Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Studiul solutiilor constructive similare 1.1. Consideratii generale 1.2. Solutii constructive de transportoare 1.2.1 Transportorul MTMF-2,5 1.2.2 Transportorul cu raclete de tip TR-2 1.2.3 Transportorul cu raclete de tip TR-3 1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery 1.3. Constructia principalelor parti component de la transportorul cu raclete cu flux discontinuu de material 1.3.1. Tipuri de lanturi 1.3.2. Tipuri de raclete 2. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici 2.1. Calculul dimensiunilor si pasului racletelor 2.2. Calculul puterii necesare actionarii transportorului 2.3. Alegerea si verificarea lantului 3. Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni 3.1. Transmisia cu lant 3.2. Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore 3.3. Alegerea rulmentilor 3.4. Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc 4. Materialul grafic 4.1. Desenul de ansamblu 4.2. Desene de execuie pentru doua repere Data primirii temei: 16.10.2006 Termen de predare al proiectului: 7.02.2007
Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile de tractiune (lanturi sau cabluri - 1) pe care se fixeaza, la intervale egale, niste organe de lucru numite raclete - 2, ce au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului - 3 sau a tubului prin care este transportat materialul. Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare - 4 dupa ce transportorul a fost pus in functiune. Rotile de lant -6 sunt actionate de un motor electric prin intermediul unei transmisii. Materialul aflat pe jgheab este deplasat cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de evacuare - 5. Intinderea organului de tractiune se realizeaza cu ajutorul rotii de lant, care are prevazut un sistem ce permite deplasarea rotii in vederea intinderii organului de tractiune. La transportoarele cu flux discontinuu de material materialul se dispune sub forma unor gramezi in fata racletelor, iar la cele cu flux continuu de material acesta formeaza o masa compacta de material cu inaltimea h mai mare decat hraclete dand nastere racletelor innecate.
Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil numai daca viteza racletelor este mai mica de 0,2-0,3 m/s. Din punct de vedere functional, la transportoarele cu raclete cu flux discontinuu, vitezele de lucru sunt de 0,5-2 m/s, iar la cele cu flux continuu, vitezele sunt de 0,1- 0,5m/s. Din punct de vedere energetic, latransportoarele cu flux discontinuu de material, fortele de frecare sunt mai mici. Dupa cinematica organului de tractiune se deosebesc : - transportoare cu raclete intr-un singur plan orizontal cu circuit inchis, sistem intalnit la distribuirea hranei pasarilor si la evacuarea gunoiului la adaposturile bovinelor ; - cu miscarea organului de tractiune in doua planuri orizontale suprapuse, suprafata purtatoare de sarcina fiind dispusa pe ramura superioara sau pe ramura inferioara ; - cu miscarea organului de tractiune intr-un plan inclinat. Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe.
Tabel 1: Parametrii constructivi si functionali ai lanturilor cu eclise, bucse si role Constructie simetrica Constructie asimetrica Parametri, mm Cu dezaxare Cu dezaxare Cu dezaxare Cu dezaxare mica mare mica mare t d d1 c c1 c2 l1 l2 l3 b b1 e h1 Fr, kN 1, kg/m 19,05 12 7 12,9 20 8 15 18,5 16 2,5 17,5 1,9 38 16 6,5 22 52 30 8 8 21,5 3 20 30 2 38 16 6,5 22 26 8,5 18 21,5 17 3 51 2 38 16 7 22 26 32 10 4 23 3 50 35 2
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete o formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 2577-67. Racletele se executa din otel (tabla sau profile laminate), fonta maleabila, lemn, mase plastice, panza cauciucata. Sectiunea transversala a racletelor corespunde sectiunii jgheabului prin care se face transportul materialului si poate fi : dreptunghiulara, trapezoidala, circulara. Racletele pot fi montate simetric sau asimetric fata de axa longitudinala a lantului, axat sau dezaxat fata de planul de miscare al lantului. Pasul racletelor este un multiplu al pasului lantului si se alege din conditia de umplere si de rezistenta a imbinarii lant-racleta. Transportorul poate avea un singur lant cu raclete sau mai multe lanturi. In acest din urma caz, racletele se fixeaza la zalele a doua lanturi vecine.
