TRANSPORTOARE CU BANDA

Din punct de vedere al principiului de funcţionare instalaţiile de

transport continuu se împart în două categorii:

• instalaţii de transport continuu cu organ flexibil de

tracţiune: transportoare cu bandă, cu raclete, elevatoare cu
cupe etc.

• instalaţii
de transport continuu fără organ flexibil de
tracţiune: transportoare elicoidale, gravitaţionale,
hidropneumatice etc.

Instalaţiile care realizează transportul sarcinilor în plan

orizontal sau înclinat sub un unghi mai mic de 450 poartă denumirea
de transportoare, iar cele care realizează transportul pe verticală sau
sub un unghi mai mare de 450 se numesc elevatoare.
 Destnatie. Functionare

Transportoarele cu bandă sunt instalaţii de transport continuu

al căror organ de tracţiune şi transport îl constituie o bandă de
cauciuc cu inserţii textile sau cu inserţii din cablu de oţel.
Transportoarele cu bandă se folosesc la transportul
produselor sub formă vărsată (în vrac) şi a sarcinilor individuale
(saci, lăzi etc.) în plan orizontal sau într-un plan înclinat sub un
unghi care nu trebuie să fie mai mare decât cel la care materialele
încep să alunece sau să se rostogolească pe bandă.
4 Fig.1. Schema transportorului

1
1. bandă; 2. sistem de întindere a
5 7 8
benzii; 3. tambur de întindere;
2
4. coşu de alimentare; 5. obturator;
10
6. cadru; 7. role de susţinere a
benzii; 8. tambur de antrenare;
3 9. tambur de deviere; 10. jgheab
6 9 de descărcare.
 Clasificare
După destinaţie:
• cudestinaţie generală;
• cu destinaţie specială.
După modul de folosire:

• staţionare;
• deplasabile.
După forma, în secţiune transversală, a ramurii purtătoare de
material a benzii de transport:
• cu bandă plată;
• cu bandă sub formă de jgheab.

După modul de descărcare:

• cudescărcare la capăt;
• cu descărcare pe parcurs.
 Clasificare

După materialul din care se confecţionează banda:

• cauciuc cu inserţii textile;

• material textil;
• oţel, etc.

Avantaje ale transportoarelor cu bandă sunt: construcţie simplă,

greutate mică, siguranţă în funcţionare şi consum de energie
redus.

Dezavantaje: unghi de înclinare relativ mic, durata de funcţionare

şi viteza de deplasare a benzii relativ reduse, producerea de praf în
timpul funcţionării (în cazul transportului produselor
pulverulente).
 Constructia principalelor parti componente
Banda

Banda este organul flexibil de tracţiune şi în acelaşi timp

organul purtător de sarcină.
Condiţiile principale ce trebuie să le îndeplinească benzile
sunt următoarele:

• să fie rezistente la tracţiune şi elastice;

• să nu se alungească excesiv în timpul funcţionării;

• să reziste la acţiunea abrazivă a produsului transportat;

• să fie puţin higroscopică;

• să fie uşor de înădit şi reparat în caz de rupere.

 Constructia principalelor parti componente

1.inserţii din ţesătură;

2.inserţii protectoare;
3.cord textil;
4.cabluri din oţel

Fig.2. Constructia benzii

Inserţiile sunt constituite din fibre chimice (poliester în

urzeală şi poliamidă în bătătură), simbolizate PES/PA 125; PES/PA
250; PES/PA 400 în care valoarea reprezintă rezistenţa la rupere în
(N/mm) pe o inserţie de bandă finită (STAS 2077/1-85).
 Constructia principalelor parti componente

Organe de susţinere a benzii

În intervalul dintre cele două tambure banda este susţinută pe

tabliere, pe role sau pe combinaţii de tabliere şi role.

a.) susţinerea benzii pe

tabliere; b.) susţinerea
benzii pe role;
c.) susţinerea benzii în
sistem combinat
Fig.3. Organe de susţinere a benzii

Datorită consumului mare de energie şi a uzurii accentuate a

benzii ca urmare a frecării de tabliere acest sistem se foloseşte la
transportoarele mici şi puţin solicitate.
Mai avantajoase din punct de vedere funcţional şi energetic, dar mai
complicate din punct de vedere constructiv sunt rolele de susţinere.
 Constructia principalelor parti componente

a. rolă lisă, tip (L);

b. rolă cu bandaje de
cauciuc, tip (B);
c. rolă cu discuri de cauciuc,
tip (D);
d. capete de ax.

Rolele cu suprefaţa cilindrică lisă (L) se montează oriunde pe

traseul transportorului, rolele cu suprafaţa cilindrică îmbrăcată cu
bandaje de cauciuc (B) se montează în zona de încărcare, iar rolele cu
discuri de cauciuc (D) se montează pe ramura inferioară in cazul
transportului materialelor aderente la bandă.
 Constructia principalelor parti componente

Constructia tamburelor

Tamburele de antrenare se pot executa în două variante constructive:

normală şi întărită. Varianta întărită are grosimea mantalei şi diametrul arborelui
mai mare decât la cea normală şi se foloseşte pentru sarcini şi momente mai mari
decât cele pentru tambure normale.
Suprefaţa cilindrică exterioară a tamburului poate fi acoperită cu un strat de
cauciuc, vulcanizat de 15 sau 20 mm, în cazul când este necesară marirea
aderenţei dintre tamburul de antrenare şi banda. Când nu se folosesc straturi de
cauciuc tamburul de antrenare se construieşte teşit la capete pentru a asigura
centrarea benzii.

