de alimentare cu material. Carcasa
superioara trebuie sa aiba o forma corespunzatoare modului de descarcare a cupelor, astfel
incat sa fie asigurata scurgerea materialului prin fereastra de evacuare, fara posibilitatea de
cadere de-a lungul ramurii incarcate sau descarcate a benzii cu cupe.

Elevatoarele cu cupe se pot clasifica dupa mai multe criterii :

a) Dupa directia de transport : - elevatoare inclinate ;
- elevatoare verticale ;
b) Dupa modul de utilizare : - stationare ;
- deplasabile ;
c) Dupa tipul organului flexibil de tractiune : - elevatoare cu banda ;
- elevatoare cu lant ;
d) Dupa regimul de functionare : - rapide ( v >1m/s ) ;
- lente ( v < 1 m/s ) ;
e) Dupa modul de descarcare a materialului :
- cu descarcare centrifuga ( elevatoare rapide ) ;
- cu descarcare gravitationala (elevatoare lente ) ;
- cu descarcare centrifuga- gravitationala ;
Avantajele utilizarii elevatoarelor cu cupe sunt : gabaritul transversal minim si
inaltimea de ridicare mare. Dezavantajele constau in incarcarea pe metru liniar redusa si pret
de cost ridicat.

Fig.1. Constructia elevatorului cu cupe

l.carcasa

inferioara;

2.tambur

alimentare;

4.carcasa

7.tambur

de

9.fereastra

de evacuare.

de intindere; 3.cos de

intermediara; 5.lant;

antrenare; 8.carcasa

6.cupa;

superioara;

3.2 Calculul elevatoarelor cu cupe

3.2.1. Constructia carcasei superioare a elevatorului cu cupe

Forma carcasei superioare a elevatorului depinde de modul in care se realizeaza

descarcarea cupelor, astfel incat sa fie asigurata scurgerea materialului prin fereastra de
evacuare.
Dupa umplerea cupei, asupra fiecarei particule de material actioneaza urmatoarele
forte : greutatea mg si forta centrifuga Fc . Rezultanta acestor forte este R si suportul ei
intersecteaza axa verticala in punctual P numit polul miscarii. Distanta ho este distanta polara
(fig. 2 ) . Din asemanrea triunghiurilor AOP si AFcR rezulta :

h0 =

g
895
2
2

(1)

Pozitia polului depinde numai de viteza de rotatie a benzii pe tambur. In functie de

marimea distantei polare se disting trei regimuri de descarcare a cupelor : centrifuga,
gravitationala, centrifugo-gravitationala.

Descarcarea centrifuga este carcaterizata printr-o distanta polara mica

ho < rt . In acest caz procesul de descarcare a cupelor este influentat in mare masura de forta
centrifuga. Materialul transportat se dispune aproape de peretele exterior al cupei si dupa un
unghi de infasurare a benzii < /2 , datorita componentei tangentiale a rezultantei care
depaseste forta de frecare dintre material si cupa, acesta paraseste cupa.

Fig 2. Schema de calcul a distantei polare si a gradului de umplere a cupei cu

material.
Ecuatiile parametrice ale traiectoriei sunt :

x = xo + vxt
(2)

y = yo + vyt + gt2 /2
Traiectoria este o parabola a carei origine poate fi oricare punct dispus la o distanta r
( rt r ra ) si un unghi = 0 -/2 ( = 0 la intrarea benzii in contact cu tamburul de
antrenare, = -/2 la atingerea pozitiei anterioare a cupei ) . Forma carcasei superioare va
trebui sa corespunda infasurarii acestei familii de parabole
( 1-2-3 , fig. 3 ).
Trasarea infasuratoarei se poate face determinand parametrii principali ai unor
traiectorii caracteristice. Una din parabole este cea corespunzatoare punctului A. Materialul
aruncat cu viteza va se va deplasa pe verticala atingand o inaltime maxima.
v a2
H
2g

(3)

Inaltimea maxima o ating particulele ce parasesc cupa in punctual B :

ra2 h02
ra2 h0

ymax +
2h0
2h0 2

(4)

Fig. 3. Constructia infasuratoarei traiectoriilor descrise de particulele de material.

