UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Proiect la disciplina

Sisteme de transport și depozitare a produselor agroalimentare

Transportor cu bandă

Profesor îndrumător: Mihaela Duțu

Studenți: Fătu Bianca Anamaria

Mincinoiu Marian Florin
Timofte Alexandru Marian

Anul universitar 2018-2019

 Tema de proiect la disciplina

Sisteme de transport și depozitare a produselor agroalimentare

1. Titlul temei: Transportor cu banda

2. Cerințe inițiale pentru proiect
2.1 Capacitatea de lucru: 3,8 kg/s
2.2 Materialul transportat: orz
2.3 Lungimea: 4,5 m
2.4 Unghiul de înclinare: 0°
3. Memoriu de calcul
3.1 Studiul soluțiilor constructive similare
3.2 Prezentarea și justificarea soluției adaptate
3.3 Calculul principalilor parametrii constructivi, funcționali și energetici
3.4 Calculul de dimensionare
4. Material grafic
 Cuprins

1. Studiul soluțiilor constructive similare

1.1 Considerații generale
1.2 Soluții constructive pentru transportoarele cu bandă
1.2.1 Modelul Alpine
1.2.2 Modelul Annapurna
1.2.3 Modelul Snowdown
1.2.4 Modelul Rushmore
1.3 Construcția principalelor părți componente ale transportorului cu bandă
2. Prezentarea și justificarea soluției adoptate
3. Calculul principalilor parametrii constructivi, funcţionali şi energetici
Bibliografie
 1. Studiul soluțiilor constructive similare

1.1 Considerații generale

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie

înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o atât a sarcinilor vărsate cat şi a sarcinilor în bucaţi.
De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul poate fí combinat, fiind format din zone
orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a
limitat la 250-300 m. În cazul in care sarcina trebuie să fíe transportată pe distante mai mari, se
utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în
serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia in funcţie de
proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de
mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al
transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât unghiul de
frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului,
datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb
ştiuleţi 15o , saci cu grâu, făină sau crupi 25°.
In figura 1.1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El
se compune din bandă fără sfarşit 3 ce se înfăsoră peste toba de acţionare 2 şi toba de intindere 7.
Banda este susţinută de rolele superioare 4 si inferioare 14 montate în suporţi pe construcţia
metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere.
Descărcarea benzii se realizează în dreptuł tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1,
sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de
descărcare mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea unui
mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de intindere al benzii cu greutate. Toba 7
este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul
9, care este trecut peste un grup dc role 10, la extremitatea cabłului fiind montată greutatea 11, sub
acţiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie
metalică de susţinere, fixată pe locul dc utilizare prin şuruburi dc ancorare.
 Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre
bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată pe un singur rând de
role, banda având forma plată sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având
formă de jgheab. Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1= 15o-30o.
Pe partea inferioară neîncarcata banda se sprijină pe un singur rând de role. Capacitatea
portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de infăşurare al acesteia pe toba de acţionare,
acesta variind intre 180-480o în funcţie de numărul tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere.

Fig. 1.1Transportor cu bandă

1 - jgheab de evacuare, 2 - tambur de acționare, 3 - bandă, 4 - role superioare, 5 - suport role, 6 -
pâlnie de alimentare, 7 - tambur de întindere, 8 - cărucior, 9 - cablu de întindere, 10 - rolă de ghidare, 11 -
contragreutate, 12 - cadru sistem întindere, 13 - suport cap întindere, 14 - role inferioare, 15 - motor
electric, 16 - construcție metalică, 17 - cuplaj, 18 - reductor, 19 - material transportat

Antrenarea tamburului de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea mişcării de la tambur la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre
bandă şi tambur.
 În funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând de
role, banda având forma plată (fig. 1.1 a) sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role,
o o
banda având formă de jgheab (fig.1.1 b şi 1.1 c). Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1=15 -30 .

Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând de role (fig.1.1a).

Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al acesteia pe
o
tamburul de acţionare, acesta variind între 180-480 , în funcţie de numărul tamburelor de acţionare
sau a rolelor de abatere (fig.1.1a şi 1.1b).
Transportoarele cu bandă au următoarele avantaje:
o contrucție simplă;
o greutate mica;
o siguranță în funcționare;
o consum de energie redus.

Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu bandă sunt următoarele:

o unghi de înclinare mic;
o durată de funcționare și viteză de deplasare a benzii relativ reduse;
o produc praf în timpul funcționării (în cazul transportului produselor pulverulente).

Clasificarea transportoarelor cu bandă se poate face după mai multe criterii:

1. După destinație:
o cu destinație generală;
o cu destinație simplă;
2. După modul de folosire:
o staționare;
o deplasabile;
3. După tipul benzii:
o plane;
o sub formă de jgheab;
4. După materialul din care se confecționează banda:
o cauciuc cu inserții textile;
o materiale textile;
o oțel;
5. După modul de descărcare:
o cu descărcare la capăt;
o cu descărcare pe parcurs.

Transportoarele cu bandă se folosesc la diverse mașini și instalații zootehnice: tocători,

combine de siloz, bucătării furajere, abrici de nutrețuri combinate, instalații de distribuire a hranei.
1.2. Soluții constructive pentru transportoarele cu bandă

1.2.1. Modelul Alpine

Caracteristici:
o lățimea maximă a benzii: 600 mm;
o banda este confecționată dintr-un material antiderapant;
o încărcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg;
o încărcarea maximă unitara: 100 kg;
o viteza benzii: 3m/s;
o posibilitate de reglare a unghiului de descarcare.

Figura 1.2 Transportor cu bandă modelul Alpine

Tabelul 1.1 Dimensiunile transportorului model Alpine

Model Lungimea A B C D E F
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
 A10 10000 760 3810 3350 6710 N/A 3230
A10-1 10000 760 3810 3350 N/A 3430 3230
A10-2 10000 760 3810 3350 6710 3430 3230

1.2.2. Modelul Annapurna

Caracteristici:
o lățimea maximă a benzii: 600 mm;
o banda este confecționată dintr-un material antiderapant;
o încărcarea maximă repartizata uniform este de 700 kg;
o incărcarea unitară admisă: 100 kg;
o viteza benzii 3m/s.

Figura 1.3 Transportor cu bandă modelul Annapurna

Tabelul 1.2 Dimensiunile transportorului model Annapurna

Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)

AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372

AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

1.2.3. Modelul Snowdown

Figura 1.4 Transportor cu bandă modelul Snowdown

Caracteristici:
o lățimea benzii: 500-600 mm;
o încărcarea maximă repartizata uniform este de 300 kg.
Tabelul 1.3 Dimensiunile transportorului model Snowdown
Model A B C D E F G H
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870

S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870

S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640

S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640

S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410

S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410

1.2.4. Modelul Rushmore

Figura 1.5 Transportor cu bandă modelul Rushmore

Caracteristici:
o lățimea maximă a benzii: 600 mm;
o banda este confecționată dintr-un material antiderapant;
 o încărcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg;
o încărcarea maximă admisă: 100 kg;
o viteza benzii :3m/s;
o posibilitate de reglare a unghiului de încărcare cât și celui de descărcare.