Tamburele libere au rolul de ghidare şi întindere a benzii (tamburele

de intindere) sau de mărire a unghiului de înfăşurare a acesteia pe tamburele de
antrenare în scopul măririi capacităţii de tracţiune a acesteia (tamburele de
deviere). Aceste tambure se rotesc liber pe ax şi nu sunt prevăzute cu strat
adeziv.
 Constructia principalelor parti componente
Sisteme de intindere a benzii

Întinderea benzii este necesară pentru a se realiza

transmiterea prin frecare a forţei de tracţiune de la tamburul de
antrenare la bandă, precum şi pentru limitarea săgeţii benzii între doi
suporţi cu role. Dispozitivul de întindere trebuie să fie capabil să
preia alungirea permanentă a benzii ca urmare a unei funcţionări
îndelungate.
a. cu şurub;
b. cu arc;
c. cu greutate

Fig.5. Sisteme de întindere a benzii

 Constructia principalelor parti componente
Încărcarea cu material a transportoarelor cu bandă
1. coş de alimentare;
2. clapeta reglare debit;
3.jgheab de dirijare a
materialului;
4. tambur de întindere;
5. bandă;
6. role de susţinere
a = 100 – 150 mm
h = 10 – 15 mm
Fig.6. Schema sistemului de încărcare
Pentru a reduce uzura benzii trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
• să elimine căderea materialului direct pe bandă de la înălţime mare;
• să imprime curentului de material o viteză apropiată de cea a benzii;
• să asigure debit cosă asigure o bună centrare a materialului pe
bandă; nstant de alimentare;
 Constructia principalelor parti componente

Lungimea jgheabului de dirijare se calculeaza din conditia ca la

capatul acestuia viteza materialului sa fie egala cu viteza benzii.

Ecuaţiile de echilibru sunt:

 dv
m  mg sin   b N  0
 dt

 N  mg cos   0

N  mg cos  dv
 g ( b cos   sin  )
dt

dx dx
v  dt 
dt v
vdv  g ( b cos   sin  )dx
vb2  v02 vb l
 g ( b cos   sin  )l
2  vdv g ( b cos   sin  )  dx
v0 0

vb2  v02 vb2  v02

l lmin 
2 g ( b cos   sin  ) 2 gb Lungimea minimă a lui l se obţine pentru α = 0.
 Constructia principalelor parti componente
Descărcarea transportoarelor cu bandă
Descărcarea transportoarelor se poate face în următoarele moduri:
• la capătul transportorului, la trecerea peste tamburul extrem;
• intermediara, într-un punct oarecare al traseului transportorului.
a. cu tambure si jgheaburi de
descarcare;
b. cu scut dublu.

Fig.7. Descarcarea intermediara de material

Sistemele de descăcare cu tambure şi

jgheaburi de descărcare pot fi
montate pe cărucioare deplasabile
astfel că descărcarea se poate face în
orice punct de pe traseu.
 Constructia principalelor parti componente
Sistemele cu scuturi înclinate prezintă dezavantajul că banda
se uzează relativ rapid datorită frecării acesteia cu materialul
transportat. Pentru buna funcţionare a acestor sisteme este necesar să
se aleagă corect unghiul de înclinare al dispozitivului.

N - forţa normală la scutul de descărcare; µsN - forţa de frecare dintre produs şi scut;
µb G - forţa de frecare dintre produs şi bandă.
v a  v r  vb bG cos(   )   s N  tg (   ) 
1

1
s tg s
bG sin(   )  N
Se scriu ecuaţiile de echilibru:
  
     s    0    s    s
tg (   )  tg (  s ) 2 2 2
2
 Calculul puterii necesare acţionării transportorului cu bandă

Considerăm o porţiune de bandă pe ramura încărcată a transportorului.

Forţa rezistentă datorată ridicării

materialului şi benzii la cota va fi
dată de relaţia:
F1  ( l  b ) gL0 sin 

Forţa rezistentă datorată frecării

de rostogolire la trecerea benzii
peste role:
2a
D
F2  r  ( l  b   rs
'
) gL0 cos   a m F2  ( l  b   rs
'
) gL0 cos 
2  rs
'
 rs Dr
ts

Forţa rezistentă datorită frecării în lagărele rolelor:

d Dr
 ( l  b   rs ) gL0 cos    r 
d r  d
M f  Ff  ( l  b   rs ) gL0 cos 
'
F3 F3  '
2 2 2 Dr
 Calculul puterii necesare acţionării transportorului cu bandă

Forţa rezistentă totală pe ramura încărcată

va fi: F F F F inc 1 2 3

2a  d
Finc  ( l  b ) gL0 sin   ( l  b   rs' ) gL0 cos   r ( l  b   rs' ) gL0 cos 
Dr Dr

L0 sin   H


Finc  l  b gH  w l  b   re
'

gLH
L0 cos   LH

2a   r d
 w  0,03  0,04
Dr

Forţa rezistentă totală pe ramura descărcată va fi:

 
Fdesc   b gH  w b  rs' gLH

Forţa rezistentă totală la deplasarea sarcinilor:

 
Ft  Fi  Finc  Fdesc  Fd  k
Calculul puterii necesare acţionării transportorului cu bandă

Coeficient care ia în considerare rezistenţele datorate

rigidităţii benzii la trecerea peste tamburele libere şi
rolele de susţinere a benzii:
k  k3m  k4n
k3  1,05  1,11 pentru unghiuri de înfăşurare mai
mari de π;
k4  1,02  1,05 pentru unghiuri de înfăşurare a benzii
pe tambur <π/2.

