Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lăţimea
benzii B 300 400 500 650 800 1000 1200 1400 1600
[mm]
Nr.straturilor 3-4 3-5 3-6 3-7 4-8 5-10 6-12 7-12 8-13
de ţesătură
Semnificaţia notaţiilor:
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât şi a celor din oţel se utilizează tobe
de acţionare ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi tobe
de deviere ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540-86.
Tobele de acţionare au rolul de a pune banda în mişcare ca urmare a frecării
cu banda, iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă.
Tobele pentru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250;
Fc150, turnate dintr-o singură bucată, (fig.2.2.a), fie în construcţie sudată din tablă şi
profile laminate (fig.2.2.b).
Pentru a se mări aderenţa benzii la suprafaţa tobei aceasta din urmă se
căptuşeşte uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tobei din fontă se execută cu
grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru
diametre cuprinse între 750 şi 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.
Proiectare utilaj 13
Pentru a se evita alunecarea laterală a benzii cauciucate, toba se execută mai
bombată spre partea de mijloc.
a) b)
a b
Fig. 2.3 Montajul rolelor de susţinere a benzii
La transportul materialelor
vărsate cu ajutorul benzilor
cauciucate, pentru ramura încărcată
în cazul benzilor cu lăţimi mai mari
de 780 mm se folosesc reazeme cu
trei role. Transportoarele din silozuri
au în general banda sub formă de
jgeab, banda fiind îndoită numai pe
ramura încărcată (activă) în care
Fig. 2.4 Reazem pe trei role
încape mai mult produs decât pe
banda plată. Ramura activă se sprijină pe trei role de susţinere, iar ramura de
întoarcere pe o rolă simplă (fig. 2.4).
Rolele de susţinere se montează la o distanţă de circa 1,5 m pe lungimea
benzilor cu lăţimi cuprinse între 400 şi 800 mm. La lăţimi între 1000-1600 mm
distanţa dintre role se micşorează la circa 1,2-1,3 m.
In cazul benzilor cauciucate, distanţa dintre rolele de susţinere, pentru ramura
Proiectare utilaj 15
încărcată, se poate determina şi în funcţie de greutatea specifică a materialului
transportat şi de lăţimea benzii, cu următoarele relaţii:
l ′ = 1750 − 0,625 B [ mm] pentru γ ≤ 10 4 [ N/m 3 ] (2.9-1)
În cazul transportorului din figura 2.5, împărţind traseul în tronsoane se poate scrie:
S1 = S d
S 2 = S1 + W12
S3 = K g ⋅ S 2 (2.10)
S 4 = S 3 + W34
Si = S d ⋅ e µ α
(
e µ α K g W12 + W34 ) (2.11)
Si = µα
e − Kg
K g W12 + W34
Sd = (2.12)
eµ α − K g
unde: W12 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 1-2 [N];
W34 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 3-4 [N];
µ - coeficient de frecare între bandă şi toba de acţionare;
α - unghi de înfăşurare al benzii pe tobă [rad];
Proiectare utilaj 17
Kg - coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe toba de întindere sau ghidare;
Kg = 1,03 pentru lagăre pe rulmenţi cu bile;
Kg = 1,04-1,06 pentru lagăre de alunecare.
In tabelul 2.4, se dau valorile coeficientului de frecare în funcţie de felul
tobelor şi condiţiile de lucru.
µα
Tabelul 2.4 Valorile coeficientului de frecare între bandă şi tobă şi a factorului e
Natura suprafeţei tobei e µ α pentru unghiul de înfăşurare αo
şi condiţiile mediului de µ 180 210 240 300 360 400
lucru
Tobă strunjită în mediu 0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01
extrem de umed
Tobă strunjită, mediu 0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85
foarte umed
Tobă strunjită, mediu 0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04
umed
Tobă strunjită mediu 0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14
uscat
Tobă căptuşită cu lemn, 0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5
mediu uscat
Tobă căptuşită cu 0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41
cauciuc, mediu uscat
Semnul (+) este pentru mişcare ascendentă, semnul (-) este pentru mişcare
descendentă. In cazul deplasării pe orizontală β = 0.
unde: w - coeficient de rezistenţă la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru transportoare
staţionare;
β - unghi de înclinare al transportorului;
L- lungimea transportorului [m].
