Sita plană

Sita plană prezintă o caroserie metalică 9, în care sunt montate pe rame orizontale sitele 7.
Pe părţile laterale ale caroseriei se află canalele de redresare a cernutului şi a refuzului (Fig. 3.4).
De partea inferioară a caroseriei este fixat rulmentul 6, în care este montat arborele cotit 5 cu
balastul 4. Caroseria sitei se sprijină pe patru tije 11 din metal cauciucat cu proprietăţi elastice.
Sita se pune în funcţie de la motorul electric 12, care prin transmisia cu curea trapezoidală
13 roteşte arborele 2 cu arborele cotit 5. Ca urmare arborele cotit aplică caroseriei mişcare
circulară alternativă în plan orizontal. Prima sită a maşinii se alimentează cu făină prin racordul
10. În continuare făina trece consecutiv prin toate celelalte site curăţindu-se astfel de impurităţi.
După cernere, cernutul prin tubul flexibil 3 se îndreaptă în cutiile colectoare 1 şi se deplasează
mai departe în producere. Refuzul (impurităţile) prin canalele laterale se îndreaptă în cutiile
corespunzătoare acumulatoare.

Fig.3.4. Sita plană: 1 – cutie colectoare; 2 – arbore; 3 – tub flexibil; 4 –balast; 5 arbore
cotit; 6 –rulmenţi; 7 - sită; 8 – canal de aspiraţie; 9 – caroserie; 10 – racord; 11 –
tije, 12 – motor electric; 13 – transmisie prin curea trapezoidală.
Pentru aspirarea sitelor de caroserie este fixat un racord, care se uneşte la canalul de
aspiraţie 8.

Sitele din capron. Capronul sunt fibre textile sintetice, cu rezistenţă şi elasticitate foarte
mare, obţinută prin policondensarea caprolactamei. El se referă la grupul termoplastelor, care sub
acţiunea căldurii şi a presiunilor nu suportă schimbări radicale.
Avantajele sitelor din capron – temperatura şi umiditatea aerului şi a produsului nu
influenţează parametrii sitei. Rezistenţa capronului este mult mai mare ca a mătăsurilor şi deci,
se pot folosi fibre mai subţiri ce permite mărirea ariei secţiunii vii. Durata de exploatare a sitelor
de capron este de trei ori mai mare ca cea de mătase iar sine costul este de 3…4 ori mai mic.
 Maşina de amestecat şi de dozat MC-3
Maşina de amestecat şi de dozat MC-3 este de tipul maşinilor cu acţiune continue şi
permite amestecarea concomitentă a trei sorturi de făină. Ea este alcătuită din buncărul 1 separat
în trei secţiuni, în fiecare din secţiune aflându-se câte un şnec alimentator 2.
Făina de trei calităţi se încarcă în aceste secţiuni, de unde cu şnecurile alimentatoare de
diferită turaţie se deplasează în şnecul amestecător 3. În şnecul amestecător făina se amestecă şi
concomitent se transportă către operaţia următoare.
Şnecul amestecător se pune în funcţie de la arborele 8 al tamburului de tensionare a
elevatorului sau de la un motor electric prin intermediul reductorului şi a transmisiei prin lanţ.
Şnecurile alimentatoare obţin mişcare de turaţie de la arborele şnecului amestecător prin
intermediul transmisiei cu lanţ 4, a arborelui intermediar 6 şi a angrenajul cu fusuri 5.
Angrenajele cu fusuri permit instalarea diferitor turaţii a şnecurilor alimentatoare. Discurile
conduse 7, montate pe arborii şnecurilor alimentatoare, posedă trei rânduri a câte 14, 21 şi 28
găuri. Pe arborele intermediar cu ajutorul unor pene mobile şi a şuruburilor de blocare sunt
montate roţile cu fusuri 5. La deplasarea roţilor pe arbore fusurile lor pot fi incluse în angrenaj cu
unul din rândurile de găuri a discurilor. Astfel pot fi obţinute trei valori ale turaţiei fiecărui şnec
în parte şi deci, trei productivităţii a lor, care asigură diferite proporţii a făinurilor ce alimentează
şnecul amestecător.

Fig.3.1. Maşina de amestecat cu trei şnecuri: 1 – buncăr; 2 – şnec alimentator; 3 – şnec

amestecător; 4 –transmisie cu lanţ; 5 ajutaj cu fusuri; 6 –arbore intermediar;
7 - discuri; 8 – arbore.
Maşina de amestecat şi de dozat MC-3 asigură opt variante ale proporţiilor de făină
alcătuite din trei sorturi. Productivitatea ei este de 1,5-3,0 t/h.
Dezavantajul maşinii se manifestă prin aceea că productivitatea este dependentă de
raportul dintre părţile componente ale amestecului.

Frământătorul cu mecanism de frământare în formă de melc, (figura), este alcătuit dintr-un

cadru pe care se află cuva de frământare 1, în interiorul căreia se află mecanismul de frământare 2.
Alimentarea cu făină se face prin gura 3, iar evacuarea aluatului prin gura de evacuare 4. Cuva de
frământare este închisă, cu pereţi dubli, prin care circulă apa de răcire.
Mecanismul de frământare este format din două axe, fiecare având câte un melc scurt, o paletă
elicoidală cu pas mare şi came excentrice. Făina este admisă pentru amestecare prin gura 3,apa şi soluţia
de sare printr-o ţeavă, iar maiaua printr-o deschidere specială. Braţele de frământare, în formă elicoidală,
amestecă toate componentele şi împing aluatul înainte, paletele elicoidale îl omogenizează, iar camele
excentrice îl prelucrează.