Puterea necesară pentru antrenare este dată de relaţia:

Ft  vb  c0
P
103
c0 coeficient ce ia în considerare rezistenţele datorate rigidităţii benzii la trecerea
peste tamburul de antrenare şi frecării în lagăre
P
Pm  1,25
Puterea motorului de acţionare: tr
 Calculul fortelor din bandă

Se împarte întregul traseu străbătut de bandă, începând cu

susţinerea de desfăşurare a benzii de pe tamburul de antrenare, în
zone (separate prin cifre) cu aceleaşi carcteristici (aceeaşi încărcare,
aceleaşi organe de susţinere, aceeaşi înclinare, etc.)
Relaţia dintre două zone
vecine este:
Fi 1  Fi  Fi,i 1

F1  Fdesf
F2  F1  F12
F3  F2  F23
F4  k 2  F3
Se determină forţa de întindere a benzii: F5  F4  Fi
F6  F5  F56 cs  Fmax  Ni  B  ft
Fint  F3  F4 F7  F6  F67  Finf

cFinf  Fdesf e B
 Calculul debitului transportorului cu bandă
Aria secţiunii transversale a materialului este:

1
A  0,8B  0,4B  tg   0,16  B 2  tg
2
0,4 B  0,8B
A 0,2 B  tg 200  0,16  B 2  tg  0,0435  B 2  0,16  B 2  tg
2
Capacitatea de transport se poate calcula cu relaţia:
Q  k  A  vb  
k coeficient care ia în considerare unghiul de înclinare al transportorului;
vb viteza benzii;
 densitatea materialului transportat.
 4

1 7 8
5

10

6 9

Fig.1. Schema transportorului

1. bandă; 2. sistem de întindere a benzii; 3. tambur de întindere; 4. coşu
de alimentare; 5. obturator; 6. cadru; 7. role de susţinere a benzii; 8. tambur
de antrenare; 9. tambur de deviere; 10. jgheab de descărcare.
 1.inserţii din
ţesătură; 2.inserţii
protectoare; 3.cord
textil; 4.cabluri din
oţel

Fig.2. Constructia benzii

 Fig.3. Organe de susţinere a benzii

a.) susţinerea benzii pe tabliere; b.) susţinerea benzii pe role;

c.) susţinerea benzii în sistem combinat
a. rolă lisă, tip (L);
b. rolă cu bandaje de cauciuc, tip (B);
c. rolă cu discuri de cauciuc, tip (D);
d. capete de ax.
Fig.5. Sisteme de întindere a benzii

a. cu şurub;
b. cu arc;
c. cu greutate
 Fig.6. Schema sistemului de încărcare

1. coş de alimentare;
2. clapeta reglare debit; 3.jgheab de dirijare a materialului;
4. tambur de întindere;
5. bandă;
6. role de susţinere
a = 100 – 150 mm
h = 10 – 15 mm
 Fig.7. Descarcarea intermediara de material

a. cu tambure si jgheaburi de
descarcare;
b. cu scut dublu.
 TRANSPORTOARE CU RACLETE

Destinaţie şi clasificare

Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau două

organe flexibile de tracţiune (lanţuri, cabluri) pe care se fixează, la
intervale egale nişte organe de lucru (raclete) ce au formă
corespunzătoare secţiunii transversale a jgheabului sau tubului prin
care este transportat materialul. Se folosesc pentru transportul
materialelor pe orice directie.

Dupa modul de dispunere a materialului in fata racletelor se

clasifica astfel:
• transportoare cu raclete cu flux discontinuu de material;
• transportoare cu raclete cu flux continuu de material.
 Destinaţie şi clasificare

1.lanţ; 2.raclete;
3.jghiab; 4.cos de
alimentare;
5.jgheab de
descărcare; 6.roată
de antrenare;
7.roata de
întindere;
Figura 2.1. Transportoare cu raclete

După cinematica organului de tracţiune:

• transportoare cu raclete cu mişcarea lanţului într-un
singur plan orizontal în circuit închis;
• transportoare cu raclete cu mişcarea lanţului în două
plane orizontale suprapuse.
 Destinaţie şi clasificare

După modul de folosire :

• fixe;
• mobile.
Transportoarele cu raclete au următoarele avantaje:
• construcţie relativ simplă;
• posibilitatea deplasării sarcinilor pe trasee sub orice unghi
de înclinare faţă de planul orizontal.

Aceste transportoare prezintă şi o serie de dezavantaje:

• rezistenţe mari la deplasarea sarcinilor;
• consum de energie ridicat;
• uzură rapidă a organului de tracţiune şi a jgheabului;
• vătămarea produsului ca urmare a prinderii între raclete
şi jgheab.
 Constructia transportoarelor cu raclete

Constructia lantului
Lanţurile cu eclise, bucşe şi role (fig.2.) asigură o forţă de tracţiune
foarte mare în comparaţie cu celelalte tipuri de lanţuri.

