Proiect

Transportor cu Banda

Profesor coordonator: Sl. dr. ing. Mihaela-Florentina DUȚU

Disciplina: Sisteme de transport și depozitare
Studenți:
 Burcă Raluca-Iulia
 Dănescu Ana-Maria
 Ifrim Alexandra-Diana
 Sileșter Denisa-Elena
Grupa: CEPA 1141
 2018

Cuprins

1.Titlul temei: Transportor cu banda

2.Cerinte initiale pentru proiect
2.1. Capacitatea de lucru: 4.8kg/s
2.2. Materialul de lucru: faina
2.3. Lungimea : 5m
2.4. Unghiul de inclinare: 00
3.Memoriul de calcul
3.1.Studiul solutiilor constructive similare
3.2.Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul cu banda
3.3.Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici
3.4.Calculul de dimensionare
4.Materialul grafic

2
 1.Studiul solutiilor constructive

1.1.Consideratii generale

In industria alimentară, transportoarele cu bandă sunt folosite în silozurile de cereale

pentru transportul produselor cerealiere. Sunt standardizate în STAS 8062-87, ca forme şi
dimensiuni, iar în STAS 9376-86, sunt prevăzute condiţii tehnice de calitate.
Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu,
putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.
Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie
înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25 o, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în
bucăţi. De asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din
zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-
a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie transportată pe distanţe mai
mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se
alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în
funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului
transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de
modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15 o mai mic decât unghiul
de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul
transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă
20-22o, porumb ştiuleţi 15o, saci cu grâu, făină sau crupi 25o.
Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 –
4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu
granulatie mijlocie, asa cum ar fi cerealele).
Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsată (în
vrac) si a sarcinilor individuale (saci, lăzi, cutii, etc.) in plan orizontal sau într-un plan înclinat
sub un unghi care nu trebuie să fie mai mare decât cel la care materialele încep să alunece sau
să se rostogolească pe bandă.

3
 In figura 1.1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă.
El se compune din banda fără sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba de acţionare 2 şi toba de
întindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 şi inferioare 14, montate în suporţi pe
construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de
întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând
în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui
dispozitiv de descărcare mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea
unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere al benzii cu
greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De
căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea
cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii.
Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul de
utilizare prin şuruburi de ancorare.

4
 Fig. 1.1 Transportor cu bandă

1- Carcasă evacuare 7 - Tobă de întindere 13 - Suport cap întindere

2 - Tobă acţionare
3 - Bandă
4 - Role superioare
5 - Suport role
6-Pâlnie alimentare
8 - Cărucior
9 - Cablu de întindere
10 - Rolă de ghidare
11 - Contragreutate
12 - Cadru sistem întindere
14- Role inferioare
15 - Motor electric
16 - Construcţie metalică
17 - Cuplaj
18 - Reductor
19-Material transportat

Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre
bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând
de role, banda având forma plată (fig. 1.1 a) sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de
role, banda având formă de jgheab (fig.1.1 b şi 1.1 c). Unghiul de înclinare al axelor rolelor
γ1=15o-30o.
Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând de role (fig.1.1a).
Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al acesteia pe
toba de acţionare, acesta variind între 180-480o, în funcţie de numărul tobelor de acţionare
sau a rolelor de abatere (fig.1.1a şi 1.1b).
Ţinând seama de caracteristicile constructive şi funcţionale, se poate face următoarea
clasificare a transportoarelor cu bandă:
 Stationare
 lăţimea benzii 600 mm (pentru transportul sarcinilor mărunte şi
în bucăţi);
 lăţimea benzii [mm]: 400; 500; 600; 650; 750; 800; 900; 1000;
1100; 1200 (pentru transportul sarcinilor mărunte).
 Mobile
 lăţimea benzii [mm]: 400; 500; lungimea benzii [m]: 5; 10; 15
(pentru transportul sarcinilor mărunte şi în bucăţi);
 lăţimea benzii 500 mm; lungimea benzii [m]: 5; 7 (pentru
transportul sarcinilor mărunte).
Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:

5
 a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in
functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de
inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf
in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice:
tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de
distribuire a hrane, etc.

