Sunteți pe pagina 1din 28

1

Apeldm pe aceasta cale la doritorii si publicc in paginile revistei sii ne trimitd articole incadrabile in specificul nostru. Drepturile de a utor vor [i lilrmate
ce vor

din tarifele legale, plus

prime stimulativc provenite din beneliciul revistei si sc v<lr incadra. in genelal, conftrrm criteriilor de mai jos: a)1000-15{10 lei pentru ur) arlicol
cu o contributie originalii, deoscbita. care conline scheme, cablaje , detalii text;

SLJMAR NR.2 HI.FI AUDTO * A\,lPLIFICIAI'OR 2x40 W CU EGAI-IZ-OR CRAFIC vrDEo-Tv * TEHNOLOGIE MICROSTRIP PENTRU AMPLIFICATOARE DE ANTENA, DE ZC;OMOT REDUS
PENTRU
pag
4

construclivc si are o intindere de minim 2 pagini, din care ccl putin


70o/o

b)E00-1000 lci pentlu un arlicol de

sintezd cu bibliografie din care a rezultat o conliguratie originali cu


continutul conform pcl a);

c)600-800 lei se 'va iucadr a

. . iNtecrstRAREA rrrcrTALA pE BANDA MACNETTCA b.d r


pap,6

UIF

articolul cu schemS, cablaj, detalii constructive, rezultat cu o aplicatie directl a unor ctlnliguralii de bazii (amplif icatol. geileralor. mixer. numdritor, tenrporizator, etc. ) si
intindere conform pct. a);
d)500-600 lei penllu un arlicol o schemi originalii si o intindere
cu dc

INFO.CALCULATOARE
^ SINTEZA VORBIRII * CODURI DE DUNGI BAR-GRAF pag
8

* PROGRAME SIMPLE PENTRU'HOME COMPUTERE"

pag l0

pagll

RADIO
+

SINTETIZOR DE FRECVENI'A * EC}IIPAMENT DE TRAFIC dCITNU RADIOAMATOR


SERVICE.DEPANARE A.M.C.

pap, I2 pag t4

* DEMAGNETIZAREA CA PETELOR

pag l5
pag, l6

nrinim o paginii cu ccl put iu

70o/o

e)300

lei in cazul articolelor

lext:

prelucrate dupi cele apirutc in alte


reviste, strdine sau ronrAneSti si avind

MULTIMETRU NUMERIC " *

GENI]RATOR DE T'UNC'!'II OPTOELF-CTRCJNIC

pag

17

intinderea de o pagini
t')t00-2011
Jragind.

ct 70o/o lr-xt; lei pentru articole de

inlbrmare tchnicii cu irrtinlerea de o


Asteptiim scrisorile dvs. pe adresa:

PARBRIZ " APR.INDERE ELECTRONICA AUTOMATIZARI

ELECTRONICA AU'I'O * COMANDA AU'|OMATA A STERGATORLILUI DE pag l8 pag 19


pag.20

Bucure;ti, cisu;a pogtalii 5- 51.


Eventual. mentionati si un numdr dc telefon la core 'pureii l''i contacrati. MaLerialele sosiLe la redactie si

,* PROGRAMATOR O RAR ELECTRONICA FO't'O * COIVTANDA ALJTOMATA iN INFRAROSU A

APARATULTJI DE FOT'OG RAFIAT


CATALOG
+

pag.22

care uu intrunesc conditiile

de

publicare nu se returneazi aritorului.

-IRANZISTOARE NPN DE PUl ERF,.PENTI{U COMUTATIE DIAI,OG CU CITITORII * INDRUMAR PENTRU INTOCMIREA ATTTICOLELoR PUBLICABILE

pag.25

pag.26

COLEC I U REDACTI

E
)

RomTeamSolutions
vi oferd:

Minciunescu, Petre iicolae, Stan Sergiu, Simion -stanciu (redactori

'* Adr ian Nicolae (redactor-set Gabriel Hcrtoiu, Radu

Rank Xerox Aulhorised Dealer


bilorr (relele locale, calculatoare [,ersonale, irnp,r'rrnanle cu laser si matriciale, faxurr. rnasini de scris electrorrice, etc
,;

- echipamente de

- Ve ntura Publishcr

* Adrian I)umitr u (grafici, dcsign, reclamii) * CAodniu Voitii Corneliu


(editare si tehnoredactare)

principali dc rutrrieri)

-consullanti
- tIarnrng
- servlcr.) - dezvoltiiri soltware - servicii de editaLe docunrenle

Str. Berthelor nr. 35, BUCURESI'I


Tele tbn 134373. fax l-s3336

Accst docuruenl a lirsl creut utllizlrtrl GOLD Ve ntura pe un calctllator RX2E6;i o inrprlmunll cu laser Xerox 4045.

2 cazul de latii. r'aloarea lactorului de preponderent cu valoarea capacitdlii

calitare al'circuitelor LC creste

si, ca urmarc, tl t'aloare a lu i (' exagcrata duce la corcciarea unei benii' foartc ingustc .de frecvente r;;"r-" u"n.,, ,"iG ,-a ojun. ia ".,Ji.i, valorile din'. schema e lcctricii.
Ihductanlele Ll' ... L4 forrnula clasicA:
se

accesorii: gencrator,audio

necesare urmitoarcle aParate si


tlsciloscop. A VO-uretre, o rczistenta de 4Ohmi/-50W si un wattmelru. Mai intii se tesleaza etajul linal rcgleaz?i rezislenta

Pentru acesle oPeratii sint

calculcazd cu

L:114n2f2C.

AMPLIFICAT0R 2 x 4OW CU EGALIZOR


GRAFIC
A. N.