Tabel 2: Valorile recomandate pentru dimensiunile racletelor Materialul transportat Dimensiunile racletelor, mm B h Seminte si spice de cereale 120 130 140 150 280 300 300 340 400 30 ; 40 ; 50 ; 60 40 ; 50 ; 60 ; 70 40 ; 50 ; 60 ; 70 ; 80 50 ; 60 ; 70 ; 80 70 ; 80 ; 100 ; 140 75 ; 120 ; 150 75 ; 120 ; 150 100 ; 120 ; 150 ; 175 100 ; 120 ; 150 ; 180 ; 200
Rotile de lant Rotile de antrenare si intindere precum si rotile de ghidare se executa din fonta cenusie Fc 20 si FC 30. Suprafata de lucru a dintilor trebuie sa aiba o duritate HB > 360 ceea ce se obtine printr-un tratament termic de calire si revenire. Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roti turnate cu dintii neprelucrati si mai rar cu dinti prelucrati prin frezare. Tabel 3 : Principalii parametri constructivi ai rotilor pentru lanturile
transportoarelor
Parametri
Grosimea dintelui S (mm) Raza de racordare r (mm)
19,05 5,5 6
41,3 14 8
(raclete) care au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului prin care lantul cu raclete transporta materialele.
Fig. 2 : Transportorul MTMF-2,5 Jgheaburile au, de obicei, sectiunea transversala de forma dreptunghiulara sau trapezoidala putand fi deschise sau complet inchise. Lanturile sunt antrenate de catre doua roti de lant montate pe un arbore, in zona de descarcare a transportorului, in zona de incarcare existand alte doua roti de lant montate pe arbore care au rolul de a intinde lantul. Deplasarea materialului in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil daca viteza racletelor este mai mica de 0,2 0,3 m/s. Actionarea transportorului se face de la un grup de actionare format dintrun motor electric si o transmisie mai complexa (reductor, o transmisie cu curele si/sau o transmisie cu lant), daca transportorul este de tip stationar independent, sau de la transmisia masinii daca acesta face parte din componenta unei masini agricole. Pentru a obtine viteze diferite de transport, transmisia este prevazuta cu posibilitatea modificarii raportului de transmitere la arborele de antrenare.
Fig. 3 : Schema cinematica a transportorului cu raclete de la MTMF Avantaje ale transportorului MTMF-2,5 : - constructie relativ simpla ; - posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de inclinare fata de orizontala. Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5 : - rezistente mari de deplasare a sarcinilor ; - consum ridicat de energie ; - uzura rapida a organului de tractiune si a jgheabului ; - vatamarea materialului transportat ca urmare a prindertii intre raclete si jgheab. Incarcarea si descarcarea transportorului se poate face in orice punst de pe lungimea transportorului. Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la masina de tocat si macinat furaje MTMF-2,5 sunt : - vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 si 0,65 m/s ; - puterea motorului electric de actionare transportor..............................1,5 kw ; - turatia motorului electric de actionare transportor......................1000 rot/min ; -raportul de reducere al reductorului..........................................................33,6 ; - diametrul saibei conducatoare de la motorul electric...........................80mm ; - diametrul rotii conduse a transmisiei cu curele.........................95 si 120 mm ; - numarul de dinti al rotilor transmisiei cu lant.......................... .z1=17 ; z2=30 ; - lungimea/latimea transportorului..............................................2290/472 mm ;
Fig. 4 : Schema constructiva a racletelui transportorului MTMF-2,5 Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al masinii MTMF-2,5 sunt : - reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al transmisiei cu curea trapezoidala (schimbarea rotii conduse de curea), functie de furajele care trebuiesc prelucrate pe masina ; - inversarea sensului de deplasare a transportorului, in cazul in care apare o avarie la masina, pentru a o elibera de furajele de pe transportor si pentru a remedia defectiunile ; - reglarea intinderii lantului cu raclete, prin actionarea dispozitivului cu surub de intindere a lantului. 1.2.2 Transportorul cu raclete de tip TR-2
Este destinat pentru transportul carbunelui din abatajele frontale scurte, preabataje si galerii. Tabel 4 Caracteristici tehnice - debit maxim fara paravane - viteza lantului - numarul lanturilor - tipul lantului - puterea instalata - lungimea maxima de transport - masa neta informativa 1.2.3 Transportorul cu raclete de tip TR-3
40 - 65 0,5 2 14 x 50 15 60 6560
Este destinat pentru transportul carbunelui din abataje frontale scurte si lungi, preabataje si galerii.