Traiectoria cu bataia maxima corespunde parabolei cu originea in punctul C:

xmax = ra

2 ra
h0

(5)

Punctele inferioare ale ferestrei de descarcare se plaseasza la cota y2 = ( 1,5 2 ) rt .

Descarcarea gravitationala este carcaterizata prin ho > ra , efectul gravitational

este preponderent si pentru orice punct rezultanta R este orientate in jos. Materialul va cauta
sa ocupe o pozitie apropiata de peretele interior al cupei si nu va parasi cupa decat in ungiul
d ( unghiul format de axa verticala a tamburului de antrenare si raza vectoare a punctului
material r) , cand componenta greutatii pe directia radiala va compune forta centrifuga :
r

d = arccos h

(6)

Punctul M in care are loc evacuarea materialului corespunde punctului in care R

devine tangenta la cercul de raza r ( rt < r < ra ) . Forma carcasei este determinata de cele doua
parabole corespunzatoare punctelor de la interiorul (i) si exteriorul cupei (e) in sectiunea
determinata de unghiul d . La acest tip de descarcare, cupele ar trebui sa fie foarte distantate
una de alta, pentru a evita intalnirea curentului de material cu cupa premergatoare de pe
ramura descendenta. Pentru a putea monta cupele cu un interval mai mic, marind astfel
productivitatea elevatorului, se monteaza o roata de abatere a ramurii descendente, fiind
necesar ca organul flexibil de tractiune sa fie format din doua lanturi fixate de peretii laterali ai
cupelor.

Descarcarea centrifugo-gravitationala este caracterizata prin r

< h o< ra.

Inainte de a ajunge cupa in pozitia superioara maxima, rezultanta R este orientata spre fundul
cupei, ceea ce face ca materialul sa fie presat pe acesta, iar dupa ce a depasit aceasta pozitie,
forta este orientata spre deschiderea cupei, ceea ce face ca materialul sa paraseasca cupa.
Parabolele corespunzatoare punctelor din interiorul si exteriorul cupei, de pe axa
verticala a tamburului de antrenare, vor delimita zona fluxului de material si deci forma
carcasei superioare a elevatorului. In acest caz nu mai este necesara abaterea ramurii
descendente.
Cand granulatia mare sau coeficientul de frecare interna al materialului nu permite
realizarea unor viteze necesare descarcarii gravitationale sau centrifugo-gravitationale,
deoarece s-ar produce prea repede uzura cupelor, se ajunge la distante polare atat de mari incat
forta centrifuga devine neinsemnata si descarcarea din cupa se face vertical. In acest caz se
folosesc cupe cu fundul ascutit si cu borduri laterale, montate in sir neintrerupt care, la
trecerea pe ramura descendenta, formeaza cu partea lor exterioara jgheaburi care dirijeaza
materialul in cadere spre fereastra de evacuare. Acest tip de descarcare se numeste descarcare
gravitationala-dirijata.
Descarcarea centrifuga se foloseste pentru transportul semintelor de cereale cu
umiditate sub 15% (h o= 0,33 - 0,75 rt ).
Descarcarea centrifugo-gravitationala se foloseste la transportul materialelor granulare
sau pulverulente cu umiditate de 15-25%. In acest caz ho = (0,75 1,25) rt.
Descarcarea gravitationala se utilizeaza in transportul materialelor ce curg greu (cu
umiditati mai mari de 25%). In acest caz ho = (1,25 1,75) .

3.2.2. Determinarea dimensiunilor si pasului cupelor

Deschiderea cupei se calculeaza cu relatia:

L=

2 Q
0,6 1 k u v

( m)

(7)

In care: p distanta dintre cupe, m ;

k u coeficinetul de umplere al cupelor;
v viteza elevatorului (benzii), m/s;
- masa volumica a materialului, kg/ m.3

Valoarea obtinuta cu relatia (7) se rotunjeste la o valoare standardizata.