Pentru L-5 s-a calculat o valoare de

(T4 ... Tl l). Penlru aceasla se R2l astl'el incit cursorul sii l'ie la capitul dinspre coleclorul trazislorului T6, se inseriazii nrilianrpernretrul in colcctrlrul tranzislorului T 10.
difuzorul se deconecteazii iar capiirul dinspre R17 al rezistorului R l8 se
dczlipeste din nrorrtai si se c-onecleazi la cursorul unui potentiomelru dc

1,5 .. 2H. Avind in vederc faPtul


l

ci

iecare constructor dispune de oale de lcriti din cole mai diverse nu se va da

spire ci sc va expune modul Se porneptc de


n=

un caz particular pentru numdrul

de

in trcpte prin intermediul comulatorului K1 (secliunea "a"


dreapta). ln acest fel dcriva
pentru canal slinga si "b" pentru canal

(conlinuare din numiirul trecut) Amplificarea etajului se regleazd

de realizare a inductantelor pcnl.ru rtrice tip de miez.

20KOhnri. ale carui caPele


in pozitie rnediand

-sc

conecteaza unul la plus 5i celiilalt la

la

l'or'rnula

ge

nerald:

minusul sursei. Culsorul'se regleazi Se decuple zi din .rnontai rezisloarele It l5 si Rl2. Intre

VL(nH)/A;.

baza tranzisrolului

'[7 si minus

se

de

tensiune ctrntinuE nu este amplificatd la iesire si devinc posibila cuplarea in

Valoarea inductantei o calculdm conform ccltlr de mai sus. ,{1 rcprezintii inductanla specifici si depinde in proporIie de aProaPe
Acest dc tipul miezului utilizat. .catalog parametru este specificat in
'!00o/o

cupleazd un rezistor de -lKOlrnrillW. Se roleite usor cursorul rezistorului

semireglabil R2l pina cind miliamperrnetrul inseriat cu


Lrazisloarele l'inale

curent continuu cu etajul urmdtor' Alimentarea circuitului integrat se face de la sursa de 35Vc.c. printr-o

indici un curcnl

sau sc poate determina Practic.

Se

distribulie coresPunziloarc
Rezultd un punct vir tual de

tensiunii prill intcrmediul divizorului format din Dl, R12, R7, R9 si Rtl.
masii

disponibil si se determina inductanla

bobincazd 100 spire Pe miezul

de lOmA. ln contirtuare se cupleazd un voltnrelru intre rninus pi anodul condensatorului Cl0. Se regleazA

generald situat la lJ12['dtA de nrinusul sursei. La iegirea opcrationalului BA7'll se cupleazd circuitul propriu- zis al

cu o punte sau un Q-metru. A.1 rczulti cu lbrmula: At- : L 1nH)/n2.


egalizator se afl6 cuplat, in curenl

cursorul poterrlionretrului de 20KOhrni prnd cind tensiunea


osciloscoptt

La iesirca amplificatorului
ca

cor!tinuu, etajul final de puterc.


Tranzistorul pilot (T5) are

locul volturetrului se cupleazi l iar Pe culsorul potentiornetrului se cuPlezi generator ul audio 1 l0{)tltlz) plin
intermediul unui condeusator de 2,2yF/100V. Se conecleazA ;i
rezistenla de 4C)hnri/50W la lroruele prcvezule penlr u cliltrzor, Se pr-eia cle

indicatd .de vollntetru estc U/2. lrl

egalizorului [ormat din tranzistoarele T1,T2,T3;i retcaua RLC de corecf ie

sarcinii

dinamici un generator de curent


rcalizat cu tranzistorul T7. Dioda D l

conectate intre Punctelc 5;i 6. Utilizind potenIiomelrc liniarc de I


KOhm se obtin6 un efect nul atunci cind cursoarile se giisesc in pozilic valori cuprinse intre 0;i 200 C)hnri si se stabilesc la puncrea in functiunc, urmdrind un efe ct de + /-20dB pcntru
mediand. Rczistoarele R28 ... R33 au

stabilizcazi curcntul de repaus prin acesle Lranzisl.oarc. Din cauza


disipalie i lernrice arnhc le Iranzisloare sint pievbzute cu rnici rudialoarc.

amplitudine se cresle de la -lVel pini cind osciloscopul indieb intrarea in

la generator un serunal a ciir ui

fiecare potentiontetru

al
se

cgalizatorului. Datele bobinelor

Rcglarea curentului slatic Prin tranzistoarele finale se realizeazi din R2l. Tranzisl.tlarelc T10 si.Tl1 sc monteazi pe un radiator cu supralzrta electiv6 de rdcire mai nrarc de 2(X) cm2. Tranzistoiul T6 se fixeazS radiatorul I ranzistoareltlr finale.
pc

limitare. Daci linritarea esle asinretrich se rel'ace reglaiul


potent iornetrirlui in \derga obtinerii

calculeazi plecind dc la Irecvenlele dc contrtll ale egalizorului si alegind

valorilc capacitelilor.

Aceslea

Asamblarea pieselor se realize aza

dec.ruectezA gerleratorul si se nrdsoard letrsiunea lte ctt rsotul polenlionretrului. Aceasla este valoarea pe care va trebui sd o
lurnizeze tranzistorul T3 in emitorul
sau.

unei linritdri sinretrice.

Se

reprezintd un optim intre valoarc,


o

pe o placii dc circuit im Primat


conform desenului din fig. 2 . Cablajul imprimat se dI in tig.3. Radiatoare lc

volum ;i inductanlS. O valoarc prea mici a cagracitatiiduce la o inductantii utilizarea mai nrultrtr cottdensaloarc

marc cu gabarit exagerat iar capacilatu l)reu nlute inrpunr;


in paralcl dar este ;liut Iaptul cd nu se fabric6, irr nrod curent, condensatoare

tranzisloarelor T4 si Tl

Ulmitoatea eta[)ii conslh

ttr

se

este interzisd atit dirr.cauza


instabilitiilii in tinrp crt si a factorului de calitate schzut. De asemenea, in

neelcctrolitice nrai mati le 2,2p.F. Utilizaroa capacitalilrr eloctroliticc

de alunriniu de 35xlt)xlmnr. lnlre acestea sc prinde tranzistortll prin iute rrncdiul unui surub M2,5 iar in final se trece surubul prin gaura previzuti pe circuitul imprinrat. Se fixe azi prin stringe re cu r-r piuliti. TESTARE. PUNERE IN
FUNCTIUNE.