Figura 2. Lanţuri cu eclise, bucşe şi role

 Constructia transportoarelor cu raclete

Construcţia lanţurilor cu raclete este prezentată în fig.3. Pentru

transportoarele cu raclete se mai pot folosi lanţuri cu eclise bloc
(fig.3.d).

a. cu raclet simplu;
b. cu raclet dublu;
c. cu furcă;
d. lanţ cu eclise bloc

Figura 3. Lanţuri cu raclete şi lanţuri cu eclise bloc

 Constructia transportoarelor cu raclete

Frecvent utilizate la transportoarele cu raclete sunt lanţurile cu

cârlige, tip Ewarth, (fig.4).

Figura 4. Lanţ cu eclise (tip Ewarth)

Constructia racletelor
Racletele se execută din oţel (tablă sau profile laminate),
fontă maleabilă, lemn, mase plastice, pânză cauciucată etc. Secţinea
transversală a racletelor poate fi: dreptunghiulară, trapezoidală,
circulară etc.
 Constructia transportoarelor cu raclete

Montarea racletelor pe lanţurile cu cârlige şi pe lanţurile cu eclise,

bucşe şi role este prezentată în fig.5.

Figura 5. Montarea racletelor pe lanţuri cu cârlige (a) sau pe lanţuri cu eclise şi role (b)

Un transportor cu raclete folosit la furajarea animalelor este

transportorul cu noduri (fig.6.).
Fig.6. Transportoare cu noduri
a.transportorul TN-35;
b. transportorul TN-28
 Constructia transportoarelor cu raclete

O alta variantă constructivă de transportor cu raclete este

transportorul cu raclete batante folosit la evacuarea dejecţiilor în
adăposturile pentru taurine.

1.raclete batante;
2. bară de antrenare;
3. lanţ;
4. rigolă.

Figura 7. Construcţia transportoarelor cu raclete batante

Organul flexibil de tracţiune are o mişcare rectilinie alternativă,

iar acţiunea racletelor asigură deplasarea sarcinii într-un singur
sens.
Calculul transportorului cu raclete cu flux discontinuu de material

Calculul capacitatii de transport

În cazul materialelor care curg uşor în faţa fiecărei raclete se

formează o grămadă de material a cărui forma este prezentata in
figura 8.

a. transportor orizontal;
b. transportor înclinat.

Figura 8. Dispunerea materialului în faţa racletelor

 Calculul transportorului cu raclete cu flux discontinuu de material

Volumul ocupat cu material în spaţiul dintre două raclete vecine

este:
Vs  k u  h  t  B

ku coeficient de umplere;
B – lăţimea jgheabului (aproximativ egală cu lungimea racletelui)
t – pasul racletelor
h – înălţimea racletelor.

Capacitatea de transport este:

Q  ku  c0  B  h    v

v – viteza transportorului;
c0 = 0.97 – 0.75 pentru v = 0.5 – 2 m/s, coeficient ce ţine seama de
viteza transportorului;
 densitatea materialului.
Calculul transportorului cu raclete cu flux discontinuu de material

Calculul puterii necesare acţionării

Calculul forţei rezistente ce apare la încărcarea

transporului se face în ipoteza că produsul are viteza
v0 iniţială pe
direcţia şi în sensul vitezei transportorului şi că în intervalul
t de
timp ajunge la viteza transportorului. Din teorema impulsului
rezultă: m v  v   F  t 0 1

F1 forţa medie aplicată produsului.

Considerând că produsul a atins viteza lanţului după ce acesta s-a

deplasat cu distanţa ku c0t rezultă:
ku c0t Q Q k c t
t  m t t  v  v0   F1 u 0
v v v v

Q  v  v0 
F1 
k u c0
 Calculul transportorului cu raclete cu flux discontinuu de material

Forţele rezistente din ramura încărcată se calculează cu relaţia:

 
F2   l   l'   sin   wr cos    g  L

L Q
l  masa pe metru liniar a materialului;
F3
v
 l'  k l masa liniară a lanţului cu raclete;
F2
 unghiul de înclinare al transportorului;
α
wr coeficient de rezistenţă la deplasare.

Forţele rezistente din ramura descărcată este:

 
F3    l'  sin   wr   l'  cos   g  L

Forţa de tracţiune totala este:

Ft  c F1  F2  F3 
 Calculul transportorului cu raclete cu flux discontinuu de material

c  c1m  c2n coeficient care ţine seama de frecarea din lagăre şi rigiditatea lanţului la
trecerea peste roţile de lanţ şi prin ghidaje;

c1  1,03  1,1 pentru roţi cu unghi de înfăşurare   , m fiind numărul acestor roţi;

c2  1,03  1,05 pentru roţi de ghidare cu unghi de înfăşurare a lanţului 
2
,n
numărul acestor roţi.

Puterea necesară acţionării transportorului:

Ft  v  c0'
P [kW]
1000

c0'  1,2  1,3 coeficient care ţine seama de rigiditatea lanţului la trecerea peste
roata motoare.