Dimensiunile cupei se exprima in functie de deschiderea cupei L cu ajutorul relatiei:
i = 0,6 L2 B

( m3 )

(8)

(m)

(9)

(m)

( 10 )

in cazul descarcarii centrifugo-gravitationale:

p=2h

( 11 )

la descarcarea gravitationala:
p = 2,4 h
(h o = 1,5 r t)

( 12 )

In care B este latimea cupei :

B = 1L
1 = 1,25 2
B = 2 L
2 = 1,5 2,5.
Alegerea pasului cupelor :
-

p = (3 4) h

(h o = (1,5-3) r t)

( 13 )

Diametrul tamburelor si rotilor de lant se alege in functie de tipul regimului de

descarcare si de viteza benzii:
-

descarcarea centrifuga ;
D t = ( 0,185 0,204 ) v2

(m)

( 14 )

descarcarea centrifugo-gravitationala :
D t =( 0,205 0,286 ) v2

(m)

( 15 )

descarcarea gravitationala :
D t = ( 0,306 0,612 ) v2

( m)

( 16 )

(mm)

( 17 )

In toate cazurile :
D t = ( 100 125 ) Ni
in care N i este numarul de insertii ale benzii.

3.2.3. Calculul puterii necesare actionarii elevatorului cu cupe

Forta rezistenta ce apare la incarcarea cupelor in cazul in care incarcarea acestora se
face la deplasarea pe verticala, se determina scriind ecuatia de echilibru dintre lucrul mecanic
efectuat intr-o secunda de forta rezistenta si variatia energiei cinetice a materialului in acelasi
interval de timp.
In cazul in care viteza initiala a materialului, v0 = 0 si forta se aplica instantaneu,
lucrul mecanic este dublu fata de cel al fortei statice :

F i = Q v

(N)

( 18 )

Daca cupa se incarca din vrac trebuiesc invinse urmatoarele rezistente: socul dintre
cupa si materialul aflat in repaos; fortele de inertie pentru aducerea materialului la viteza
cupei; fortele de frecare dintre material si peretii cupei. In general, pentru calculul acestor
rezistente se foloseste relatia empirica :

F i = l Ls

(N)

( 19 )

in care Ls este lucrul mecanic specific efectuat de fortele rezistente.

Forta rezistenta datorata ridicarii materialului pe verticala se calculeaza cu relatia:

F2 =( l + tc ) g H c

(N)

( 20 )

in care tc este masa pe metru liniar a organului de tractiune cu cupe :

tc = k Q

( kg/m )

( 21 )

Q capacitatea de transport in t/h ;

H inaltimea de ridicare a materialului m ;
c = 1,25 3 , coeficient care tine seama de rezistentele suplimentare datorate
rigiditatii benzii.
Forta rezistenta toatala se calculeaza cu relatia :

Ft = (F i + F 2) c1 c2

(N)

( 22 )

in care c1 , c2 sunt coeficienti care tin seama de rezistentele suplimentare la rotirea tamburelor
sau a rotilor de lant ;
c1= c2 = 1,05 1,1 pentru benzi cu cupe ;
c1= c2 = 1,1 1,2 pentru lanturi cu cupe.
La elevatoarele cu banda forta minima din banda este :

F min = 1,15tc H g

(N)

( 23 )

Un calcul mai precis al benzii se poate face folosind metoda traseelor caracteristice.
Tinand seama de notatiile din figura 1 se obtine sistemul de ecuatii :

FII = FI - l H
FIII = k FII + Fi

( 24 )

FIV = FIII + (l + tc ) H g
c FIV = FI e
c = 1,1 1,2 ;
k = 1,05 1,1.
Din rezolvarea sistemului de ecuatii (3.24) se determina F I.....F IV si se verifica daca F
II

>F

min ;

daca inegalitatea nu este indeplinita se majoareaza F

II

si se recalculeaza celelalte

forte.
Cunoscand forta maxima din organul de tractiune se poate face dimensionarea benzii,
respectiv alegerea si verificarea lantului.