Tabel 6
Type Specification Transportation capacity(m3/h)
1~3 2.5~5 4~8 8~12 10~14 12~18 2.5~5 4~8
Negative pressure(Pa)
7800 7800 7800 7800 7800 7800 14000 14000
Dust proportion(t/m3)
0.6~1.4 0.6~1.4 0.6~1.4 0.6~1.4 0.6~1.4 0.6~1.4 1.1~4 1.1~4
Length (m)
6~60 6~60 6~60 6~60 6~60 6~60 6~60 6~60
1.4 Constructia principalelor parti componente de la transportorul cu raclete cu flux discontinuu de material
1.4.1 Tipuri de lanturi In cazul acestor tipuri de transportoare se folosesc : - lanturi cu eclise si bolturi; - lanturi cu eclise, bucse si role; - lant cu raclet simplu ; - lant cu raclet dublu ; - lant cu furci . Foarte utilizate la transportoarele cu raclete sunt cu eclise, bucse si role ai caror parametri constructivi si functionali sunt dati in tabelul 1.
Fig. 5 Lanturi cu eclise, bucse si role:a,c constructie simetrica cu dezaxare mica, respectiv mare ;b,d constructie asimetrica cu dezaxare mica, respectiv mare Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete o
formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 2577-67 Lant pentru transportoare Aceste lanturi sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a lemnului. Sunt fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in categoria de rezistenta U1.
1.4.2 Tipuri de raclete Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza cauciucata si au sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se transporta materialul. Racletele pot fi dintr-o bucata cu eclisa sau fixate pe acestea.
[m] ;
k1 =
B h
, unde:
ku coefficient de umplere, functie de proprietatile de materialului transportat; ku = 0,67 0,7; c0 coeficient de corectie care tine seama de faptul ca la marirea vitezei de transport, coeficientul de umplere se micsoreaza ; c0 =0,97 0,75 ; Q capacitatea de transport a trnsportorului, kg/s; densitatea materialului transportat, kg/m3 ; v viteza lantului transportorului, m/s. Coeficientul de umplere este mic (ku = 0,57 0,8) in cazul in care se transporta materiale care curg usor si in cazul in care raportul pr / h si inclinarile transportorului sunt mari, si este mai mare (k u = 0,8 0,9) in cazul materialelor care curg greu. Rezulta ca este recomandabil ca la transportoarele inclinate pasul racletelor sa fie mic. Valorile coeficientului de corectie c0 ce depinde de viteza transportorului sunt date in tabelul 7: v, m/s c0 0,5 0,97 1 0,92 1,5 0,85 Tabel 7 : 2 0,75
2. Inaltimea racletelor:
h= B B k1 = k1 h2
k1=2-4. Alegem k1=3 si vom obtine: k1=B/h=3 ; ku=0,7 ; c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 ) faina=460-6400 (kg/m3) (conform anexa 4). Alegem faina=550 [kg/m3];
34 B = 0,8 0,95 0,8 550
1 2
12 = 0,1894m 334,4
Inaltimea racletelor:
h= B 0,189 = = 0,06313m k1 3
Alegem h = 0,06 m
3. Pasul racletelor:
pr = k 2 h k 2 (2,5 3) k 2 = 2,5
unde : 1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete, (kg/m) ; L lungimea transportorului, (m) ;
1 =
'
Q 5.5 = = 11 v 0,5
(kg/m) ; (kg/m);
pentru transportoare cu un lant ; pentru transportoare cu doua lanturi ; Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanturi. In acest caz vom obtine :
1 = 0,7 5 = 3,5
'
k 2 (0,5 6) k 2 (0,6 9)
(kg/m) ;
= 30 unghiul de inclinare al transportorului fata de planul orizontal; wr = 2,25 coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune . Coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune w r, depinde de tipul lantului transportorului si de capacitatea de transport. Pentru capacitati de transport Q = 4,5 36 t/h , coeficientul de rezistenta va avea urmatoarele valori : wr = 2,25 1,05 pentru transportor cu lant, cu eclise si bolturi ; wr = 4,2 1,7 pentru transportor cu lant cu zale stantate. Alegem transportor cu lant cu zale stantate
L = 5,5 (m); F2 = ( 5 + 3,5) sin 30 0 + 2,25 cos 30 0 9,81 3 = 8,5( 0,5 + 2,25 0,866) 9,81 3 = 487,42 N;
5. Forta de tractiune :
Ft = c ( F1 + F2 + F3 ) unde:
c coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea lantului la trecerea peste rotile motoare si ghidaje n c = c1m c 2 ;