Puterea motorului electric de acţionareva fi:

P
Pm  1,25
tr

1.25 - coeficient de suprasarcină (la pornirea transportorului încărcat cu material)

tr randamentul transmisiei.
 Calculul transportorului cu raclete cu flux continuu de material
Calculul capacitatii de transport
Capacitatea de transport se determină cu relaţia:
Q  B  h '  v    k0

v  0,1  0,5 m/s – viteza transportorului;

h ' înălţimea medie a stratului de material;

 densitatea materialului;
k 0 coeficient ce ia în considerare gradul de rămânere în urmă a produsului faţă de
lanţ;
k 0  0,45  0,8 pentru produse pulverulente;

k0  0,8  0,9 pentru produse sub formă de bulgări;

B
 k1'  1  2
Daca se alege raportul: h'

Se calculează lăţimea jgheabului (lungimea racletelui) cu relaţia:

k1'  Q
B
v    k0
 Calculul transportorului cu raclete cu flux continuu de material

Calculul puterii necesare actionarii

Presiunea exercitată pe pereţii laterali ai jgheabului este:

p  km  q

k m  1 coeficient de mobilitateal materialului;

1  sin  0
km 
1  sin  0
0 unghiul frecării interioare a particulelor de material

Presiunea verticala este: q    g  h'

Presiunea medie pe pereţii laterali va fi:

km    g  h'
pm 
2

Forţa rezistentă ca urmare a frecării produsului de pereţii laterali va

fi: ' '2
F4  2  L  h  pm  1  k m  h    g  L  1
 Calculul transportorului cu raclete cu flux continuu de material

Pe porţiunile verticale forta rezistenta datorată frecării dintre

lanţ şi pereţii jgheabului se calculeaza cu relaţia experimentală:
F5  0,1   l'  g  H

Rezistenţa datorată frecării materialului cu pereţii jgheabului pe

porţiunile verticale este:
F6  1  p  S  t

S - perimetrul jgheabului;
p  km    g  t presiunea pe peretii laterali.

În mişcare, presiunea materialului este de aproximativ două ori mai

mare şi deci presiunea dinamică medie se poate considera egală cu
p. Deci forţa rezistenta se calculează cu relaţia:
F6  1  k m  S  t    g  H  1  p  S  H
 Calculul transportorului cu raclete cu flux continuu de material

Forţa de tracţiune se calculează cu relaţia:

Ft  c F1  F2  F3  F4  pentru transportoare inclinate;

Ft  c F1  F2  F3  F4  F5  F6  pentru transportoare verticale.

Puterea necesară acţionării transportorului:

Ft  v  c0'
P
1000

Puterea motorului electric de acţionareva fi:

P
Pm  1,25
tr
 ELEVATOARE CU CUPE
Destinaţie, construcţie, clasificare

Elevatoarele cu cupe sunt sisteme de transport cu organ

flexibil de tracţiune ce permit deplasarea sarcinilor sub formă de
vrac sau individuale pe verticală sau pe o direcţie apropiată de
verticală (65-750).
Figura 1. Construcţia elevatorului cu cupe

1. carcasă inferioară
2. tambur de întindere
3. coş de alimentare
4. şuber
5. carcasă intermediară
6. bandă sau lant
7. cupe
8. tambur de antrenare
9. carcasă superioară
10. fereastră de evacuare
 ELEVATOARE CU CUPE

Cupele se execută din tablă de oţel laminată cu grosimea de

2 – 8 mm. Din punct de vedere al formei se deosebesc două tipuri
de cupe: cu fundul rotunjit şi cu fundul ascuţit (fig.2). Cele cu
fundul rotunjit se execută în două variante: în execuţie adâncă
(fig.2 a) cu unghiul la vârf de 650 şi cu adâncimea redusă cu
unghiul la vârf de 450 (fig.2 b).

a b c
Figura 2. Tipuri constructive de cupe
Cupele cu fundul rotunjit se fixează pe organul de tracţiune la un
pas p = (2 – 3) h, iar cele cu fundul ascuţit la un pas p = h.
 ELEVATOARE CU CUPE

În figura 3 se prezintă modul de fixare a cupei de bandă sau

de lanţ. Prinderea cupelor de bandă (fig.3a) se face cu 2-8 şuruburi
M6 sau M8 cu capul înecat dispuse pe unul sau două rânduri.

Figura 3. Prinderea cupei

pe banda sau lant

Clasificare
După direcţia de transport:
• elevatoare înclinate;
• elevatoare verticale.
 ELEVATOARE CU CUPE

După modul de utilizare:

• staţionare;
• deplasabile.
După organul flexibil de tracţiune:
• elevatoare cu bandă;
• elevatoare cu lanţ.
După regimul de funcţionare:
• rapide (cu viteza >1 m/s);
• lente (cu viteza < 1 m/s).
După modul de descărcare a produsului:
• cu descărcare centrifugă (elevatoare rapide);
• cu descărcare gravitaţională (elevatoare lente);
• cu descărcare centrifugă-gravitaţională;
 ELEVATOARE CU CUPE
Încărcarea şi descărcarea cupei cu material

În cazul încărcării cupei din vrac, carcasa inferioară este

umplută cu material friabil până la nivelul axului tamburului de
întindere. Asupra fiecărei particule de material acţionează
următoarele forţe: greutatea mg şi forţa centrifugă Fc . Rezultanta
acestor forţe este R şi suportul ei intersectează axa verticală în
punctul P denumit polul mişcării. Distanţa ho se numeşte distanţa
polară (figura 4).