1.3. Construcția principalelor părți componente ale transportorului cu bandă

Banda este organul flexibil de tracțiune și în același timp organul purtător al materialului
ce urmează a fi transportat. Ea se confecționează din cauciuc cu inserții din fire chimice (poliester
în urzeală și poliamidă în bătătură), simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA
160; PES/PA 250; PES/PA 400 în care 125, 160, 250 și 400 reprezintă rezistența la rupere (în
N/mm) pe o inserție în banda finită comform STAS 2077/1-85.
Inserțiile textile au grosimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-0,3
mm. Inserțiile cu grosime mare au urzeala formată din cord textil cu răsucire dublă. Rândurile de
cord textil sunt legate între ele prin fire transversale (bătătură) commune. Benzile cu cabluri din
oțel au de obicei pe ambele părți 1-2 inserții care au rolul de a prelua loviturile din partea bucăților
de material, de a asigura rezistența transversală a benzii și de a proteja cauciucul împotriva tăierii
din material, de a asigura rezistența transversală a benzii și de a proteja cauciucul împotriva tăierii
de către cabluri la trecerea peste tambure. Inserțiile din material textil pot fi formate dintr-o singură
bucată înfășurată în spirală sau reduse treptat în zona centrală pentru a mări elasticitatea benzii.
Numarul de inserții și grosimea învelișului de cauciuc pentru benzile de transport cu inserții textile
sunt indicate in STAS 2077/1-85.
Pentru a realiza o bandă fără sfârșit pe o anumită lungime, capetele benzii trebuiesc
înnădite. Acesta operație se poate face pe cale mecanică sau prin vulcanizare. Înnădirea mecanică
trebuie să asigure flexibilitatea benzii atât în sens longitudinal cât și transversal. Se folosește
legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau șuruburi. La acest mod de înnădire
a benzii găurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune și micșorează rezistența la
tracțiune a benzii. Acest dezavantaj este înlăturat la benzile îmbinate prin vulcanizare. Îmbinarea
prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Condițiile principale ce trebuie să le îndeplinească benzile sunt următoarele:
o să fie rezistente la tracțiune și elastică;
o să fie puțin higroscopice;
o să reziste la acțiunea abrazivă a materialelor transportate;
 o să se alungeasca relativ puțin în timpul funcționării;
o să se poată înnădii ușor în cazul ruperii.

3 2 2 5 4 1
1

2 1
a b
1

c 1 3 d 3 1
6

e f

Figura 1.6 Tipuri de bandă din cauciuc

1 – bandă de cauciuc, 2 – inserții protectoare, 3 – insertii din material textil, 4 – cord din
poliester, 5 – fire de poliamida, 6 – cablu din oțel

Organele de susținere a benzii –sunt realizate cu ajutorul tablierelor, rolelor sau

combinațiilor de tabliere și role.

Figura 1.7 Organe de susținere a benzii

1 – cadru, 2 – tablier, 3 – banda, 4 - role
 Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu dezavantajul
unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

Figura 1.8 Role

a) Rolele cu suprafață lisă „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport;

b) Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizează în zona de încărcare a benzii cu material în
cazul alimentării cu material cu granulație mare care cade de la o înălțime.
c) Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de întoarcere în cazul transportului unor
materiale aderente la bandă, cu rol de a curăți banda.

Tamburele – antrenarea benzilor se face în general cu ajutorul unui tambur, mai rar cu
două tambure de antrenare. Pentru mărirea aderenței dintre tambur și bandă, suprafața tamburului
se acoperă cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu șuruburi cu cap înecat.
Tamburele de antrenare se pot executa în doua variante constructive: normală și întărită.
Varianta întărită are grosimea mantalei și diametrul arborelui mai mare decât la varianta normală
și se folosește pentru sarcini și momente mai mari decât pentru tamburele normale.
Tamburele libere au rolul de ghidare și întindere a benzii (tamburele de întindere) sau de
mărire a unghiului de înfășurare a acesteia pe tamburul de antrenare în scopul măririi capacității
de tracțiune a benzii (tamburele de deviere). Aceste tambura se rotesc liber pe ax și nu sunt
prevăzute cu strat adeziv.
 Fig.1.9 Construcția tamburului de întindere (a) și a tamburului de antrenare (b)

Sistemul de întindere a benzii are rolul de a prelua deformațiile permanente ale benzii și
de a creea forța normală a benzii pe tamburul de antrenare.

Figura 1.10 Tipuri constructive de sisteme de întindere a benzii

1.șurub; 2.piuliță; 3.cablu; 4.scripete; 5.rolă de susținere a benzii; 6.greutate.

Sistemul de încărcare are rolul de a încărca banda cu un strat uniform de material.

Construcția sa depinde de materialul încărcat pe bandă. Pentru încărcarea benzii cu material cu
granulație mică și care curge ușor, schema este reprezentată în figura 1.11.
 Figura 1.11 Sistem de încărcare a benzii
1 – coș de alimentare, 2 - clapeta pentru reglarea debitului, 3 – plăci de ghidare a materialului.

Sistemul de descarcare se poate face în următoare moduri: la capătul transportorului, la

trecere peste tamburului extrem și intermediar într-un punct oarecare al traseului transportorului.