Greutatea încărcăturii pe metru liniar q [N/m], se determină din relaţia
productivităţii gravimetrice:
18 Transportor cu bandă
Πm ⋅g
q= [ N/m ]
3,6 ⋅ v (2.16)
unde: v - viteza de transport [m/s]
Π m - productivitatea masică [t/h];
g - acceleraţia gravitaţională [m/s2].
Greutatea pe metru liniar a benzii qB [N/m], se calculează cu relaţia:
q B = (1,1-1,3)g ⋅ B ⋅ δ (2.17)
unde: B - lăţimea benzii [m];
δ - grosimea benzii [mm];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s2].
Greutatea rolelor pe metru liniar q'r [N/m], pentru zona încărcată se calculează cu relaţia:
Gr
q′r = (2.18)
l′
Greutatea rolelor pe metru liniar q"r [N/m], pentru zona descărcată se
calculează cu relaţia:
Gr
q′′r = (2.19)
l ′′
unde: Gr - greutatea unei role [N];
l' - distanţa dintre role pe zona încărcată [m];
l" - distanţa dintre role pe zona descărcată [m].
Greutatea unei role se poate determina cu relaţia:
Gr = 6000(B + Y )Dr2 [N] (2.20)
unde: B - lăţimea benzii [m];
Dr - diametrul rolei [m];
Y = 0,6 pentru banda plată şi role din fontă;
Y = 0,4 pentru banda plată şi role sudate;
Y = 0,7 pentru banda jgheab şi role din fontă;
Y = 0,45 pentru banda jgheab şi role sudate.
S max
′ =
q ef ≤ q a′ (2.21)
B⋅i
q r′ (2.22)
q a′ =
ca
Rezistenţa specifică la rupere a benzii este q'r = 54.103 N/m pentru benzi cu
inserţie de bumbac de calitate obişnuită şi q'r = 113.103 N/m pentru benzile cu inserţie de
calitate deosebită.
Coeficientul de siguranţă este în funcţie de numărul de inserţii, el crescând cu
acesta, datorită repartiţiei inegale a efortului între inserţii.
Coeficientul de siguranţă are valori ridicate datorită neomogenităţii materialului
şi se adoptă din tabelul 2.5.
In cazul în care relaţia 2.22 nu este satisfăcută, se alege o bandă mai rezistentă şi
se reface calculul transportorului.
F p = S i - S d +W a (2.24)
unde: Fp - forţa la periferia tobei de acţionare [N];
v - viteza transportorului [m/s];
Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];
Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.
η = η reductor ⋅η toba (2.25)
1 (2.26)
η toba =
1 + wb (2k − 1)
unde: wb- coeficient de rezistenţă al tobei, wb = 0,03-0,05;
k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă (tabelul 2.6).
Rezistenţa la înfăşurare a benzii pe toba de acţionare se determină cu relaţia:
W a = K a(S i - S d ) (2.27)
unde: Ka - coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe organul de acţionare;
Ka=0,01-0,02 pentru benzi textile cauciucate;
Ka=0,04-0,06 pentru benzi metalice;
Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe organul de acţionare [N];
Sd – forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N].
Puterea calculată cu relaţia (2.23) se poate majora cu (15-20)% pentru a se
ţine seama şi de alte rezistenţe suplimentare cum ar fi rezistenţa la încărcare, rezistenţa
la descărcare în cazul descărcării cu plug sau cu cărucior. In funcţie de puterea
rezultată se va alege un motor corespunzător, cu condiţia ca puterea nominală a
motorului ales să fie mai mare sau cel puţin egală cu puterea necesară calculată (Pn ≥ Pnec.).
Unghiul de înfăşurare
Tipul tobei
180 190 200 205 210 220
Metalică netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62
Căptuşită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35
Proiectare utilaj 21
2.6.1 Alegerea motorului electric
Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în
scurt circuit, de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a căror accepţie este
următoarea:
A – motor asincron trifazat;
S – rotor în scurt circuit;
I – constructie închisă (capsulată).
Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o
literă majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul şi o cifră
care reprezintă numărul de poli ai maşinii. De exemplu, simbolul ASI 250M-60-4
înseamnă:
ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construcţie închisă (IP 44);
250 M – gabaritul 250 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este
executat în lungimea medie (există, în general, trei lungimi pentru fiecare gabarit: S –
scurtă, M – medie, L – lungă);
60 – diametrul capătului de arbore în mm;
4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism, respectiv
1500 rot/min.
Forma constructivă a motorului electric, în varianta constructie cu tălpi, este
prezentată în figura 2.6; în tabelul 2.7 sunt prezentate caracteristicile tehnice, iar în
tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit.
Mp M
Pentru seria aleasă se vor scoate din tabele: nn ; sau max .
Mn Mn
' 2M i 2ε J 3 Gr v (2.34)
S din = ⋅n= ⋅n= ⋅ ⋅ n [ N]
Dr Dr 4 g td
unde: Gr - greutatea unei role [N];
g - acceleraţia gravitaţională [m/s2];
v - viteza de transport [m/s];
td – timpul necesar demarajului [sec.]; td = 2…3 sec.
n - numărul total de role de sprijin din zona încărcată şi zona descărcată.
Forţa necesară pentru învingerea inerţiei benzii şi a sarcinii se determină cu relaţia:
" G + Gm v
S din = b ⋅ [N] (2.35)
g td
unde: Gb - greutatea totală a benzii [N];
Gm - greutatea materialului transportat [N];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s2].
Raportul de transmitere se
calculează cu relaţia:
n
ir = n (2.36)
nt
unde:
Fig. 2.7 Schema cinematică a transmisiei
nn – turaţia motorului electric,
mecanice
nt – turaţia la arborele tobei.
Proiectare utilaj 27
Turaţia la arborele tobei se calculează cu relaţia:
60 v
nt = [rot/min] (2.37)
π Dt
unde:
v – viteza benzii, egală cu viteza de transport în [m/s];
Dt – diametrul tobei în [m].
Caracteristicile tehnice şi dimensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una,
două sau trei trepte sunt prezentate în continuare.
Cuplajul dintre motor şi reductor (poz. 2, fig. 2.7) este un cuplaj elastic cu
bolţuri, a cărui formă şi caracteristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982-80. Acest
tip de cuplaj este prezentat în figura 2.11, iar caracteristicile tehnice si principalele
dimensiuni de gabarit în tabelul 2.15.
D1
D2
d4
D
l4
OT60-3 P C P;C s n
d1 l1
d Nm do d2 l2 l3
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
1 16,18,19 20 10 11- 37 28 14 32
88
62
40
20,22,24 15
10,5
M6
2 4
2 25,28,30 45 11- 45 33 19 37
98
71
48
24
34 Transportor cu bandă
10
11
12
13
14
15
16
3 32,35,38, 112 12 13- 55 38 24 42 2 6
112
85
62
40 31
10,5
M6
4 42,45,48,50 236 15 16- 65 48 34 52
127
100
75
10
41
5 55,56 500 16- 76 57 33 63
158
118
54 3 8
84
6 50,63,65,70 900 30 32- 90 72 48 78
13,5
M8
180
140
105
59
12
7 71,75,80,85 32- 86 64 94
1500
172
130
112
212
16
70
130
264
205
160
10
89
150
295
236
140
12
4
M12
18,3
160
335
270
195
10
M20
28,5
185
400
305
215
11
7500
10
440
340
245
5
205
235
M20
28,5
440
340
245
13
14
6
90-189
260
M30
41,7
14
540
420
305
10
Proiectare utilaj 35
110-219
55500
14
6
108
280
M30
41,7
15
590
470
335
240,250 272 180 290 7
140-239
60000
M36
325
138
715
550
380
47
12
16
M36
17
168
375
800
630
430
47
14
300,320 352 260 370 8
125000
M36
190-
900
820
490
188
400
18
47
299
18
In figura 2.12
sunt prezentate cele
două variante de
semicuple:
varianta P – pre gă-
urită la cota d1, cu
posibilităti de pre-
lucrare la cota do;
varianta C – cu alezaj
cilindric la cota d.