1.2 Solutii constructive

a) Modelul Rushmore

Caracteristici:

6
 - latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/s
- posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare

b) Modelul Alpine

Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima unitara 100 kg
- viteza benzii 3m/s
- posibilitate de reglare a unghiului de descarcare

Tabel de dimensiuni

7
 Model Lungimea A B C D E F
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
A10 10000 760 3810 3350 6710 N/A 3230
A10-1 10000 760 3810 3350 N/A 3430 3230
A10-2 10000 760 3810 3350 6710 3430 3230

c) Modelul Annapurna

Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea unitara admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/s

Tabel de dimensiuni
Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

d) Modelul Snowdown

8
Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

Tabel de dimensiuni
Model A B C D E F G H
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410

9
 1.3 Dispozitive de întindere, încărcare şi descărcare a
transportoarelor cu bandă

Pentru funcţionarea transportorului cu bandă este necesar ca banda să fie întinsă astfel
ca între rolele de reazem să nu se formeze săgeţi prea mari şi să se poată realiza transmiterea
forţei de tracţiune corespunzătoare frecării necesare dintre tambur şi bandă. Această forţă de
întindere este aplicată benzii cu ajutorul unui dispozitiv de întindere care este astfel conceput
încât să poată prelua şi alungirea permanentă pe care o suferă banda prin funcţionare
îndelungată.
Dispozitivele de întindere sunt de două feluri: cu şurub şi cu greutate.
Dispozitivul de întindere cu şurub se montează la extremitatea transportorului, opusă
acţionării şi constă dintr-o tobă de întoarcere al cărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu
el însuşi, cu ajutorul a două tije filetate 2, montate în traversa 1 şi carcasa lagărului, aceasta
având posibilitatea de a se deplasa în lungul unor ghidaje (fig.1.2)

Fig. 1.2 Dispozitiv de întindere cu şurub

Acest dispozitiv este de construcţie simplă, dar prezintă dezavantajul că forţa de

întindere a benzii variază pe măsură ce banda se alungeşte sau se schimbă gradul ei de
încărcare, ceea ce impune un control des al întinderii benzii.
Dispozitivul de întindere cu greutate nu mai prezintă acest dezavantaj deoarece forţa
de întindere este menţinută constantă tot timpul. Toba de întindere este montată pe un
cărucior care este tras de o greutate, prin intermediul unui cablu de oţel (fig.1.3). Dispozitivul
de întindere orizontal, cu greutate se plasează la capătul transportorului, ca şi dispozitivul de
întindere cu şurub(fig.1.1)
La dispozitivele de întindere cu greutate cursa căruciorului sau a saniei se va lua egală
cu 0,5-1 % din lungimea totală a benzii transportorului. Mărimea greutăţii trebuie să fie ceva

10
mai mare decât suma geometrică a tensiunilor din ramurile benziice se înfăşoară sau se
desfăşoară de pe toba de întindere, pentru a învinge şi rezistenţa la deplasare a căruciorului
sau a saniei.

a) b)

Fig.1.3 Dispozitiv de întindere cu greutate

In figura 1.3 este prezentat un dispozitiv de întindere de capăt compus din căruciorul
8, pe care este fixată toba de întindere 7. Forţa necesară întinderii este creată de
contragreutatea 11 legată la cărucior prin intermediul cablului 9 trecut peste grupul de role
10.
In figura 1.4, este prezentat un dispozitiv de întindere cu greutate, care poate fi montat
în orice loc de-a lungul transportorului. El se compune din ghidajele 4 pe carepatinează sania,
pe care este montată toba de întindere 2 şi contragreutatea 3. Acest dispozitiv se montează pe
ramura descărcată a transportorului, banda fiind trecută peste tobele de ghidare 1. Acest tip de
întinzător se foloseşte la transportoarele înalte, care permit montarea sa. Pentru o bună
funcţionare a transportorului, săgeata benzii între rolele de reazem nu trebuie să fie mai mare
de 2,5% din distanţa între role.

11
 a) b)

Fig. 1.4.Dispozitiv de întindere cu greutate pe cadru cu ghidaje

Pentru alimentarea transportoarelor cu materiale vărsate se utilizează pâlnii sau

dispozitive de încărcare, care au rolul de a evita uzura prematură a benzii. In figura 1.5, este
prezentat un dispozitiv de încărcare cu pâlnie. Dispozitivele de încărcare trebuie să imprime
sarcinii o viteză egală ca mărime cu viteza benzii şi orientată în direcţia de deplasare a ei,
pentru a evita alunecarea dintre sarcină şi bandă şi prin
aceasta uzarea benzii.
Pâlnia are ca scop să conducă produsul sub un
unghi cât mai ascuţit spre bandă, astfel ca
materialul să aibă la contactul cu banda o componentă a
Fig1.5 Pâlnie de alimentare
vitezei cât mai mare în direcţia mersului benzii.
Peretele din spate al pâlniei trebuie să aibă o înclinare
mai mică decât unghiul de frecare al materialului. Pâlnia se continuă prin două borduri, de
o parte şi de cealaltă a benzii. Aceste borduri au la partea lor inferioară câte o fâşie flexibilă
din cauciuc moale fără inserţii, care asigură închiderea laterală şi deci împiedică căderea
produsului de pe bandă.
In figura 1.6. a se prezintă un dispozitiv de descărcare cu două tobe, montate pe un
cărucior, ce se poate deplasa de-a lungul transportorului, fiind acţionat manual printr-o
transmisie cu roţi dinţate. Materialul cade într-o pâlnie, de unde este dirijat spre un jgheab de
evacuare.