c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de infasurare > , n fiind numarul acestor role ; c2=1,031,05pentru role cu unghi de infasurare /2,n fiind numarul acestor role. Alegem: c1 = 1,1 ; m=2; c2 = 1,04 ; n = 3 ; (roti dintate cilindrice)
n c = c1m c 2 = 1,12 + 1,04 3 = 1,36
c0 = 1,2 1,3, coefficient ce tine seama de rigiditatea lantului la trecerea peste rotile motoare ; Alegem c0 = 1,25
P =10 3 706,1256 0.8 1.25 = 0.706 (kw);
tr
unde:
1. Fa = Fdescarcare (N); Alegem Fmin = 300 daN Fa = Fmin = 3000 N. 2. Fb = Fa + F3 = 3000 + 27= 3027 N ;
l l 2 g fa ; 8 Fmin
2
m;
l1 = L / 3
fmax fa = 3 / 2
s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe doua roti de lant pentru ramura descarcata de material ;
(m) ; fmax fa = 3 / 3
0.003474
3 0,003474 1 m. 3
- Diametrul de divizare:
Dd = p 15,875 15,875 = = = 152,644 180 180 0,104 mm; sin sin z 30
- Diametru rolei calibru: dc = d1 = 10,16 mm; - Dimensiunea peste role pentru numar par de dinti: M = Dd + dc nominal = 152,644+ 10,16= 162,804 mm; - Raza de curbuara a locasului rolei: profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*10,16=5,1308 mm ; profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3 = 0,505*10,16+ 0,069*(10,16)1/3
R1 max = 5,27909 mm ;
- Unghiul locasului rolei: max = 140 90/z = 140 - 90/30 = 137 min = 120 90/z = 120 90/30 = 117
- Raza efectiva de racordare la obada rotii: R4 ef = 0,4 mm ; Pentru 19.05 < p 44.45 - Diametrul obadei rotii:
D5 = p ctg 180 180 1.05 b1 max 2 R4 ef 1 = 15,875 ctg 1.05 15,09 2 0.4 1 z 30
In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate, intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora. Intr-o astfel de situatie, predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul elemment cunoscut fiind momentul de torsiune, Mt. In acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, a t = 1530 Mpa, ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si la incovoiere.
16 M t d = at 3 ,
1
unde ,
Mt = (N mm) si
at = (MPa);
M t = 10 6
unde
p = puterea, (kW) ; n = (rot/min); at = 1530 (MPa) . Alegem at = 10 (MPa); n = 2*; in care = v/r ; v = viteza lant = 0,8 m/s); r = raza la roata de lant;
30 p n
= 57,55 mm ;
Alegerea tipului de rulment constituie o problema complexa pentru proiectant. El trebuie sa ia in considerare unele criterii cum sunt: -directia si marimea sarcinii; -turatia de functionare; -marimea deformatiilor unghiulare; -preluarea dilatarilor axiale ale arborilor; -posibilitatea de montare si demontare cat mai usoara; -spatiul disponibil pentru montaj; -clasa de utilizare a rulmentilor (conform STAS 5115-85, se prefera alegerea rulmentilor din clasa de utilizare 1,care se fabrica in mod curent); -modul de utilizarea ungerii rulmentilor. Ca marime, rulmentul se alege in functie de diametrul fusului d fus si de conditiile functionale (de incarcare, de turatia arborelui) pe care se monteaza. Diametrul fusului se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore dca si trebuie sa fie divizibil la cinci, cu valoarea exprimata in mm. dfus = dca + 85 mm = 5*X, unde X este un numar natural. Diametrul fusului: dfus = 5 +60 = 65 mm Alegem rulmenti radiali cu bile numarul 6012 din STAS 3041-68. D = 95 mm ; B = 18 mm ; r = 2 mm ; Dimensiunile de montaj: d1 min = 67 mm ; D1 max = 88 mm ; r1 max = 1 mm ;
Pana 1: Dimensiunile penei: b = 18 (mm) h = 11 (mm) l = 50 (mm) c = 0,60 (mm) Pana 2: Dimensiunile penei: b = 20 (mm) h = 12 (mm) l = 56 (mm) c = 0,80 (mm)
Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d 0 si de inaltimea butucului LB, respectiv lungimea capatului de arbore l C, se face verificarea acestora. Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire pm si de forfecare f si compararea acestora cu eforturile admisibile: pam, af.
pm = 4Mt KA h lc d 0 2 Mt KA b l d0
f =
in care: Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv; KA = factorul de utilizare; h, b = dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82); lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei. lc = l b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite) Verificarea penelor: I. Pana 1:
pm = 4Mt KA h lc d 0 2 Mt KA b l d0
= =
4 378780,3 1 11 39 60
lc = l-h
f =
2 378780,3 1 = 50 60 18
II.Pana 2:
60...80 (MPa)