Figura 4. Schema de calcul a distanţei polare

h0 r

mg mr 2

g 895
h0  
2 n2
 ELEVATOARE CU CUPE

În figura 5 se prezintă încărcarea cu trecerea cupelor prin

material (a), încărcarea prin căderea materialului în cupă (b) şi două
sisteme de descărcare a materialului (c şi d). În funcţie de mărimea
distanţei polare se disting trei tipuri de descărcare a cupelor:
centrifugă, gravitaţională, centrifugă-gravitaţională.

Figura 5. Scheme de încărcare-descărcare a cupelor

 ELEVATOARE CU CUPE

Descarcarea centrifuga h0  rt

În acest caz procesul de

descărcare a cupelor este
influenţat în mare măsură de
forţa centrifugă.
Ecuaţiile parametrice ale
traiectoriei sunt:
 x  x0  v x  t

 gt 2
 y  y0  v y  t 
 2

Traiectoria este o parabolă a cărei origine poate fi oricare punct

dispus la o distanţă r şi unghi   2 . Forma carcasei superioare va
trebui să corespundă înfăşurătoarei acestei familii de parabole
(1-2-3).
 ELEVATOARE CU CUPE

Trasarea acestei înfăşurătoare se poate face determinând

parametrii principali ai unor traiectorii caracteristice. Una din
parabole este cea corespunzătoare punctului A. Materialul aruncat cu
viteza va se va deplasa pe verticală atingând o înălţime maximă:
va2
H
2g

Înălţimea maximă o ating particulele

aruncate din punctul B.
va2 cos 2  ra2 2
ymax 
2g
 h0 
2g
 
1  sin 2   h0

ra2  h02  ra2  h02 ra2  h02 ra2 h0

ymax  1  2   h0   h0 ymax   
2h0  ra  2 h0 2h0 2h0 2

Traiectoria cu bătaia maximă corespunde parabolei cu originea în C.

xmax  va  t max ra  g t max
2
t max 
2ra xmax  ra    t max  ra
g 2ra
 xmax  ra
2ra
2 g h0 g h0
 ELEVATOARE CU CUPE

Descărcarea gravitaţională h0  ra

Efectul gravitaţional este preponderent şi

pentru orice punct rezultanta R este
orientată în jos. Materialul va ocupa o
poziţie apropiată de peretele interior al
cupei şi nu va părăsi cupa când
componenta greutăţii pe direcţia radială
va compensa forţa centrifugă:
r 2  d  ar cos
r
mg cos  d  mr 2  d  ar cos h0
g

Punctul M în care are loc evacuarea materialului R devine tangentă

la arcul de rază r . Forma carcasei este determinată de cele două
parabole ce parasesc cupa in punctele de la interior (i) şi exteriorul
cupei (e) în secţiunea determinată de unghiul de descarcare.
 ELEVATOARE CU CUPE

Descărcarea centrifugo - gravitaţională rt  h0  ra

În poziţia 1 rezultanta este

orientată spre fundul cupei,
ceea ce face ca materialul să fie
presat pe acesta. În poziţia 2,
rezultanta este orientată spre
deschiderea cupei ceea ce face
ca materialul să părăsească
cupa.

Parabolele corespunzătoare punctelor (e) şi (i) de pe axa

verticală Oy vor delimita zona fluxului de material şi deci forma
carcasei superioare a elevatorului.
 ELEVATOARE CU CUPE

Calculul capacitatii de transport

Capacitatea de transport a elevatorului cu cupe este:

i
Q   l  v  ku  v 
p
l masa de material pe unitatea de lungime;
i - volumul unei cupe;
p - distanţa dintre cupe;
ku coeficientul de umplere;

v - viteza elevatorului (benzii sau lantului);

 masa volumică a materialului.

Volumul cupei se exprimă în funcţie de deschiderea cupei L si

latimea b.
b  1  L p  2  L 0,61L3v
i  0,6  L  b
2
Q  ku  
2 L
 ELEVATOARE CU CUPE

Calculul puterii necesare antrenării elevatorului cu cupe

Puterea consumata la încărcarea cupelor face ca debitul Q

de material sa ajunga de la viteza initiala vo la viteza v.
v 2  v02
Fi  v  Q
2

Forta rezistenta la incarcarea cupei cu material va fi:

v 2  v02
Fi  Q
2v

Forţa rezistentă datorată ridicării materialului pe verticală

se calculează cu relaţia:
F2  l  bc   g  H  c
 bc masa pe metru liniar a benzii cu cupe;
c  1,25  3 coeficient care ţine seama de rezistenţele datorate rigidităţii benzii;
H – inaltimea de ridicare a materialului.
 ELEVATOARE CU CUPE

Forţa rezistentă totală se calculează cu relaţia:

Ft  Fi  F2   c1  c2
c1 , c2 coeficient care ţine seama de rezistenţele la rotirea tamburelor sau a
roţilor de lanţ;
c1  c2  1,05  1,1 pentru tambure;

c1  c2  1,1  1,2 pentru roti de lant.

