Procesul de presare si tipurile de prese utilizate

Presarea este procesul hidrodinamic de separare a amestecurilor eterogene solid-lichid prin

retinerea particulelor solide pe un mediu (structura) poros,prin care trece numai faza lichida.
Forta motrica de desfasurare a operatiunilor de presare o constituie diferenta de presiune care
apare intre cele doua faze. Conditia esentiala cese cere materialelor care urmeaza a fi presate este
ca scheletul substantei solide a sistemului de faze sa fie compresibil si sa formeze in el capilare
de scurgere, prin care lichidul sa poata trece.
Operatia de presare se aplica in industria alimentara pentru obtinerea sucului din fructe,
mustului din struguri, in industria uleiurilor vegetale si in prelucrarea produselorin industria
carnii. Presarea este utilizata in industria branzeturilor, pentru eliminarea apei din masa de coagul
sau pentru imprimarea unor forme caracteristice sortimentului. Sunt situatii,spreexemplu:
fabricarea semiconservelor din carne, fabricarea produselor zaharoase,cand prin presare se
urmareste sa se dea o forma anumita produsului.
O presa folosita la separarea sucului consta in principiu dintr-un recipient si un element mobil
de apa sare, care in timpul procesului de separare, micsoreaza volumul de presare. Recipientul de
presare are pereti rigizi lasand sa treaca lichidul.
Dupa introducerea produsului care urmeaza sa fie presat, la inceput are loc scurgerea sucului
fara o actiune din exterior, numai prin efectul presiunii stratului de material. Aceasta prima faza
reprezinta un proces pur de filtrare sub influenta unei coloane de lichid.
n timpul exercitarii presiunii, la inceput este evacuat aerul cuprins in spatiul de presare,
particulele de substante solide se deplaseaza, iar faza lichida se evacueaza intens in afara.
Odata cu continuarea comprimarii materialului se formeaza un strat capilar prin care se elimina
faza lichida-filtrarea de profunzime. Daca diametrul capilarelor se micsoreaza pana la o valoare
critica, atunci fortele capilare cresc atat de mult incat separarea lichidului nu se mai poate
continua si ca urmare presarea se opreste.
Factorii care influenteaza presarea sunt:
a)Suculenta materiei prime.Fructele care dupa zdrobire elimina o cantitate mare de
suc(strugurii)permit o crestere a productivitatii preselor deoarece sucul se poate separa
gravitational sau cu centrifuge,la presare introducandu-se numai pulpa propriu-zisa(bostina);
b)Grosimea stratului de material.Cu cat grosimea stratului este mai mare,cu atat exista
posibilitatea sa se infunde capilarele si in consecinta sucul nu mai poate fi eliminat;

c)Consistenta si structura stratului de presare.Se comporta bine produsele cu consistenta