Alegerea cuplajului se
face în funcţie de mă ri -
a) b) mea momentului de tor -
Fig. 2.12 Semicuple: a - varianta P, b - varianta C
siune calculat cu relaţia :
30 ⋅ 10 3 Pnec
M t 1c = c s [Nm] (2.38)
π ⋅ nn
unde:
Pnec – puterea necesară acţionării în [kW];
nn - turaţia nominală a motorului electric în [rot/min].
cs - coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru (cs = 1,55…1,75)
36 Transportor cu bandă
Se alege din tabelul 2.15, un cuplaj care să aibă momentul M n ≥ M t1c . In
funcţie de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de gabrit
corespunzătoare şi se verifică bolţurile cuplajului. Se adoptă pentru bolţ
δ ≈ 1,5d 4 , δ 1 = δ − 1 [mm].
Forţa care solicită bolţul se calculează cu relaţia:
2M t1c
Fb = [N] (2.39)
D1 ⋅ n
unde:
n - numărul de bolţuri pe cuplaj;
D1 – diametrul pe care sunt dispuse bolţurile (fig. 2.11).
Bolţul se verifică la :
- presiune de contact, între el şi bucşa elastică de cauciuc:
Fb
p= ≤ p as = 3..5 [MPa]
δ (l3 − l 2 ) (2.40)
Cuplajul dintre reductor şi arborele principal, poz. 4 fig. 2.7, este un cuplaj cu
flanşe şi şuruburi păsuite STAS 769-80. In figura 2.13 este prezentat acest tip de
cuplaj, iar în tabelul 2.16 sunt prezentate caracteristicile sale tehnice.
Alegerea cuplajului se face în funcţie de mărimea momentului de torsiune la
arborele de ieşire din reductor, calculat cu relaţia :
30 ⋅ 10 3 Per
M ter = c s [Nm] (2.42)
nt
unde:
- Per - puterea la ieşire din reductor, în kW;
- nt - turaţia la arborele tobei, în rot/min;
Proiectare utilaj 37
nn
nt = [rot/min] (2.44)
i rSTAS
unde:
- η r - randamentul reductorului ales;
- n n - turaţia nominală a motorului electric, în [rot/min];
- ir STAS - raportul de transmitere al reductorului ales.
Randamentul reductorului se calculează cu relaţia:
η r = η ax ⋅ ηly ⋅ ηuz (2.45)
unde:
η a - randamentul unei perechi de roţi dinţate;
η a = 0,96...0,98 pentru angrenaje cilindrice;
x – numărul de perechi de roţi dinţate;
η l - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; η l = 0,99...0,995 ;
y – numărul de perechi de lagăre;
38 Transportor cu bandă
η u - randamentul ungerii; η u = 0,99;
z –numărul de roţi scufundate în baia de ulei.
arbore nominal Nm
Moment
Dimens.
Buc
D L1 D1 d1 d2 l1 l2 l3
d l
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 18,19 18 100 60 70 40 3 11
28
35
M10x45
2 20 21,2 105 76 75 45
36
3 22,24 41,2 16
4 25,28 69 115 86 85 55 45
42
6 35,38 200
7 40,42 290 135 168 105 75 55 18
8 45,48 468 150 120 90 68
82
9 50 530
10 55,56 800 160 130 100 13 75 25
105
12 63,65 1320
13 70,71,75 2180 190 160 130 6 96
130
250
Proiectare utilaj 39
g d4 d3 m1 m2 n
arborelui
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
l p = (0,8....0,9) ⋅ l b
Lungimea rezultată din
calcul se standardizează la
valoarea cea mai apropiată,
utilizând tabelul 2.19.
Pana aleasă se poate
verifica la solicitările ce apar în
asambalare, datorită momentului
Figura 2.18 Montajul penelor paralele Mt1c sau Mter, pe baza relaţiilor de
mai jos:
2M t
Fp = [N] (2.48)
d
unde:
Mt – moment de torsiune, care poate fi Mt1c sau Mter;
d – diametrul arborelui, care poate fi d2 sau d6.