ctlnlcctioneazi din cite 2 ... 4 pldculc

teslarea preanrplilicatorului realizat cu circurtul integrat BA74 l. Se lipelte in nrrrntaj rezistorul R 12. -se elinrinii rezist()rul de 3KOhnrillW conectat la

teslara etaiulLr i linal si


(conlilltlare ln ltutttArul viitor
)

se

deconecteazA rezislor rrl R l0

ebctrorptuL

410??

clt -

Fi91

- :'::.' TEHNOTOGIS=. i -

elcmentclc paraz-tte inductiVe din

mdsl se mdsa, evlta .lpfrilia 9e eyrq-ti

rcactiei

pc

'-'l

cutie de da6!a cositoritd ;irevdzutd tu tieeeri de sti6tr iar al.imdntar.9 a se fqce prin cablu. Cablajul imprin-rut se dli in 1i9.3 iar dcsenul de plantare a componcnte lo; in fig.4.

,(rmqr, r11v;rll

-liind ingapsulaI intr-o

La punerea in luttctiune

se

regleuzi Rx2,4,6 in vederetr obtinerii

punctcl.rr statice de functionare mcnlionatc pe schemii. $rlcurilc S I ... 57 au cite l0 spire din C'u + rndtase de (1, l5mm dianretru bobinate pe
toruri de leritA
()-l

din A.].

ar acle ti7.eaz.5 prin

zgomoi iedus;

obgio

amplificatoarelor in tehnicd
microslrip.
Solu!ia adoptata (fig.l ) conduce la

prin

rcalizarea

aa aa, aa.

aa

aaaaaa
a

a a

a a a a a. aa
a

un amflificalor continind trci ctajc. Numdrul etajclor de amplificare f:rce

a
a

obiectul

un

ui compromis

inl re
si

Fio.3

necesitaica dc mascarc a lg()motului

receptorului dc dupi anrplificator

cea de limitare a valorii amplil'icarii

pontru evilarea intorurodulatiilor

cu

alte sem-nale din bandii, care pot ducc la saturerea etajekrr de iesire. Toate etajele sint de tipul cmit<lr comun.

Emitorgl fiind conectat galvanic

la

ol

tt6,h.

g *16*

o".
cfi!

DrcrrALA pa snnoA

IN REGIS'I'RAREA

semnalul de imagine

impotriva perturbatiiltrr decit . ln se mnalul

VI DEO.'I'V
cu anrplilicatoarelc dE redare si
circuitele de egalizare a sentnalelor:
Ulnreazii decodorul dc canal, in car,e are loc c()nvcrsia darelor din'codul cle canal in codul inirial, alxri eircuitul de

codat de sunet sc intr<lduc inaintc de

uncNu'l'lcA
Ing. Stan Sergiu
(continuare din nurnbrul trecut) lnregistrind in acest interval 2 bili de intbimatie. se obtine o densitat'c liniari <le' iorcgisirare dc 2222 biti/mm iar fluxul de informatic total

inregistrarb coduri corectoare


eficicntc. Aceste coduri nu por [i
deoarecc ar

folositc pentru semnalul video, miri extrem de mult


Daci se are in vedcre asigurarea

provenitc de pe pistele cirire.

flr.xul de informagie, dcci si suprafata


de bandi magneticd.

regimului de montaj elecrronic separal pentru sunet si inragine,


rczultd cii semnalul de sunet trebuic inrcgistrat in zone.separatc fagi dc semnalul de imagine. O varianti ar [i

c()rcclie a erorilor. Rata erorilor siste,irului esre mAsuratd dup?i corectie si reprezinld acele elori pe
care sistenrul nu le poale ('()recta..

este de aproximativ 221 Mbitls.


Pentru ca fluxul dc inlbrmatic sd fie acela;i in ambclc standardc exist?i doud cAi. Prima estc alegerea unui

Aceste erori pot

ti idenrificate

inrcgistrarea sunetului la sfirsitul


pistc'ior oblice ocupate de semnalirl de imagiue, cu acslcasi capete cu care se inrcgistroazd scmnalul video. O altd

numdr constaDt de segmente, asigurind densititi dilcrite pentru


cele doui standardc. Aceasti cale arc

variantl ar fi inregistrarea sunetului


pc pislc ltlngitudinale. Din mtttivc dc perturbalii, densitatea de informatie in ,.,n, he inrcgistrare a sunctuiui trebuie si fie mai mici dccit in zona
dc inregistrare a imaginii. De

ca dezavantaje: consum de bandi diferit datorat vitezelor diferite ale benzii, durati de vial5 difcritii a capetelor de inregisirare-redare datorati vitezelor difcrite cap-bandd, ratd a erorilor diferitii. De aici rezulri

erorilor ca la circuitul de inregistrare). Conectarea urrei mcmorii de o linie 'IV realizeazi


rcstabilirea intervalului de stingere

astl'cl incit esantioanele eronale sint rcldculc cu alle inl'orrnatii adiacente, cunoscule ca esantk)ane c()recle din imaginea'l'V (prucedeu de nrascale a

compre sia liniei act ive orizontale prin.

pildl,

la

doui canale esre r estabiliti

linii. Ordine a eparrtioanelor din

cele

ci trebuie adoptatd o a doua cale, carc consti in mentinerea const.ante a densitegii de inregistrare, iar adaptarea la standarde dilcritc si sc faci prin modificarea numdrului de segmente dintr-un scmicadru. De pildi se pot alege 5 scgmentc pcnlru standardul 525160 si 6 segmcnrc
pentru standardul 625t 50.

inregistrarea pc piste ol'rlice, durata unui bit trebuie si lie dc circa 0,4 gnr,

pLia intcrrnediul unei intert'cte carc are si

iar

inte

rvalul dint re zona

de

video-digiral (SVD) sub fnrnri


parale16 sau serialii. Prin conversia digital-analogicii se obline senrnSlul videtl analogie 1s\'.{';. cale. prirr intermediul unui procesor poare fi livrat sub diferire fornre (vicleo

rolul de a disrribui

semnalri

inregistrare a imaginii trebuie sii lie


inl.rc 0,1 ... 0,2 mm. La redare, au loc tlperatii invcrse ce lor dc la inrcgistrare . ln fig.5, este prezentatd schema bloc a cilcuit ului de redare. Canalul de redarc incepe

ctlmplex sau pe componente).