12
 a) b)

Fig. 1.6 Dispozitive de descărcare:

a) - cu cărucior;
b) - cu plug;
c) - descărcare în buncăr.

c)
In figura 1.6.b se prezintă un dispozitiv de descărcare cu scut, ce se foloseşte în cazul
în care gabaritul instalaţiei nu permite utilizarea unui dispozitiv cu cărucior sau în cazul
sarcinilor ce se lipesc pe bandă. Pentru a reduce gradul de uzură al benzii se recomandă să se
utilizeze dispozitive de descărcare cu două scuturi sub formă de plug, ce asigură descărcarea
în ambele părţi ale transportorului.
Dispozitivele de descărcare prezentate anterior sunt folosite când descărcarea trebuie să
se facă pe parcursul traseului. Descărcarea transportorului se mai poate face în buncăre
aşezate la capătul său, în dreptul tobei de acţionare (fig.1.6 c).

1.4 Organe şi subansamble specifice transportoarelor cu bandă

a. Benzi

Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de

tracţiune cât şi pe aceea de organ de lucru.
Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc benzile textile,
benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru
benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei.

13
 Benzile textile se execută din ţesătură de cânepă cu rezistenţa la rupere 40 MPa sau
din ţesătură de bumbac cu rezistenţa la rupere 35 MPa. Ele se folosesc pentru transportul
materialelor a căror temperatură nu trebuie să depăşească 100 oC în medii uscate, deoarece
sunt higroscopice.
Dezavantajele benzilor textile sunt înlăturate prin folosirea benzilor textile cauciucate
cu rezistenţa la rupere 50 MPa, care pot funcţiona şi în medii umede. Benzile din bumbac
cauciucate se execută din câteva straturi de ţesătură de bumbac 3, lipite între ele cu cauciuc
vulcanizat; la exterior banda este acoperită cu un strat de cauciuc vulcanizat 1, care o apără
împotriva uzurii şi umidităţii. In cazul benzilor cauciucate, temperatura materialelor ce
urmează a fi transportate nu trebuie să depăşească 60 oC, iar mediul ambiant să nu aibă
temperaturi sub - 15oC.
Benzile din ţesătură cauciucată se fabrică în bucăţi având lungimi cuprinse între 25 şi
120 m, capetele fiind îmbinate fie prin cusătură suprapusă, fie prin lipirea şi coaserea
capetelor suprapuse.
După felul de aşezare al ţesăturii în bandă se deosebesc benzi din ţesături separate
(tăiate, fig.1.7a), şi benzi din ţesături înfăşurate, (fig.1.7 b şi 1.7 c).

a) b) c)

Fig. 1.7 Aranjarea ţesăturii textile în secţiune

Semnificaţia notaţiilor:
1 - înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţă de lucru;
2 - ţesătură de apărare (ce poate lipsi),
3 -strat de rezistenţă la tracţiune;
La benzile în construcţie tăiată, în unele cazuri, se întrebuinţează în afara straturilor
intermediare normale, un strat special rar 2, ce înconjoară straturile intermediare fie numai pe
deasupra şi lateral, fie numai lateral, care serveşte pentru a mări aderenţa dintre stratul
superior şi pojghiţa de cauciuc, precum şi pentru întărirea marginilor benzii. In afara benzilor
cu straturi intermediare, au început să se fabrice benzi cu şnururi sau cu corzi de cânepă
vulcanizate într-o masă de cauciuc, precum şi benzi cu plasă de sârmă sau cu cabluri metalice
acoperite cu straturi subţiri de alamă sau cupru pentru a permite priza cu cauciucul

14
 Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200,
1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea
mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se
foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest
mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si
micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate
prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar

cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata
tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap
inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât şi a celor din oţel se utilizează tambure de
acţionare ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi tambure de
deviere ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540-86.
Tamburele de acţionare au rolul de a pune banda în mişcare ca urmare a frecării cu
banda, iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe tambur.
Tamburele pentru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250; Fc150,
turnate dintr-o singură bucată, (fig.1.8.a), fie în construcţie sudată din tablă şi profile laminate
(fig.1.8.b).