2 ⋅ Fp
p= ≤ p as = 65...100 [N/mm2] (2.49)
h ⋅ l pSTAS
Fp
τf = ≤ τ af = (0,2....0.3)σ c [N/mm2] (2.50)
b ⋅ l pSTAS
unde:
b, h, lpSTAS vor avea dimensiunile corespunzătoare diametrului d2, respectiv d6.
σ c = 270 MPa, pentru OL50; σ c = 300 MPa, pentru OL60.
110
150 35 36000 1314 240 50 123000 1322
150 51 45500 2314
B – lăţimea rulmentului;
m – lăţimea umărului capacului, m ≥ 1,2 d surub ;
c = c1 = e1 = 2…3 mm;
D3' ,5 , D4 , b1 , b2 - se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d5;
a = b2 / 2 ; a1 = 3…4 mm; a 3 = L1 / 2 ; b ≈ 0,3 L1 ; L1 ≥ 2a 4 ;
L = D 2 + 2(a 4 + b4 ) ; F1 = D6 / 2 + 5 mm; h ≈ 1,2 d surub ;
s = 0,8 b ; H = D 2 / 2 + h + (50....100 ) mm;
a 4 , b4 , D6 , Do'' , e , se aleg din tabelul 2.22 în funcţie de diametrul şuruburilor
de fixare a carcasei lagărului, ale căror dimensiuni se adoptă.
Tabel 2.22 Dimensiunile găurilor de trecere pentru şuruburile de fixare ale carcasei
d b4 a4 Do Do “ d b4 a4 Do Do “
M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22
M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24
M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26
M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33
Proiectare utilaj 49
Tabel 2.23 Canale pentru inele de pâslă (Extras din STAS 6577-80)
Diametrul Diametrula
arborelui D ’
3,5 D 4 b 1 b 2 rborelui D’3,5 D4 b1 b2
(d3,5) (d3,5)
H12 H12 H13 H12 H12 H13
30 31 43 4 5,5 88 89,5 109
32 33 45 90 92 111 7 9,4
35 36 48 95 97 116
36 37 49 100 102 125
38 39 51 105 107 130
40 41 53 110 112 135 8 10,8
42 43 55 115 117 140
45 46 58 120 122 145
48 49 65 125 127 154
50 51 67 130 132 159 9 12,3
52 53 69 135 137 164
55 56 72 140 142 173
58 59 75 5 7 145 147 178
60 61.,5 77 150 152 183
62 63,5 79 155 157 188 10 13,8
65 66,5 82 160 162 193
68 69,5 85 165 167 198
70 71,5 89 170 172 203
72 73,5 91 175 177 208
75 76,5 94 180 182 213
78 79,5 97 200 202 240
6 8,2 11 15,9
80 81,5 99 220 222 260
82 83,5 101
85 86,5 104
D1 = D + 2,5 d surub ;
D 2 = D1 + (2,5...3) d surub ;
D3 = (0,85...0,9 ) D ;
e = 1,2 d surub ; d1 = d surub + 2 mm;
Do = D3 − 2 mm
unde: D - diametrul exterior al rulmentului;
dsurub – diametrul surubului care fixează capacul lagărului (tabelul 2.21);
D3' ,5 , D4 , b1 , b2 - se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d3.
Dimensiunile capacului lagărului din partea dreaptă a ansamblului arborelui
de acţionare sunt aceleaşi cu ale capacului din figura 2.22, cu observaţia că lipseşte
canalul pentru garnitura de etanşare, deoarece acest capac este închis. Capacul din
figura 2.22 este străpuns de arbore şi necesită canal pentru etanşarea cu inel de pâslă.
a)
b)
Fig. 2.23 Şaibă pentru fixarea pieselor pe capăt de arbore
Pentru ansamblul din figura 2.25, forma arborelui corespunde figurii 2.28.
d1 ~ d-2,5
Raza de racordare “ r “ se alege
din tabelul 2.31, în funcţie de diametrul de
Fig. 2.35 Montajul manşetelor de rotaţie
montaj al garniturii d5 sau d2 al osiei.