La inregistrarea semnalclor de sunet, cerintcle. fatd de calirate a


semnalului sint mult mai scverc decit

falh de calitatea scmnalului

tle

ZEECilA DEEq/'aIREA

aea

imagi.re. Acestea se rel'er6, in nrod spccial, la rap<-rrtul senrnal/zgomot si distorsiuni neliniarc. Semnalul de sunct este mai pulin reduadanl dceit scmnalul de imagine
si mascarea

erorilor la recept

aproliimare prin medierea unor alte esantioane corectc ca in cazul e$antioanclur semnalului digiral vide<1. De accea, semnalul de sunet trcbuie sd fie mai bine aDerat

dd rezultate sarisfeciirdarc. [tn esantion cronat nu mai poatc fi inlocuit in conditii de o bunA

ie nu mai

electrorptuL

dc surent pc fiecare ramuri (Lig. l0). Curentul turnizat pe fiecare laturd are valoarea:

li: Z*n;xlxz-(i'l)B iar lcnsiunea la


Y6 =
-(21 x Ro/3)

Sarcina sc distribuic in ntod cgal pc C1 si (:2, te nsiunca lor comunl liiod Vp/2. Se deschide K2; in continuarr;. fie se inchidc K3 iar C2 se dcscarcii fie se inchidc Ka gi C2 sc descarcii prin intrarea amplifical()rului operatitlnal.

iesirca
2-i +
I

producind inciroarea lui C3.

S.c

amplificatorului operalional cste:

dcschidc K3 sau K,4 care era inchis

se inchidc K2. ('apacitatea C2

1i

se

> nix

incarcl la tensiune a Vp/4. Rcpetind


aceasta succesiunc sc oblin tensiunilc

SINTEZA VORIIIRII
ing. R. Minciunescu ing. G. Vdrzaru ing. D. fapicu
(conllnuare din numdrul trecut,

Razultate;i mai bune se ob;in Prin utilizarea unui singur generator de curent (fig.11). Teusiunea de ie;ire a acestui tip de convertor are cxprcsia:

Vp/8, Vp/16 ... ln tinal, la ie;ire


obtinc lensiuoca:

se

Vo

VR > ni x

2-1, unde

Vo = -lRo >ni x2-i

cu

ni sint coe ficientii binari care iau valor.ile.,"0" (K3 inchis) gi "1" (Ka inchis) iar

3.1.4.4. Convertor D/A

ie;irea amplificatorului opcralional arc


valoarea:

Tensiunea la

cste dati in fig. 12. lnitial comutatoarclc sinl deschisc si


condensatoarele descdrcatc. Se inchide Kt si ca urmare Cl se incarcd pini la valoirea tensiunii de referintS. Se desehide Kl si se inchide K2.

egalizare de sarcini. Schema unui astfel dc convcrt(,r

l.

Vo csie leusiunea dc reterint?i.

tlj

Convertoare analog/digiialc.

3.1.-5.

I Gencralirili.

Vo = -loxRo - -Vp> ni2-r


se oblinc utilizind

O prccizie superioari a conversiei citc un generator

Principalele tipuri de c()nverloaru analr-rg/digitale utilizate in prezent sinl celc cu apr()ximatii succesive, cu convcrsic tensiune,'frecvcnte. cu dubld pantii, cu numiriltlr ;i dc tiP

paralel. Dcoarecc in prelucrarca

scmnalului vocal timpul de convprsie trebuie sA aibi valoare micd, se


utilizcazd cu prcciderc conversia A, D

cu aproximalii succcsive gi dc tip


paralcl.

analog,/digitale cu aproximalii
s

3.1,5.2

Ctrnve rtr)are

uccesivc.

Acest tip de crluvcrlor cunoastc cca mai marc rispindire avind o sct'ie

de alantaje:

rilezi

marc dc lucru,

rezolulie ridicatii si r imp de couve rsie

independent dc vnloarea rndrimii


analogice misurate Dctcrminarea codului.olantionului de n bili se facc
rn n pasr.

Schema bloc a unui astfel de convcrlor este dalii. in fig.l3 iar diagranra tensiunii de la ic;irea comparat()rului in lig. 14. La primu{

ct
(J

impulsde lact re gistrul dc aprtrximatii succesivc scoalc la iesirc un cuvinl cu "1" pe pozigia eeu ntai senrnil'ic.rtivir si "0" in resl ( 100.. 0) erlrespunzAlor

ct
e, o F e,
4J TJ

lrJ

mijlocului ganrei dc tcnsiuni

analogicc de intrure Daci lcnsiunua

de intrarc este nrai nlare decit jumilatca domcniului dc conversie bitLl ccl mai se'rnnilicaliv cstc fixat in "1" iar in ca? c(rntrar in "t)' Codarea
conlinui, stahilindrr-se in nrod sirnilar ccilalli biti. (eontinuare la pag.

z,

ll

.15

ebctronstul

COI)TIRI DE T}UNGI
BAR-GRAF
ing. P. Nicolae

rnai mare marcarea si codarea informaliilor prin siruii dc dungi


paralelc ivind lSlimili: si chiar spaliilc

ln ultimii ani a luat o riispindire tot

t, de

siliciu. Senrnalul dat de senzor este

dintro elo diferite. Se tipiresc


c

pe

etichetc, mhrfuri, caicle de depanare,


tc.

amplificat dc edtre amplilicalt,rul opcrational A1 (l'ig. 2). lmpreund cu rezistenla clc reactie ncgativ6 Rl. Al r ealize\zi,r rrinsinipedanld, de

clc confcrd semnificatie litimii


dungilor, cvcntual 5i spltiil,-rr' prin

C'odurile tbltlsitc sirll tlumcroasc;

utilizarca a doui
nivcluri.