Fig.1.12 Tipuri constructive de sisteme de descărcare:

a) Libera, la capatul transportorului
b) Pe traseu cu plug ( pe o parte sau pe ambele parti ale benzii)

Sistemul de descărcare pe traseul transportorului se realizează cu ajutorul căruciorului de

descărcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roți de-a lungul transportorului prevăzut cu
două tambure și jgheab de descărcare.
 Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns în dreptul
peretelui înclinat alunecă pe acesta și este descărcat lateral. Sistemele cu scuturi înclinate prezintă
dezavantajul că banda se uzează relativ rapid datorită frecării acesteia cu materialul transportat.
Pentru buna funcționare a acestor sisteme este necesar să se aleagă corect unghiul de înclinare al
dispozitivului.

2. Prezentarea și justificarea soluției adoptate

Transportor cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinilor

pe direcție orizontală sau apropiată de orizontală. În cazul de față se realizează transportul
sarcinilor pe direcție orizontală, având unghiul de înclinare α = 0°.

Figura 2.1 Transportor cu bandă

1 – banda trasnportoare, 2 – tamburul de antrenare, 3 – tambur de întindere, 4 – role cu suprafață lisă, 5 –
role cu discuri, 6 – cadru de susținere, 7 – sistem de întindere, 8 – sistemul de încărcare, 9 – sistemul de
descărcare.

În cazul trasportorului de față, organul flexibil de tracțiune este banda doarece prezintă
avantaje în cazul materialului transportat (ovăz). Are o funcționare silențioasă și o viteză de până
la 4 m/s. Banda se folosește numai pentru materiale cu granulație mică, uscate și care nu au
componente ce se lipesc de aceasta.
Banda este confecționată din cauciuc cu inserții textile având grosimea de 2 mm, iar
stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Inserțiile sunt de forma unei țesături. Numărul de
inserții și grosimea învelișului de cauciuc pentru benzile de transport cu inserții textile sunt
indicate în STAS 2077/1-85.
Varianta cosntructivă a tamburului de antrenare este cea normală. Suprafața tamburului
este acoperită, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc de 15 – 20 mm în scopul măririi
coeficientului de frecare.
Tamburul liber este de tipul tambur de întindere montat la unul din capetele trasportorului
(în zona de alimentare) cu rol de a întinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi,

funcţionali şienergetici

o Material transportat: porumb;

o Capacitatea de lucru: Q= 3,8 kg/s;
o Lungimea: 4,5 m;
o Unghiul de înclinare: α = 0o.

a) Calculul dispozitivul de încărcare

𝑣𝑏 2 − 𝑣0 2
𝑙=
2 ∙ 𝑔 ∙ (𝜇𝑏 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 − 𝑠𝑖𝑛𝛼)
Unde:
o vb – viteza benzii (m/s): vb = 2,5 m/s din tabelul 1.2.;
o v0 – viteza inițială a materialului (m/s). Deoarece materialul cade pe bandă
din coșul de alimentare se va considera viteza în lungul benzii a acestuia 0
m/s.Deci rezulta v0= 0 m/s;
o g – accelerația gravitațională;
o μb – coeficient de frecare în mișcare între material și bandă;
o α – unghiul de înclinare al transportorului.
Din anexa 4 alegem:
o coeficientul de frecare în repaus: μ0 = 0.66 pentru cauciuc și μ0 = 0.58 pentru oțel;
𝜇𝑏 = (0.7 ÷ 0.9) ∙ 𝜇0 = 0,8 ∙ 0,58 = 0,46
Densitatea materialului: ρ = 700 kg/m3.
Unghiul de taluz natural în repaus: 𝜓0 = 350.

𝑣 2 −𝑣 2
0 2,52 −02
𝑙 = 2∙𝑔∙(𝜇 𝑏∙𝑐𝑜𝑠𝛼−𝑠𝑖𝑛𝛼)=2∙9.81∙(0.46∙1−0) = 0.69 𝑚
𝑏

Rotunjim valoarea obținută pentru lungime la: 0,69 = 1 m.