15
 a) b)

Fig. 1.8.Variante constructive de tobe

Pentru a se mări aderenţa benzii la suprafaţa tamburului aceasta din urmă se
căptuşeşte uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tamburului din fontă se execută cu grosimea
de 10 mm pentru diametre mai mici din 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse
între 750 şi 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si
intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la
varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele
normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de
deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a
tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat
adeziv.
c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii
de tabliere si role.

1–
cadru
2–
tabliere
3–
banda
4-
role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu
dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai
avantajoase din punct de vedere energetic.

16
 Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.
Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material
in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor
materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere, banda se
sprijină pe role. Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită frecării
lor cu banda.
Rolele se execută turnate sau în construcţie sudată (fig.2.15 a şi b), montându-se de
obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenţilor, mai rar pe lagăre de alunecare.
La transportul materialelor vărsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura
încărcată în cazul benzilor cu lăţimi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role.
Transportoarele din silozuri au în general banda sub formă de jgeab, banda fiind îndoită
numai pe ramura încărcată (activă) în care încape mai mult produs decât pe banda plată.
Rolele sunt puse în mişcare de banda care înaintează şi ele trebuie să se învârtă uşor.
Orice rezistenţă suplimentară la învârtirea rolelor înseamnă o creştere a energiei consumate şi
o uzură prematură a benzii. De aceea rolele sunt montate pe rulmenţi. Lagărele rolelor trebuie
să fie bine etanşate şi bine unse. Rolele de susţinere se montează la o distanţă de circa 1,5 m
pe lungimea benzilor cu lăţimi cuprinse între 400 şi 800 mm. La lăţimi între 1000-1600 mm
distanţa dintre role se micşorează la circa 1,2-1,3 m. Banda trebuie să fie bine centrată, în caz
contrar producându-se frecări suplimentare şi deci pierderi de energie. Diametrul rolelor
pentru partea încărcată a benzii se determină din condiţia ca materialul să nu fie aruncat de pe
bandă.

17
 2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii

pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta
sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare α = 0°.

1 – banda trasnportoare
2 – tamburul de antrenare
3 – tambur de intindere
4 – role cu suprafata lisa
5 – role cu discuri
7 – sistem de intindere
8 – sistemul de incarcare
9 – sistemul de descarcare
Date: - capacitate de lucru: 4.8 kg/s
- materialul transportat: faina
- lungimea:5 m
- unghiul de inclinare: 00
In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta
avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o
viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica,
uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.

18
 Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm, iar
stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul
de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt
indicate in STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului
este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in scopul maririi
coeficientului de frecare.
Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele
trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: faina
Capacitatea de lucru: Q = 4.8 kg/s
Lungimea tronsonului: 5 m

3.1. Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus al fainii este:
- cauciuc: µbo= 0.75
- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=570
- densitatea materialului ρ=600kg/m3
Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:
l= vb-v0/2*g*(µb*cosἀ-sinἀ)= 0.85 m
In care:
- [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul fainii este 0.8-1 m/s.= 1m/s

- este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de

alimentare vom considera viteza in lungul benzii a acestuia .

- reprezinta acceleratia gravitationala

- reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

µ0 : 0.7-0.9; µb0= 0.8*0.75= 0.6

19
 Unghiul de inclinare al peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia urmatoare :
ἀ1= arctgµ+(10-15°); ἀ1= 33°+ (10-15°)= 45°
Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab h=10 mm.
3.2 Calculul latimii benzii
Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

Ψ= (0.4-0.7); Ψ0= 0.49*57= 28°

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B= = 0.323 m

In care:
- reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.

- este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

k a = 0,9 din STAS 7539-84

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii .

Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:
- latimea benzii:

- numarul de insertii din banda:

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin:

- grosimea insertiilor 1.2 .Alegem grosimea insertiei .

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin .

Q 2
A a = = 0.002 m
vb

Verificarea alegerii corecte a vitezei benzii:

Pentru B= 400mm si ρ< 1200kg/m3, rezulta vb=0.8-2m/s conform STAS 7539-84.
Viteza efectiva a benzii se reduce cu 10% pentru ἀ= 0° (STAS 7539-84).
vb= 3-5 m/s: deci viteza vb= 4 m/s este CORECT.

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

20
Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA = k a �
N i = 125 �
2 = 250 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem si

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea

benzii si anume .