Puterea necesara actionarii elevatorului se calculeaza cu relatia :

P=

c0 Ft v
10 3

( kW )

( 25 )

c o = 1,25...1,3 coeficientul de suprasarcina ;

Pentru un calcul aproximativ se poate folosi relatia :
Q H

P = 367

( kW )

( 26 )

in care : Q - capacitatea de transport in t/h ;

H inaltimea de ridicare a materialului, m ;

- randamentul elevatorului .
1

v2

= 1,55 tc v 0,22 1,135

Q
H
v viteza benzii, m/s.

( 27 )

Elemente de calcul
Matrialul transportat este orz, deci tipul de descarcare este centrifuga.
Dt = ( 0,185 0,204 ) v2 = 0,185 1,62 = 0,473 m 480 mm

2v

2 1,6

1
= D 0,48 6,6 s
t

h0 = 2

9,81
0,225m
6,6 2

h0 = 225mm < rt
1 = 1,25 2 . 2 = 1,5 2,5
= 0,70 t/cm3 = 700kg/m3
ku = 0,7 ; coeficient de umplere a cupelor
2Q
2,5 3,5

0,096m 96mm
0,6 2 0,7 700 1,6
L = 0,61 k u v

B = 1 L = 2 96 = 192 m
P = 2 L = 2,5 96 = 240 m
Volumul cupei : i =0,6 L2 B = 0,6 0,0962 0,192 = 10,6 10-4 m3
Construirea carcasei superioare
H

v a2
=
2g

ymax =
r0 =

1,6 2
0,130m
2 9,81

0,225
2

Dt
2

xmax = ra

2 ra
h0

0,33 2
2 0,225

= 0,354 m

0,48
0,096 0,336m
2

= 0,57m

y2 = 1,8 0,24 = 0,43 m

Calcularea puterii necesare

F i = l Ls = 2,2 4 = 8,8 N
l

Q 3,5

2,2kg / m
v
1,6

Ls = 4

tc

= k Q = 0,53 3,5 3,6 = 6,7 kg/m

c = 2,5
F2 =( l + tc ) g H c = ( 2,2 + 6,7 ) 9,81 8 2,5 = 1746 N
Ft = (F i + F 2) c1 c2 = (8,8 + 1746 ) 1,1 1,1 = 2123 N
P=

c0 Ft v
10 3

1,25 2123 1,6

4,25kW
10 3

FII = FI - l H = FI 17,6
FIII = k FII + Fi = 1,1 FII + 8,8
FIV = FIII + (l + tc ) H g = FIII + 698,5
c FIV = FI e
1,15 FIV = FI e0,8 = 12,35 FI

FI = 71,37 N

FII = 53,69N
FIII = 67,95 N
FIV = 766,5 N
F min = 1,15tc H g = 604, 7 N
Conditia F II > F min nu se respecta, deci se recalculeaza fortele.

FII = 610 N
FI = 592 N
FIII = 691 N
FIV = 1389 N = Fmax
Fint = FII + FIII = 1301 N

4. SOLUTII CONSTRUCTIVE

Awila

Elevator cu cupe din seria ET

Elevatoarele cu cupe in seria ET sunt folosite la transportarea verticala a
cerealelor, semintelor, produselor sub forma de granule, a fainii si particulelor sub
forma de cub. Sunt studiate si proiectate pentru a fi utilizate la exterior: cap si picior
zincate la cald, realizate din elemente modulare ce se pot descompune, conducte duble
dreptunghiulare zincate la cald sau realizate din tabla de otel zincata. Cupele, cureaua si
viteza de ridicare sunt alese in functie de capacitatea productiva necesara si tipul de
produs de transportat. Comanda se poate face direct prin intermediul unui motoreductor
dotat cu axe perpendiculare si arbore cav, sau indirect, cu motor, reductor oscilant si
transmisie cu curele.

Cap descarcare

Elevator cu cupe complet

Cap alimentare

Tronson vizitare