Constructiv se adopta jocul dintre bandă și jgheab h = 10 mm.
Unghiul de înclinare a pereților coșului de alimentare este:

𝛼1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝜇 + (10 ÷ 15) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔0.46 + 0.66 = 25.32 °

b) Calculul lățimii benzii

Pentru banda plată lățimea benzii se poate calcula cu relația:

𝑄
𝐵=√
0.16 × 𝑘𝑎 × 𝑣𝑏 × 𝜌 × tan 𝜓

Unde:
o Q – capacitatea de transport a transportorului cu bandă impusă prin temă;
o 𝑘𝛼 - un coeficient care ține seama de unghiul de înclinare a transportorului;
Avem 𝑘𝛼 = 0.9 conform STAS 7539-84
o 𝜓 – unghiul de taluz natural în mișcare;

ψ = (0.4 ÷ 0.7) × 𝜓0 = 0,5 × 35 = 17,5o

3,8
𝐵=√ = 0,21 𝑚
0.16 × 0.9 × 2,5 × 700 × tan 17,5

Se alege lățimea benzii B = 400 mm conform anexei 5.

𝑣𝑏 = 4 𝑚/𝑠
Aria secțiunii transversale a stratului de material:

𝑄 3,8
𝐴= = = 0,0021 𝑚2
𝑣𝑏 × 𝜌 2,5 × 700
 c) Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor
Diametrul tamburului de antrenare se calculează cu relația:
𝐷𝑇𝐴 = 𝑘𝑎 × 𝑁𝑖 = 125 × 2 = 250 𝑚𝑚
Din STAS 2077/1-85 alegem Ni= 2 pentru banda cu inserții textile PES/PA 125
ka= 125 mm.
Diametrul tamburului de întindere se calculează cu relația:
𝐷𝑇𝑖 = 𝑘𝑖 × 𝑁𝑖 = 100 × 2 = 200 𝑚𝑚

ki= 100 mm
Lungimea tamburului de întindere este exprimată în STAS 7541-86 în funcție de lățimea
benzii și anume Li = 500 mm.

d) Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de susținere a benzii și ale

suporturilor acestora
Lungimea rolelor de susținere a benzii trebuie sa fie egală cu lungimea tamburelor, adică
L= 500 mm; se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86.
Diametrul rolelor de susținere a benzii se aleg în funcție de tipul rolei și de lungimea
acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500 mm și role tip L vom avea
diametrul rolei D= 89 mm.
Rulmenții care se montează pe axele rolelor sunt rulmenți 6204.
Dimensiunile suporturilor de susținere se aleg din STAS 6788/2-86.
𝑣 1
𝐷 ≥ 6× × 104 = 6 × × 104 = 38,197 𝑚𝑚
𝜋 × 𝑛𝑟 𝜋 × 500
Pasul rolelor Pp= 1100 mm; Pi = 3800 mm.

e) Calculul forței minime din bandă

Masa unui metru liniar de bandă se calculează cu relația:
𝜌𝑏 = 1,1 × 𝐵 × (𝛿𝑖 × 𝑁𝑖 + 𝛿𝑝 + 𝛿𝑟 ) = 1,1 × 0,4 × (2 × 2 + 4 + 2) = 4,4 𝑘𝑔/𝑚
unde: - grosimea stratului de cauciuc pe suprafața de sprijin: δp =4mm;
- grosimea inserțiilor δi= 1,2÷3mm. Alegem grosimea inserției δi=2 mm;
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafața de sprijin: δr = 2 mm.
 Masa unui metru liniar de material se calculează cu relația:
𝑄 3,8
𝜌𝑙 = = = 1,52 𝑘𝑔/𝑚
𝑣𝑏 2,5
Forța minimă din bandă pe ramura purtătoare de material corespunzătoare săgeții minime
se calculează cu relația:
(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) × 𝑔 × 𝑃𝑝2 (1,52 + 4,4) × 9.81 × 1.12
𝐹𝑚𝑖𝑛 = = = 319,41 𝑁
8 × 𝑓𝑎1 8 × 0.0275
fa = săgeata admisibilă pe ramura încărcată sau descărcată a benzii, m;
Pp = distanța dintre axele celor două role alăturate de pe ramura încărcată, m;
Pi = distanța dintre axele a două role alăturate de pe ramura descărcată, m.
𝑓𝑎1 = 0.025 × 𝑃𝑝 = 0.025 × 1.1 = 0.0275
𝑓𝑎2 = 0.04 × 𝑃𝑖 = 0.04 × 3.8 = 0.152
Forța minimă din bandă pe ramura de întoarcere se calculează cu relația:
(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) × 𝑔 × 𝑃𝑝2 (1,52 + 4,4) × 9.81 × 1.12
𝐹𝑚𝑖𝑛 = = = 57,78 𝑁
8 × 𝑓𝑎2 8 × 0.152