elastica care nu se distrug prin presare si care isi pastreaza structura capilara. Prunele si caisele
de exemplu, se preseaza mai greu deoarece nu opun o rezistenta suficienta la presare.Pentru
evitarea acestui lucru se propune folosirea in amestec a rumegusului si a nisipului spalat cu apa
si acid clorhidric pentru a mari rezistenta la presare.
d)Gradul de maruntire.Influenteaza in mare masura asupra randamentului presarii. Daca
merele sepreseaza sub forma de rondele se obtine 30-35% suc,pe cand daca se preseaza merele
razuite se obtine 60-70% suc.Pentru ca sucul sa se scurga bine este necesar ca in pulpa sa existe
un numar suficient de canale.Cu cat este mai fina zdrobirea pulpei cu atat vor exista din punct de
vedere teoretic,un numar mai mare de canale si cu atat va creste mai mult randamentul in suc.n
realitate,o maruntire prea fina provoaca un randament de presare necorespunzator si necesita o
crestere a presiunii si un timp de presare prelungit.Cand granulatia este mai grosiera,sucul se
scurge mai repede si folosindu-se o presiune uniforma,se realizeaza randamente bune.
Pentru materialele oleaginoase rezistente la prafuire (soia, germeni de porumb) grosimea
optima a particulelor macinate(paiete)destinate extractiei este de 0,20-0,25 mm, iar pentru cele
mai putin rezistente(floarea soarelui,arahide)de circa 0,30 mm.
e)Descojirea semintelor oleaginoase. Materiile prime oleaginoase care au un continut
ridicat de coaja se supun descojirii inainte de prelucrare ceea ce duce la marirea capacitatii de
prelucrare a instalatiilor de presare si extractie, imbunatatirea calitatii sroturilor prin micsorarea
cantitatii de celuloza, reducerea uzurii masinilor, reducerea pierderilor de ulei in sroturile de
extractie. Descojirea semintelor de floarea-soarelui se realizeaza in doua etape si
anume:prin spargerea semintelor (cojilor) in tobe de spargere prin lovirea semintelor (mecanic
sau pneumatic) urmata de indepartarea cojilor din amestec folosind sortare prin cernere si
aspirare. Semintele de ricin care contin 25-35% coaja se descojesc prin strivire intre cilindri si se
separa prin aspiratie,iar cele de soia prin taiere intre cilindri rifluiti(8 rifluiri/25 cm
circumferinta)si cojile se indeparteaza prin aspiratie.
f)Prajirea materiilor prime oleaginoase favorizeaza presarea si extragerea cu dizolvanti prin :
-marirea plasticitatii si fluiditatii partii de gel de seminte(celule)prin umectare si efect termic;
-scaderea vascozitatii uleiului (cu temperatura);
-denaturarea substantelor proteice care conduce la distrugerea structurii celulare initiale.
Conditiile optime de prajire pentru diferite materii prime sunt prezentate in tabelul:

Macinatura

Temperatura finala( C )

Umiditatea initiala

Umiditatea finala

(%)

(%)

Floarea-soarelui

100-110

8,5-9

3,5-4,5

In

85-90

9,5-10

6-6,5

Rapita

85-90

9,5-10

5,5-6

Bumbac

115-120

11-12

4-5

g)Variatia in timp a presiunii. Procesul de presare trebuie sa fie condus astfel incat viteza
de evacuare a lichidului sa fie optima si in acelasi timp, lichidul sa fie bine filtrat la scurgerea sa
din material,cu un continut minim de suspensii. Daca la o presa creste prea mult presiunea,
atunci creste viteza de evacuare a lichidului, materialul presat nu mai are actiune proprie de
filtrare in profunzime, capilarele se astupa si viteza de scurgere a sucului scade sau inceteaza.O
crestere prea brusca a presiunii poate sa duca la spargerea recipientului de presare.n cazul
presarii fructelor si a strugurilor se foloseste cu succes conducerea intermitenta a presariiadica se
succed intervale de presare puternice si slabe, cu pauze de presare.
h)Macerarea enzimatica a pulpelor.Prin tratarea pulpei de fructe zdrobite cu enzime
pectolitice si de macerare se obtine o crestere importanta a randamentului si suplimentar, se
realizeaza extragerea substantelor colorante in cazul fabricarii sucurilor de fructe cu pulpa rosie
(struguri,visine,cirese,prune,etc.) ceea ce duce la imbunatatirea calitatilor organoleptice ale
produselor.

2.Utilaje pentru presare

Utilajele folosite pentru presare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa asigure separarea unei cantitati cat mai mare de suc de calitate cat mai buna;
-organele active ale presei sa execute o presare uniforma,continua si progresiva a produsului
dispus in strat subtire si pe o suprafata cat mai mare astfel incat presiunea pe unitatea de
suprafata sa aiba o valoare cat mai scazuta;
-sa lucreze rapid pentru ca bostina si mustul sa vina cat mai putin in contact cu aerul si cu
metalele care intra in constructia presei;
-piesele metalice care vin in contact cu materialul sa fie bine protejate impotriva actiunii
corozive a produselor de separare,continutul de fier in must sa nu depaseasca 4 mg/l;

-organele active sa nu distruga semintele sau pielitele;

-sa fie economice,cu consum de energie redus la un regim de functionare normala;
-sa asigure colectarea musturilor pe categorii dupa gradul de presare al materialului;
-sa poata fi usor incarcate sau descarcate;
-sa poata fi igienizate usor si eficient.