sa

coduri dc dtrngi sint lolosito la marcarca mdrlurilor si inlesncsc


facturarca ;i calculul'automat al stocurilor. Ele sc mai folosesc in industric atit la identilicarea matcrialclor ;i suhstanjclt)r (pcnlru

ln marilc

u mai multe

de cont

mag.rzinc aceste

e STOP). indcplin : a semare croarc dc citire si nu sc

curcntului dc inlrar-c. Dungile si materialul pe carc sint trasate pol


avea diferite culori, deci cu diferite grade de conlrast si Iumiuozitate . Ca urmarc tcnsiunca v poate ave a dilerite amplitudini pi dilerite conrponeute

pentru o variatie de 0,lyA

une

l0MObmi ceea r:c pernrite oblinerca i tcnsiuni v cu amplitidinea dc l!'


a

Claracierclc codului 2 din 5 sint: 00110 = 0 10001 : I

intcrprctcazA mcsajul.'

continuc. Datoritii electului apcrturii spotului luminos (lig. .3) semnalul ale

s a programclor de conlrol 9i depanare. Este o me ttldi mai rapidd, mai comtldd si mai sigurd decit
ale

la introducerea programelor ;i datclor in microcalculaloare - mai

mancvrare si ovidcnla automale) cit si

010()l =
00101

crcstcri si scideri treptate (nu


hru;re), chiar daci dungilc sint trusc
clar. Din Iornra irnpcrle cle v se obtinc

11000:3

4
.5

claviatura - nu introduce erori. Unul dintre codurile folositc oste


col dcnumit "2 din 5" (fig. l). ln acest caz semnificativi cste liitimca liecdrei

01100 : 6 0001i : 7 l(X)10 : 8 01ill0:9 --ll0 : S'I'ART'

l0l(X) =

semnalul c cu l'ronturi clare prin amplifieirrc si cletectie rr mrximelt,r si minimelor succesive. An:plilieattrrul A2 cu histerezis. datoritd reaclioi

pozitive prin R2

dungi carc poatc avca numai douii dimcosiuni. Clele inguste (tipic
0,2mm) sint interprctatc ca nivel logic n0", iar ccle late (de trei ori rnai latc

--r0r : s-I'oP Acesl cod cstc folosit pcrtl.ru


introducerca dateklr in calculator.

valoalea instantarree v ctt valoarea vcl. La iesirca lui rezulta o [ensiune

;i

R3, compari

cu l'ronturi abrupte indifer-ent dc panta senrnalului v pi dcci bcnziltlr. Tranzistoarcle T I si '1 2 formeazii doui etaje larupc)n la iesire Alimentat cu E - J,6 ,.. 5, j\/. cititorul arc icsirca c()n)l)atibili cu eircuitele krgicc TTL ;i CMOS c()nsunlind stlb
50nrA in repaus

Codurile se interprctcazii eu citiloarc de coduri in dungi. ln


gcnoral accste cititoare de coduri sinl portabile sau fixe si funcgioneazd pe
dr: tector Iuminrrs. Dctectorul este compus dintf-o sursE clc lumind si un scnzor. Clclc dtluii elementc trebuie si fie cit mai nrici,

inclepcndent de vite za de baleielc

dccit celc inguste) ca nivel logic

"1".

Ficcarc cifrd este rcprczentate de citc

cinci dungi: douA lato si trei inguste. lnainte dc inceputul rnesajului se sfirsitul lui caracterul STOP. Ambcle au cite trei dungi din care doud late.

principiul unui

inscrie caracterul START iar la

cuprinse in acecasi capsuli iar


pentru a rcaliza o bunE rczolulic. Solutia optime s-a dovcdit a fi

lntre girul de cifrc apartinind mesajului si caracterul STOP sc

fasciculele de lumind binc localizte

adug6 un earacter de con[rol ltlrmal dintr-o cifrd. Accasta p<late l'i, de

asezarca aldturi, pc acceasi arnbaztl, a

excmplu, ultima cifr6 a rczultatului sumei cilre lor mcsajului. La citirca


succesiv dacd:

mesajului calculatorul verifici

mare si conoctatd in baza unui


tranzisior realizat pe aceeasi pl6cutd

unui t-ED dc 0,l8mm diamctru ;i a unei lotodiodu avind aria pulin mai

],ROGRAME SIMPLE PENTRU'HOME


COMPUTBREU
ing. Radu Minciunescu

trebuie tinutii iasta apisatii. Determinarea timpului dupi care


o tastd este repetate se poate l'acc cu: PRINT (PEEK 23652)/50
l04O data

4.

TI cu PRODUCEREA

DE
ca

iar modificarea acostui timp


Iace cu instructiuoea:

se

LISTING U RI Ct-I P ITOARE. :: Este mai putin cunoscut taptul

POKE 23652,n*50

Varierea lungimii clic'ului produs


la apdsarea unei tastc se poate Iacc cu:

culoare, OVER, BRIGHT

listingul poate include conrenzi

de

Spectrum prezinLd o serie de particularil.iti asupra cirora nu se


insisti in manualele dc utilizarc, dar a ciror cunoastere mdreste posibilitajile de 'folosirc o "".rlu, echipameote. In cele ce urmeazd sint prezentate o strie de facilitati mai putin cunoscutd de utilizare a "honre coDputerelor".

Microcalculatoarele compatibilc

POKE 23609,n

unde n reprezinth nunrlrul

de

INVERSE Acest 'accidenr" al logicii masinii poate li exploarar. pentru producerea de listinguri cu o Iornri

si

pulsuri emise la apdsarea une i taste. Aparitia intrebdrii "scroll:"' care se producc atunci cind ecranul este plin se poate elimina cu:
POKE 23692,255

graficii tnai deosebitii:. Acest etiect se

dupi numirul liniei si actionarea


uneia din taslele de nrai jos: 0 lond negru;

poate obtine trecind.in rnodul "extins"

1. DETERMINAREA MEMO. RIEI DISPONIBILE. ln unele piogramc este util sa sc cunoascd memoria disponibild la un
moment dat. Dimensiunea memoriei poate fi aflati cu instrucliunca: PEEK 23733 care returncazd 127 la calculitoaiele cu l6K di: memdrie R.AM, respectiv 255 la cele cu memoric de 48K.