-Dimensiunile tamburului de intindere:

Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

In care:

Lungimea tamburului de intindere

-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale

suporturilor acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea
acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea
diametrul rolei D=89mm.
Dimensiunile suporturilor de sustinere se aleg din STAS 6788/2-86.
D> 6*(v/п*nr)*104= 38.2 mm
Pasul rolelor: - lPP= 1100 mm; lPI= 3800 mm

3.4 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:

In care:
reprezinta masa de material pe metru liniar:

ρl= Q/vb= 4.8 kg/m

21
 reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

- reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se
calculeaza cu relatia:
Fmin= (4.8+4.4)*9.8/8*0.0275; Fmin=410 N
Iar pe ramura de intoarcere este:
Fmin= (4.8+4.4)*9.8/8*0.04; Fmin= 165 N

3.5 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

a)Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:
Fi= (Q*(vb2-v02)*µb*cosἀ)/(2* vb*( µb*cosἀ-sinἀ); Fi= 2,4 N
Masa rolei de sustinere este:

In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
- reprezinta densitatea otelului

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

ρrs2 = mrs/Pi= 5/3.8= 1.3kg

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:
Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

F4-6=(ρl+ρb)*g*L1*sinἀ+w(ρl+ρb+ ρrs1)*g* L1*cosἀ; F4-6= 26.95 N

F6-7= w(ρl+ρb+ ρrs1)*g* L2= 26.95 N

22
 - reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare .Alegem

w =0.04.
Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
F1-2= w(ρb+ ρrs2)*g* L2; F1-2=17.07 N
F2-3= -ρb)*g*L1*sinἀ+w(ρb+ ρrs2)*g* L0* cosἀ; F2-3= 17.07 N
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:

In care:
- este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea

peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

In care:
- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe

tambur este mai mare sau egal cu , m fiind numarul acestor tambure:

Alegem ; m=2

- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe

tambur este mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:

Alegem: ; n=15

Obtinem:
k = 1.166
Ft= 85,54N

Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:

In care:

23
- este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la

trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,

≈ 1.3

Obtinem:
P= 1.3*85.54*4/103; P= 0.444 kW
Calculul de verificare
Se scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii:
FI = Fdesc = 17.07 N
FII = FI + FI-II= FI + 17.07= 34.14 N
FIII = FII + FII-III = FI + 34.14 = 51.21 N
FIV = k2*FIII =1.1*( FI + 34.14) = 1.1 FI + 37.55 = 56.33 N
FV = FIV ∙ Fi = 1.1 FI + 37.55 + 1.6 = 1.1 FI + 39.15 = 57.93 N
FVI = FV + FV-VI = 1.1 FI + 39.15 + 26.95 = 1.1 FI + 66.1 = 84.87 N
FVII = FVI + FVI-VII = 1.1 FI + 66.1 + 26.95 = 1.1 FI + 93.05 = 111.83 N
Finf = 111.83 N
k2 = 1.1
c* Finf = Fdesf*eµ*β; 1.2* Finf = FI*3.003 => FI = 82.25 N
Se constata ca fortele din banda sunt mai mici decat forta minima din banda F min = 410 N,
din ramura purtatoare de material acest caz se alege pentru forta minima rezultata din calcul:
FIII = 462 N > Fmin
In continuare, din sistemul de ecuatii scris mai sus, se calculeaza celelalte forte din banda:

FIII = FI +34.14 => FI = 428 N

FII = 428 + 17.07 = 445 N
FIV = 1.1 FI + 37.55 = 508 N
FV = 1.1 FI + 39.15 = 510 N
FVI = 1.1 FI + 66.1 = 537 N
FVII = 1.1 FI + 93.05= 564 N
Rezulta ca forta maxima din banda este Fmax = 564 N.
Forta realizata de sistemul de intindere a benzii este data de relatia:
Fint = FIII + FIV = 462 + 508; Fint = 970 N
Numarul de insertii ale benzii este calculat cu relatia:
Ni = k6* Fmax/ B*ft

24
k6 = 8 + k7 + k8 + k9; k6 = 9
Ni = 0.1; Alegem Ni = 2

Verificarea benzii
Sarcina nominala de rupere:
FN = ft*B* Ni = 125*40*2= 10000 daN
FN > Fmax*Sst/1-rimb
Sst = S0 + S1 + S2 = 9
rimb = 1/ Ni = 0.5
10000 daN > 56.4*9/ (1-0.5) = 1015.2 daN
10000 daN > 1015.2 daN
Banda SE INCADREAZA in cerinta impusa, calculul parametrilor fiind
realizat CORECT.

Bibliografie:

1 - “SISTEME DE TRANSPORT IN AGRICULTURA” , Îndrumar de proiect – LADISLAU

DAVID, GHEORGHE VOICU
2 - Notite de curs
3 - http://documents.tips/documents/transportor-cu-banda.html

25