f) Calculul puterii necesare acționarii transportorului

Calcul preliminar:
Forța rezistentă la încărcarea benzii se calculeză cu relația:
𝑄 × (𝑣𝑏2 − 𝑣02 ) × 𝜇𝑏 × cos 𝛼 3,8 × (2,52 − 02 ) × 0.46 × cos 0
𝐹𝑖 = = = 4,75 𝑁
2 × 𝑣𝑏 × (𝜇𝑏 × cos 𝛼 − sin 𝛼) 2 × 2,5 × (0.46 × cos 0 − sin 0)
Masa rolei de susținere este:
𝜋 𝜋
𝑚𝑟𝑠 = × (𝐷2 − 𝑑2 ) × 𝐿 × 𝜌𝑜ț𝑒𝑙 = × (0,0892 − 0,082 ) × 0,5 × 7800 = 4,658 𝑘𝑔
4 4
≅ 5𝑘𝑔
unde: d = diametrul interior al rolei.
Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura încărcată:

`
𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠 = = = 4.54 𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑝 1.1
Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descărcată:

”
𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠 = = = 1.31 𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑖 3.8

Forțele rezistente pe ramura încărcată se calculează cu relația:

 `
𝐹î𝑛𝑐 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) × 𝑔 × 𝐿1 × sin 𝛼 + 𝑤 × (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠 ) × 𝑔 × 𝐿1 × cos 𝛼
= (1,52 + 4,4) × 9,81 × 4,5
× sin 0 + 0,035 × (1,2 + 4,4 + 4,54) × 9.81 × 4,5 × cos 0 = 15.67 𝑁
unde: w = coeficient de rezistență specifică la deplasare w=0.03÷0.04. Alegem w=0.035.
Forțele rezistente pe ramura descărcată se calculează cu relația:
”
𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 = 𝑤 × (𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠 ) × 𝑔 × 𝐿1 = 0,035× (4,4 + 1,31) × 9.81 × 4,5 = 8,82
Forța rezistentă totală la deplasarea materialului se determină cu relația:
𝐹𝑡 = 𝑘 × (𝐹𝑖 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 + 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 ) = 1,166 × (4,75 + 15,67 + 8,82) = 33,37 𝑁
unde: k - coeficient ce ia în considerare rezistențele datorate rigidității benzii la trecerea
peste tamburele libere și rolele de susținere a benzii. Se calculează:
𝑘 = 𝑘1𝑚 + 𝑘2𝑛 = 1.082 + 1.030 = 1,166
unde: k1 = 1.05...1.1 - este un coeficient care se folosește pentru unghiuri de înfășurare a
benzii pe tambur mai mari sau egale cu π; m reprezintă numărul de role;
k2 = 1.02...1.05 - este un coeficient care se folosește pentru unghiuri de înfășurare a benzii
pe tambur mai mici sau egale cu π/2; n reprezintă numărul de role.
Puterea necesară pentru antrenare se calculează cu relația:
𝐹𝑡 × 𝑣𝑏 33,37 × 2,5
𝑃 = 𝑐0 3
= 1,25 = 0,1 𝑘𝑊
10 103
unde: co - coeficient de suprasarcină ce ia în considerare rezistența opusă de bandă la trecerea
peste tamburul de antrenare ca urmare a rigidității benzii și a frecărilor din lagăre (c0= 1.25)

Bibliografie

1. David Ladislau, Voicu Gheorghe, s.a, „Sisteme de transport în agricultură – îndrumar de

proiect”, 1992;
2. Note curs- Ladislau David
3. https://www.scribd.com/document/72796723/transportor-cu-banda;