3. SETAREA SI RESETAREA MODULUI "CAPS LOCK'. Modul de lucru "CAPS" e ste

I Iond alllastru;
2 lbnd rosu;

controlat dc variabila de sistem FLAG52 situatd la locatia 23658.


I

3lbnd 4lbnd

nragenta;
ve rde
;

ilst

ructiunca:
POKE 2365E,E

seteaza modul ''CAPS" dar reseteazi totodati toate celelalte


"flag-uri", ExistE o rutind ir1 nrcmoria ROM care se apeleazi cu: RANDOMIZE USR 43I7 dar aceasta prezintd dezavantajul

5 fond cyan; 6 foud ealben; 7 fond alb; E luminozitate norrnalll 9 supral,rrninozitate

tasta Sl-llF'I efectele sint


u

Daci sinrultan se actioneazl

si

rmd I crare le:

'Nuindrul de octeli riimasi libcri este dat de valoarea cxprcsici 65536-USR 7962. Dimensiunea
memoriei-ocupa6 de un program-se poatc calcula cu lbrmula:

cd apclul acestei rutine produce


resetarca lui daci modul "CAPS" cste dcja setat . Solulia constd in scricrea unei rutinc in limbaj dc asamblarc

(l cerneali neagrS;

I cerneali albastrS;
2 3 4 5 6

caie, poate
mcm0rrc:

,fi klcatat oritrnde


.

in

cerneali rosie; cerneali magenla; cerneali verde:


cernealii cyan; cerncalii galbenl;

PRINT PEEK"

23627.PEEK
l

:-

23635 + 256*{PE.E lF' 2362E-PEEK

23636) 2. DETERMINAREA MODIFICAREA

SI

, i:' ' .

LD,HL,23658,.

SET3ilHL)
RET Prtlgramul complct in BASIC arc

T.cerncalii allrii;
E reserare

clipire;

9 setarc c'lipire;

PARAMEfRILOR TASTATURII. Timpul oecesar mentinerii unei taste apesatc pentfu a'fi luata in consicJcralic sc poat.-'afla cu
rnslructtuncai
PRTNT (PEEK865T)/50 Valoarea rcturoalii este 0*primatd in secundc. Moditicarea acesiui timp
se poate face cu i.nstrucliunea:

forma:

START+5

!010 l0R a=START To


1020 READ b:POKE a,b 1030 NEXT I 040 DATA 33, I 06,921 03,222

1000 LET

STAST=adrcsd

Aceste taste por fi utilizare atit la inlroducerea liniei cit si la edirarea ei.

Particularitat.o pr.rJn,urA poate li


,trtilizalS la lioducerca de listinguri

gtli Adresa la care tc1 localeaza


programul poate fi situati oriunde in me morie dar trebuie specilicatii in linia 1000. Setarea modufui 'LOWER CASE" se Doilte face inlocuindin linia digital , se obtine direct valoarea"cuantizatii.
gi in urma unei convcrsii de cod ..
t

POKE 23651,n*50'i unde n este numarul de sccunde cit

cuprinse intr-o bucld FOR- NEXI'.

El'ectul unui caraetel de'control


introdus nir se rqzurni nunrai la linia
respectivii ci si la ur n\iroarele, ceea ce

(urmare din pug. ttl Convertearele anulogdigitale cu

aproximal.ii succesive t'urnizeazl datele dc iesire sub lirrmi serie sau 3.1.5.3 Convertor A/D de
paralel -

'

De'zavantajul 4cestui ti.p de

(fig.15),
cte

numirului mare de com


contlnute.
o

Acesi tip

'cuniir:ttrr asigurd

4. Circuit de sintezii vocalii.cu


CODEC. 4. I Caracteristici geqdlalc In ccle ce urmeazd'vf fi prezentat un circuit prautic deslinat sintezei

conversie deosebit dc rapidd, rata


conversiei ajungiud pini la 25MHz.

Functionarea cste cleosetrir. dc

simpli; lensiunea dc intrare cste coErparati, simultan cu'o serie de


fracgiuni ale unei tensi'uni de rbferinlI

voci.i prin nrcloda digiralizir ii

eFckonstuL

pin 3

pinll
pin 2
pin 13

ie5iri purl (Cl 2 ioE

rcuilul MMC

N'IMC 4022

(Cl'r9),2

4001 20i2) si un sir de diode

car...iec,rtlificd starpa
de

iniliulii a inccpelii unui ciclu

numdrare-divizare programabi16,
Divizorul are o configura;ie originald

pin12

prin aceea cd se utilizeazi circuite CMOS care in mod normal nu ar putea lucra la 4MHz din cauza

intirzierilor cumulative. De

acest

SINTE'IIIZ0R DE
F'RECVEN'I'A
Ing. A. Nicolae (continuare din numirul trccut) Afisarca frecvenlei sc realizeazA cu grupul de decodare-afisare compus din 4 decodoare binar-7 segmetrte de tipul MMC 4543 (CI-10 ... CI-13) si 4 afisoare cu LED-uri tip MDE2101 (Ar...44). La conectarea tensiunii de alimentarc programatoiul capdti
starea 5000 ca urmare a autopresetarii

Cl,2

F.l:o )Fnrr.

lucru Line seama circuitul CI-L9. Ciicuirul CI-18 divizeaze constant cu -j. Programarea s-a realizat prin conecl.area pinilor de presetare la nive I logic ' l' (pinii I si 1-5) si nivel logic "0" (pinii 9 si I0). Celelalte decade ((ll-14...CI-17) au factorul de

pin 3

divizare reglabil intre 0

pinll pin2 pihl


pinl2

Comanda se preia dc la programator (CI-rr ... Cl-9) prin intermediul unor grupuri RC (R48 . R63, C23 ... R38) de [iltrarc si eliminarc a eventualL'lor

;i

9999.

ar putca influenta [runa lunclionare a


semnale parazitc care

sintetizoiului. La slirsitul unui ciclu

prin circuitul

18, R19, C18.