Presele se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:

-in functie de parametrii constructivi principali: prese cu surub si piulita, cu melc, cu parghie;
-dupa modul de functionare: continuue sau cu functionare intermitenta;
-dupa modul de lucru: prese verticale si prese orizontale
-dupa numarul de corpuri: cu unul sau mai multe corpuri;
-dupa modul de actionare: prese mecanice,hidraulice,pneumatice si cu actiune
combinata(mecano-hidraulice,mecano-pneumatice)

Fig.1 Presa cu surub folosita la presarea strugurilor

Forta ce se aplica la maneta se calculeaza in functie de presiunea specifica de comprimare q

(daN/cm2) si de aria de comprimare f(cm2).
F = q f ,(daN)
Forta care actioneaza pe linia mediana a filetului surubului F0.
F0 = F tg( + )
Unde: -unghiul de panta al filetului iar -unghiul de frecare surub-piulita(8,5-17)

Fig.2 Actiunea melcului asupra unei particule de aluat

Fie m1 o particula de aluat in apropierea canalului melcului sub influenta fortelor de coeziune
din produs.
T1-forta tangentiala in sensul invartirii melcului
RT1-forta de reactie tangentiala care se opune rotirii masei impreuna cu melcul (dintre
produs si peretele canalului) sa fie mai mare decat forta de coeziune intre particulele de produs.
RT1>T1
Conditii:
a)Componenta tangentiala a fortei de coeziune(lipire)a particulei cu suprafata peretelui
canalului melcului trebuie sa fie mai mare ca forta de coeziune a particulelor intre ele.
b)Pentru reducerea reactiei axiale RA componenta axiala a fortelor de coeziune a
produsului cu peretele canalului sa fie mai mica decat fortele de coeziune a particulelor de
produs intre ele.
c)Aderenta produsului la suprafata melcului sa fie minima si mult mai mica decat
coeziunea dintre particule.
d)Pasul melcului sa nu fie prea mare pentru ca unghiul elicei sa fie cat mai mic; debitul
fiind compensat prin turatia mai mare a melcului.

Energia mecanica consumata la presarea prin matrita se compune din:

-energia necesara de impingere prin canalele matritei
-pierderile de energie la refularea produsului spre matrita pentru asigurarea iesirii produsului cu
viteze normale.
Lucrul mecanic de trecere a unei parti de aluat prin canalele de formare a matritei este:
LT = Pm Sf0 v [daN m]
Pm-presiunea la matrita (65-75) daN/cm2
Sf0-aria sectiunii vii a matritei cm2
v-viteza de iesire a produsului m/s
-durata trecerii prin matrita a portiei s

Puterea utila pentru presare:

NM =

[kW]
m-randamentul volmetric al melcului 0,25

Cuplul de rotatie la arborele melcului:

Mrot =

Pm tg (Ra3- ri3)

[daNcm]

=15-18C
Fig.3. Presa cu valturi
Q = D n l S k

,t/h

-greutatea masei presate (in vrac t/m3)

k-coeficient de neuniformitate a incarcarii masinii

n-rot/min turatia
Presa din figura este utilizata pentru presarea strugurilor zdrobiti.

Se compune dintr-o toba rotativa (2) montata orizontal care constituie camera de presare propriu-zisa. Scheletul t

Fig.4 Presa orizontala pneumatica

Carcasa tobei este construita din cercuri de otel, sudate echidistant pe cele sase lonjeroane, pe
toata lungimea acestora. n interior, aceasta carcasa este captusita pe intreaga suprafata cu sita
din otel inoxidabil, care formeaza un cilindru metalic perforat.n interiorul cilindrului metalic
perforat, de-a lungul axei acestuia prins etans de doua discuri (7), se afla montat un burduf de
cauciuc (6), care prin umflare,serveste la presarea bostinei aflate intre burduf si cilindrul
metalic.Toba este prevazuta cu o gura de umplere practicata in carcasa acesteia de-a lungul
generatoarei si inchisa cu sase capace (4) detasabile. La capete toba se sprijina pe doua lagare cu
rulmenti.