Toba liberă se execută în variantă sudată din profile laminate, executate din
oţel marca OL42.1k STAS 500-80. Forma constructivă a tobei este prezentată în
figura 2.38.
a) b)
Fig. 2.41 Sisteme de întindere cu şurub
fig.a: 1- traversă, 2- tijăfiletată, 3- ghidaje;
fig.b: 1- şurub, 2- carcasă lagăr, 3- cadru transportor, 4- fus, 5- tobă, 6- bandă.
Una din primele etape ale vieţii unei instalaţii este punerea în funcţiune de
către utilizator a acesteia, în condiţii normale de lucru. Pentru a se trece la această
operaţie trebuiesc efectuate nişte faze premergătoare.
a) Controlul corectitudinii montajului
Acesta se efectuează prin studierea documentaţiei de bază (memoriu tehnic,
caiet de sarcini, documentaţie de execuţie), verificându-se :
- aşezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic;
- strângerea corespunzătoare a şuruburilor;
- montajul corect al dispozitivelor de alimentare şi preluare ale materialelor
de transportat;
- alimentarea corectă cu energie etc.
După montarea instalaţiilor de transport se face proba acestora. Prima probă
constă în rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalaţiei. La
această probă a instalaţiei se verifică dacă nici unul din elemente nu se gripează şi
rotirea se face uşor şi fără şocuri.
Exploatarea instalaţiilor de transport 69
executantul utilajului la locul de execuţie, dar prin convenţie între părţi dacă utilajul
are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se asamblează la
beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului. Este foarte
important ca rodajul să se efectueze corect, respectându-se prescripţiile de rodaj.
Rodajul este etapa premergătoare exploatării de cea mai mare importanţă
pentru viaţa utilajului, care se face conectându-se motorul timp de 1,5-2 ore. Prin
această probă se verifică încălzirea lagărelor, funcţionarea corectă a transmisiilor,
calitatea asamblărilor, funcţionarea ungerii. Se verifică funcţionarea corectă a
organului de tracţiune, funcţionarea dispozitivului de întindere, rigiditatea cadrului de
susţinere. Furnizorul utilajului are obligaţia să facă toate remedierile defecţiunilor
apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu se produce, el
trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr-o prelucrare
corespunzătoare a suprafeţelor ce formează ajustajele pieselor în mişcare, utilizarea
unor lubrifianţi speciali (uleiuri aditivate), care să determine într-un timp scurt
acomodarea suprafeţelor în contact.
c) Probe în sarcină
După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcină. La
aceste probe utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală de lucru. Se
verifică funcţionarea corectă a tuturor subansamblelor, consumul de energie,
randamentul instalaţiei. Durata probelor în sarcină este de 8-16 ore, timp în care
întreaga instalaţie de transport trebuie să atingă parametrii normali. Simpla probă de
productivitate nu este concludentă, instalaţia trebuie testată în ansamblul fluxului
tehnologic în care este montat. După ce s-au materializat toate reglajele şi au fost
soluţionate toate problemele tehnice apărute se întocmeşte un proces verbal de recepţie
semnat de beneficiar şi de furnizor. In procesul verbal se vor consemna condiţiile şi
termenele de garanţie.
In timpul exploatării pornirea instalaţiei se face după anumite reguli. Inaintea
pornirii se verifică starea tuturor elementelor ei, dându-se atenţie organului de
tracţiune şi sistemului de ungere. Se conectează motorul pentru 1-2 secunde şi după o
pauză de 10-15 secunde se conectează motorul pentru pornirea definitivă.
In cazul în care instalaţiile de transport fac parte dintr-o linie tehnologică,
pornirea lor se face consecutiv, începând de la punctul final al liniei către punctul
iniţial, pentru a se evita supraîncărcarea uneia dintre ele.
După pornirea instalaţiei se deschid închizătoarele buncărelor de alimentare şi
se reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzător
spre instalaţia de transport.
Oprirea instalaţiei unei linii tehnologice se face în sens invers pornirii,
începându-se deci de la punctul iniţial de încărcare al liniei, astfel încât la oprire, pe
Exploatarea instalaţiilor de transport 71
Orice instalaţie este supusă unei uzuri fizice şi unei uzuri morale.
72 Exploatarea instalaţiilor de transport
Exploatarea instalaţiilor de transport 73
BIBLIOGRAFIE