Frecventa furnizatii dc sintctizor estc de 35oo,iiKHz. Numdrhtorul divizor programabil

cta

dc numiirure 5e incarci informafia c ontinuti in. programal()r in urma

(Enq

iesirca 11 a numdrdtorului -dr]cotlificato. a,' nS)

unei comenzi scurte provenitd de la

contine 5 decade tip MMC 40192 (cI-14 ... Cl

Oscilatorul comandat in tensiunc acoperd baoda 3000,0 .., 3999,9KH2 si


este realizat cu tranzistorul T4 (BF 245). Bobina L5 se rcalizeazii pe un miez oa16 tip FI din receptoarclc

cxplicatd pe lig.4. I n cazul in carc celc

dtlud lrecvenle sint egalc iar fazele coincid, iesirea rimine neschimbati. Frecvenla de relerintb dc 1fi)Hz

lrra inte

industrialt;. Conlinc 34 spirc din


CuEm

pc pinul

provinc de la baza de timp sisc aplicd


I

I al circuitului

CI-21.

lLrnctiune se vizualizeazii montajele cu alentie si se inlSturii eventualele

varicap este suficienti pentru

spira l2lCapacilatea celor doui diodc

6:0,15

... 0,2mm cu Priza la

Frccvcnta VCO-ului so divizeazii eorcspunzdtor ;i se aplicd pe pinul 3. Filtrul trece jos are in componenta
sa elernentele : R64, R65, R66, C4l, (1b6. Prcluarea semnalului de control rczultal din tiltrare se realizcazd prin

scurlctrcutte, llrlrerupel'l
conexlunr greslte.

saLt

PUNERE IN FtJNCT. REGLA.IE Pentru reglaje si riuisuriitori sinr

acoperirca unui megahertz. Pcntru

imbunitifirea performantelor

necesare urmitoarele aparale: frecventmetlu. osciloscop,


AVO-metru, generator. Mai intii se tesreazii llklcul dc gcncrarc a l'recvcntci dr referirrlii. Pentru aceasta se dcconcctcazd din montai cilc un calr[t al conrporrentelor ll 13, Cl2, Cl-1 si se intrerupe legiitura cdtre Cl-2 I lpinul vederea

oscilatorului s-a previzut circuitul

D4, R68. Micsorarea influenlei tensiunii de alimentare asupra


oscilatorului se realizeazd printr-o
stabilizare locald cu tranzistorul
T-5.

rczistcnta R67, comandindu-sc


capacitatca diodelor varicap, in scnsul

cresterii sau descresterii lrccventci


sintetizatorul ui.
n figurilo 5 ... 9 se clau de talii dc rcalizarc 5i asamblarc cu componcnle
I

Cuplarea la ctajclc urmltoarc a necesitat un amplificalor-scparalor concepul cu un lranzistor FET (T6) in montaj repetor si un amplificator cu o poartd CMOS tip MMC 4001
(ct-2014). Comanda oscilatorului se obtinc tlc la detect<lrul de I'azd rualizai cu

REALIZARE PRA(''tICA.

a ccltlr doua cablaje imprimalc

cc

intrii in componenta
S-a

sinte tizorului. provizut un cablaj separat penlr u

Il). Gencratorul se regleazd irr lurnizirii unui senrnal cu

alisaj in scopul montdrii accsl uia intr-o pozitie convenahilii urrei uitiri
crlmodc pc un cventual punou.

circuitulCI-21 (MMC 4013), poarta 3 din circuitul CI-20 si diodelc D7-D8. Modul dc funcgionarc al aceslui circuit se poate rrrmdri pe lig.3 pentru cazul in care trecvenga oscilatclrului crlmandat in tensiunc esle mai mare Situatia decit frecventa , de rel'crintii. _t incgalitdtii cstc de inversare a -

cabluj clor lor din figurile .5,6;i 8 sc lipcsc stilturilo care realizea'zit legdturile intrc cele tloudr fetc alc circuitului nrare,

Dupa realizarca

inrprimalc confur nr

serrrrralrr I de la l-rorna !, pinul 4) car e tre buie sri aibii anrpliiiidinea cle l2Vvv. ln

Irccventa de l()MHz, anrlrlilicarea de 2Vel' si se cupleazri la Cl- l (pirrii I 2). Sc alinrcnteazA rnontaiul -si se

vizualizeaza

"'I'est" (CI-

de sune

contirruare se vizualizeazi senrnalele

Compclnentelc sc asamblcazi
conform desenclor din figurile 7 si 9

in palerlel cu ndsuralea I'recventekrr cale trebuie sii Iie cele indicate pe scherua electr.ica (lMHz - pinul 12.
Cl-2 erc.1.

(colrtinuare in numiirul viitort

ebctrongtuL

Fiq.6

ECHIPAMEN'l'UL DE TRAFIC pENTRU :'--':-:

tlatoriti variabili intr-o plajii nrai intinsi (pestc lKHz) cste necesar ca'liltrul (8). Solutia estc ad.ptall dc (5) sa lie pe o lrecvenlii cil rnai RADIOAMATORI ,.".t."l"L."rLaL;'48. VFi-ur.tt. ri<licatd dar dileriti he p'inra destul de complex si utilize azd o scrie frecvcnl6 interrnediari (.)). Daci se de oscilatoarc cu cuarg alt' clror utilizeazd l'iltre sub lMHz (ex.: EMO frecvenle sint mixatc pe rind, in -500 sau altele echivalente) obtincrca 'O3DKM 'functie de banda ccplionatd, cu trnei bcnzi in ganta 300H2 .'.2500H2 (continuare din numiirul 6ecut) mixerelor semnalul unui o lattir variabil se obtine din douh blocuri Majoritare a in banda 5 .,. asenrdndtoare cu cel descris mai sus' astfel posibili Este cazul transceiverului LUCA'88. unice de 500H2. Cea mai utilizati variantS cu dubll
imbundtd!estc stabitirarea .,r"ilororuiui local cu mixare
czavantaj

Sc pestreaze dezavantajul privind caraclerislica tiltrului 13) ,si cea a or()teciia slabi la inrermodulatic, ca fihrului (5), elect oblinut numai prin ,r-urJ a utilizarii filtrcltrr de bandi schimbarca freeveniei oscilalortrlui comutabile la intrarc ( I ) dar se local (9). Pentru a 'obline o bandd

datorat

unor cristale

de

schimbare de lrecvcnl6 se dlin fig.4. Schema are in cirmpt)nenla sa doud

disparilia lui. Daci numai la aparilia efccluarea unci sir ooui 5,iogut scmnal -ai puierdic pontru loate bcnzile.

