Sunteți pe pagina 1din 10

TRANSPORTOR

CU BANDA
A elevei grupei TP-31: POPADIUC RAISA
Profesor: CURUS GALINA
Cuprins
■ 1) Studiul solutiilor constructive similare
■ a. Consideratii generale
■ b. Solutii constructive de transportoare cu banda
■ c. Constructia principalelor parti componente ale
transportorului cu banda
1.Studiul solutiilor
constructive similare
■ 1.1 Consideratii generale
■ Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor
continuu, putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor
mobil. Lungimea unui transportor cu banda este limitata de rezitenta
benzii in ce priveste preluarea fortei de tractiune (benzile cu insertie din
bumbac au lungimi de pana la 300 m, in timp ce benzile metalice pot
ajunge pana la 500 m). Vitezele de transport sunt variate in functie de
natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 – 4 m/s (vitezele mici sunt pentru
sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu granulatie
mijlocie, asa cum ar fi cerealele).
Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsata si a
sarcinilor individuale in plan orizontal sau sub un unghi de pana la 200 fata de planul
orizontal. Principalele parti componente ale unui transportor cu banda sunt : organul de
tractiune este banda(4) infasurata pe tamburul (5), tamburul de intoarcere (1), tamburul de
antrenare (7) si tamburul de intindere (8). Materialul transportat este impiedicat sa cada
lateral de jghiabul (3) fixat pe cadrul transportorului. Actionarea transportorului se face de
la motorul electric (10) prin intermediul variatorului de turatie (11) si a reducatorului
planetar (12). Sustinerea benzii se face cu ajutorul unor role de sustinere. Unele
transportoare mai sunt prevazute cu dispozitive de curatire a benzii dispuse pe ramura
inferioara a acestora.
■ Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa
destinatie - cu destinatie generala - cu destinatie speciala b) dupa tipul benzii - plane -
sub forma de jgheab c) dupa materialul din care se confectioneaza banda - cauciuc cu
insertii textile - material textile - otel d)dupa modul de descarcare - cu descarcare la
capat - cu descarcare pe parcurs.
■ Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare
si consum de energie redus. Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt
urmatoarele: unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii
relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor
pulverulente). Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii
zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate,
instalatii de distribuire a hrane, etc.
1.2 Solutii constructive
1.3 Constructia principalelor parti
componente ale transportorului cu banda
■ a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului ce
urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice (polyester in
urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160;
PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in
banda finite comform STAS 2077/1-85.
■ Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-0,3 mm.
Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla. Randurile de cord
textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel
au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de
material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din
material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii de
catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura
bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii
■ Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu
insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85. Latimile nominale ale benzilor cu insertii
textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea
mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal.
Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La
acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si
micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile
imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece
■ Banda trebuie sa fie: -
■ sa fie rezistenta la tractiune si elastica –
■ sa fie putin higroscopica –
■ sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate –
■ sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii –
■ sa se poata inadii usor in cazul ruperii
■ b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu
ajutorul unui tambur,mai rar cu doua tambure de
antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si
banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de
cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap
inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic
pentru a asigura centrareaa benzii. Tamburele de
antrenare se pot executa in doua variante constructive:
normala si intarita. Varianta intarita are grosimea
mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la
varianta normala si se foloseste pentru sarcini si
momente mai mari decat pentru tamburele
normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere
a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul
maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de
antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se
rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In
fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de
intindere.

S-ar putea să vă placă și