Puterea necesară pentru acţionarea elevatorului se calculează cu

relaţia:
c0  Ft  v
P 3
[kW]
10

c0 coeficient care tine seama de rezistentele la trecerea peste

tamburul sau rotile de antrenare.
 Instalaţii de transport pneumatic

Instalaţiile de transport pneumatic se caracterizează prin

aceea că produsul ce urmează a fi transportat este amestecat cu o
cantitate determinată de aer, iar acest amestec este pus în mişcare ca
orice fluid, într-o conductă prin aplicarea unei diferenţe de presiune.
Ajuns la destinaţie, amestecul este separat, produsul transportat se
captează într-un buncăr iar aerul, după ce a fost curăţat de praf, este
evacuat din nou în atmosferă.
Produsele agricole care pot fi transportate pneumatic sunt:
făinurile, seminţele de cereale, pleava, tocăturile de fibroase (fân sau
paie), amestecuri furajere, gunoi în stare uscată etc.
După modul de aplicare a presiunii între cele două capete
ale conductei se disting trei sisteme de transport pneumatic:
• cu aspiraţie (fig.1a);
• cu refulare (fig.1b);
• mixte (fig.1c).
 Instalaţii de transport pneumatic

Figura 1. Tipuri de transportoare pneumatice

1. ventilator; 2. conductă; 3.dispozitiv de alimentare; 4. ciclon;

Sistemele cu aspiraţie sunt indicate

în cazul în care este necesar să se
efectueze transportul materialului din
mai multe locuri într-unul singur şi
pe distanţe relativ mici.

Figura 2. Transportorul pneumatic cu aspiraţie al

instalaţiei de măcinat furaje DI -38
 Instalaţii de transport pneumatic

Sistemele cu refulare sunt indicate în cazul în care este

necesar să se transporte produsele dintr-un singur loc în mai multe şi
pe distanţe mari.
Sisteme mixte se folosesc când este necesară transportarea
produselor din mai multe locuri în locuri diferite, pe distanţe medii.

Figura 3. Transportorul pneumatic cu

refulare al morii de ciocane MC - 3
 Instalaţii de transport pneumatic

După diferenţa de presiune pe care o pot realiza, sistemele

de transport pneumatic cu refulare se împart în:
• sisteme de joasă presiune (sub 200 mm col H2O);
• sisteme de presiune medie (200-1000 mm col H2O);
• sisteme de presiune ridicată (>1000 mm col H2O).
Principalele avantaje ale instalaţiilor de transport pneumatic sunt:
• independenţa faţă de neuniformitatea formelor de relief local;
• distanţe de transport şi debite ridicate;
• simplitate constructivă şi de exploatare;
• lipsa pieselor în mişcare; condiţii igienice de lucru;
• lipsa pierderilor de material pe traseul de transport.

Dezavantajele instalaţiilor de transport pneumatic sunt:

• consumul ridicat de energie;
• posibilitatea transportului numai a materialului cu granulaţie
mică.
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul vitezei de transport a materialului

Viteza de plutire a unei particule de material este viteza unui

curent de aer ascendent la care aceasta rămâne în stare de
suspensie.
Figura 4. Forţele care acţionează asupra unei particule de
material aflată într-un curent de aer ascendent

Ecuatia de echilibru a particulei este:

GR
Forţa aerodinamică creată de curentul de aer este:
R  c   a  A  va2
c  0,23 (particule sferice) coeficient ce depinde de forma şi natura suprafeţei particulei;
a va densitatea, respectiv viteza aerului;
A aria sectiunii perpendiculare pe directia curentului de aer
 Instalaţii de transport pneumatic

Pentru particule de formă sferică viteza de plutire va fi:

a  d2  d3
0,23    v 2p m
g 4 6

28,4   m  d
vp 
a
a, m greutăţile volumice ale aerului, respectiv a particulei.

Pentru particulele de formă oarecare se foloseşte relaţia:

28,4   m  d e
vp  k 
a
d e diametrul unei sfere echivalente de aceeaşi masă specifică şi totală egală cu cea
a particulei;
k coeficient ce depinde de forma particulei.
Viteza aerului se ia mai mare decat viteza de plutire:
va  1,25  2,5 v p
 Instalaţii de transport pneumatic

Viteza de transport a materialului este:

vm  va  v p

Concentraţia amestecului
Prin concentraţia amestecului se înţelege raportul dintre
masa materialului transportat şi masa aerului care trece într-o
unitate de timp printr-o secţiune a conductei:
Q Q
 
Qa A  va   a

Cercetările experimentale recomandă următoarele valori

pentru concentraţia amestecului:
  0,2  0,5 instalaţiile cu sistem de refulare de presiune joasă si medie;
  35 instalatiile cu sistem de aspiraţie cu depresiune joasă şi medie;
  10  40 instalatiile cu sistem de refulare de înaltă presiune;
  10  35 instalatiile cu depresiune ridicată;
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul consumului de aer şi al puterii necesare

acţionării ventilatorului

Consumul de aer se determină în funcţie de capacitatea de

transport (Q) a instalaţiei şi de concentraţia amestecului:
Q
Qa 
  a

Puterea necesară acţionării ventilatorului se determină cu relaţia:

Qa  H t
P
10 3  h   a
h randamentul hidraulic al ventilatorului.

Pierderea totala de presiune Ht necesară pentru transportul

pneumatic al materialului este:
Ht  H d  H f  Hv  Hl
 Instalaţii de transport pneumatic

Pierderile de presiune datorită frecării amestecului cu

pereţii conductei se determină considerând că particulele de
material se deplasează cu viteza curentului de aer:
 a  1     va2 l
H f  am  
2 d
am  1,2 1,5 a coeficient de rezistenţă hidraulică la deplasarea amestecului în
conductă;
0,0011 coeficient de rezistenţă hidraulică la deplasarea aerului în
a  0,0124 
d conductă;
l, d lungimea respectiv diametrul conductei, m.

Pierderile datorită ridicării materialului pe verticală la

inaltimea (h) se calculează cu relaţia:
H v  A  va  Qa  Q  h  g Qa
Hv   h  g  1   
A  va

H v   a  h  g  1   
 Instalaţii de transport pneumatic

Pierderile de presiune locale se calculează cu ajutorul relaţiei:

 a  va2
Hl  
2
 coeficient de rezistenţă locală ce depinde de forma conductei sau de tipul
sistemului de încărcare şi descărcare a materialului.

Presiunea dinamică se determină din condiţia ca materialul

introdus în conductă să aibă viteza nulă pe direcţia de transport şi
că acest material trebuie adus la viteza v m şi aerul la viteza v a ..

Qa  va2 Qa  vm2
H d  A  va  
2 2

Hd 
Qa 1 2

  va    vm
A  va 2
2


Hd 
a
2
v 2
a    vm2 
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul conductelor

Figura 5. Sisteme de îmbinare a

conductelor
a. cu flanşe; b. cu mufe; c. telescopice

Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de

traseul de transport, etc. şi poate fi determinat cu relaţia:
4Q
D
    va   a
 Instalaţii de transport pneumatic
Calculul dispozitivelor de alimentare

Construcţia dispozitivelor de alimentare depinde de natura

materialului transportat, de tipul transportorului, de condiţiile locale
de exploatare.
Figura 7. Alimentator
tip ecluză
1. racord; 2. rotor; 3.
conductă de transport;
4. carcasă; 5. conductă
de compensare

Figura 8. Dispozitiv de
Figura 6. Dispozitivul de alimentare alimentare cu ejecţie
tip sorb (instalatii cu aspiratie) 1. pâlnie de alimentare; 2.
obturator plan
 Instalaţii de transport pneumatic

Dispozitivul de descărcare (ciclonul)

Dispozitivele de descărcare au rolul de a micşora viteza

amestecului şi de a separa componentele acestuia: material, aer.
Se recomandă ca viteza de intrare
în ciclon pentru seminţele de
cereale şi pentru măcinişuri să fie:
vi  11 16

Secţiunea de intrare a materialului

în ciclon este:
Qa
Si 
 a vi
Diametrul conductei interioare este:
4  Qa
Figura 9. Schema constructivă a Dc 
unui ciclon   vac
 Instalaţii de transport pneumatic

Dispozitive de curăţire

Dispozitivele de curăţire au rolul de a îndepărta praful din

aer. Din punct de vedere constructiv ele pot fi: filtru cu apă, filtru
cu pânză sau filtru centrifugal (ciclon de praf).

La sistemele de transport cu
aspiraţie, filtrul se montează
înaintea ventilatorului, iar la
cele cu refulare se montează
după ciclon.

Figura 10. Filtru centrifugal

 Instalaţii de transport pneumatic

Ventilatoare

Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatice sunt

ventilatoare centrifugale de medie presiune (100 – 250 mm H2O) şi
înaltă presiune (> 350mm H2O). Rotorul cu palete radiale sau
înclinate înapoi faţă de sensul de rotaţie se roteşte într-o carcasă sub
formă de spirală. Aspiraţia aerului se face axial, pe o singură parte
(fig.11.) sau pe ambele părţi ale rotorului (fig.12).

Figura 11. Ventilator mono-aspirant Figura 12. Ventilator dublu aspirant

 Transportul pneumatic al amestecurilor semilichide

Amestecurile semilichide (cu umiditatea 75 – 85%) sunt

transportate prin conducte pneumatice, cu ajutorul pompelor sau
folosind instalaţii combinate (cu pompă şi compresor).

Figura 13. Schema instalaţiei

de transport pneumatic a
gunoiului semilichid din
adăposturile de animale
1. compresor; 2. rezervor de
aer comprimat; 3. conductă
de aer; 4. conductă de
transport; 5, 7.
robineţi; 8. cazan de purjare;
9. supapă; 10. conductă de
apă
 Figura 1. Tipuri de transportoare pneumatice
1. ventilator; 2. conductă; 3.dispozitiv de alimentare; 4. ciclon;
Figura 9. Schema constructivă a unui ciclon
 Ciclonul este format din două conducte cilindrice concentrice. Conducta
exterioară 4 are capetele tronconice, iar conducta interioară 3 este deschisă la
ambele capete, capătul superior fiind prevăzut cu un sistem de micşorare a
pierderilor de presiune şi de protecţie împotriva agenţilor atmosferici 5.
Legătura între conducta de transport 1 şi ciclon este realizată de conducta
2. Amestecul pătrunde tangenţial în spaţiul inelar dintre cei doi cilindrii având o
mişcare de rotaţie şi o viteză de avans descendentă. Datorită suprapresiunii din
ciclon aerul este evacuat în atmosferă sau în dispozitivul de curăţire, iar
materialul este colectat la baza ciclonului.
Figura 10. Filtru centrifugal