(2) si l'iltrare de 3) sdmnalul estc


oblinerii

al.itea pozilii cite Lrenzi


reccplioneaza.

se

unei ( l) are irr ct-rmpunerea sa filtre luciu se oblinc trecc-j<is dc banda comulabile in lei de-a doua treptc poscdiud lipeurc acopcrirea 0,5 iarc (5) rezultati sau lMHz. 'Iol cl.r aiutor ul

Ampliticatorul de ladiolrecventii

primuluioscilalorvaiiabildctipVFX Semnalul rezultat la ie;irca cu scle(;tiv.itarea variabila oblinuri filtrului (5) se mixcazi din nou cu prin introducerea a doua schimbari frccventa oscilatorului (9). In accst crrnli'nranr,re de frecvenii mod se creeazd o "iotcrsectie" infid

DEMAGNBTIZAREA ' CAPETELOR


P. Nicolae

Primul dispozitiv sc numesle


demagnetizator monopolar iar
c:eI

dc-

gtergerea prafului si indepdrtarea depunerilor. In cazul in care aceasti opera$iune nu este suficienti sc va utiliza o solugic de spdlarc confinind 7SVo alcool. Recent au apirut spray-,uri specialc dcslinatc acestui
s@p.

al doilea demagnetizator cu poli alternal.ivi. Deoarece in comerlul auiohton nu se glsesc aseme;ca


dispozitive, ele trcbuie rcalizate. ln

indepdrteazd

miscare de acecasi'frlrml si sens ,rt

se

virful.

Dcmagnct izalorul nron()p(llar devine practic inutilizatiil ln cazul blocurilor

acest scop, in fig. I si fig. 2 sint prezentate. detaliile conslructive ale


celor doui tipuri de dispozitivr.:.

cu mai multe capetc magnetice apartinind unei construc!ii mai


compactizate.

este

Cu toate misurilu dc precaugiune luate, magneti.zarea remanentd a capetelor apare in urma utilizirii mai indelungate. Fenomenul depinde de

Dcm.agnetizatoru I monopolar (fig- l) congine o tijd din lier moale

utilizarea demagnctizatorului cu poli


altcrnativi. Acista este compus dintro bobini alimentatd dc la retea si un circuit magnetic din fier mbale sub

indicali

ln

asemenea cazuri

materialul din care este realizat


miezul magnetic
al ,capului. Astfel, magaeLi:zarea capetelor cu miezul din

avind un capet introdus intr-obobind. Cind spirele bobinei sint parcurse de curent, la capetele tijei apare un cimp magnetic carc isi va schimba polii cu

formii de U tcrminat c'u <Ioud piese

polare (fig.2)
ce

ln

momentul

materiale nagnetice moi, cum ar fi


permalloy-ul, apare dupii un timp mai

lntensitLtea cimpului magnctic variabil este suficientd pentru magnetice. In timpul folosirii demagnetizatorului monopolar
realizarea demagnetizirii capclclor
magnetofonul este deconcctat de la

frecventa retelei de

c()ncclerii btlbinc'i la retea in dreplul

50H2.

lor doui piese polare avind

intrelierul dc 0,2nrrn, apare urt cimp


magnctic alternaliv cu frocven.ta de 5flAz. ln cazul accslui dispozitii este

lndelungat datoriti proprietdlilor magoeticc ale acesl.ora. In cazul


magoet<lfoanelor de constructie mai

sinipla, la mhrirea nr^go"iire.ii

remancntc mai contribuie

si

re;ea. De asemcnea, se dezlipeste o conexiune de la capul supus


demagnetizdrii pentru
a

componentele curen;ilor d. ,"pou, d"

parcurg spircle infdsurf,rilor


conectarea
demagnctizarea acestor capete

proint impina

capetcloi. ln majoritatea cizurilor, la

in lucru a aparatului,
sc

obtine in urma aparitiei ungr

capului. Prin lenomenul

impulsuri de curent cc strdbat spirele


de

autoinductic se produce anularea magnetizerii rcmaocnte. Uneori, magnetizarea mai.pronunlate a se produce dupd un tirlp atit ""piloi luog lncit coincide cu.aparilia de uzurii capului si ca urmare este
neccsarf, schimbarea acestuia. Cu totul altfel se pu nc problema in

aparitia unor induclii ncduritc in spirclc bobinei accstuia. Apoi se q;eazi in dreptul suprafr:lci aclrve a capului o folie sublire dc rnatcrial plastic in scopul evitdrii c()nlactului galvanic dintre suprafaga capului si virful demagnetizattrrului. Cu
demagnetizatorul conectat la re 1ea sc efect-ueaz?i mi;cIri spiralaic dc

sulicient[ deplasarca pieselor polare in plan vertical la o distanti de 0,5 ... I nrm in fatil capului magnetic. .Operatiunea trehuie fdcutd cu mare alenfie in scopul cvitdrii atingerii supraletei capului cu piesele dispozitivului. Bobinele cclor doudderhagnetizatoare se realizeazd din

sirm6 de Cu Enr cu diametrul

0,2mm.

de

apropicre a virfului acestuia de suprafata capului dupi care, cu o

Dernag.netizatorul nronopolar are 1600 spire iar cel cu poli alternativi are 1 400 spire. lntrcficrul demagnelizatorului cu poli altcrnativi, tija de ficr si piesa sub formii dc LI, vor fi lipite de bobine cu
uraldit.

cazul capetelor realizate din mate riale magnel ice dure cu


remancnl.d mare, la carc nu sc mai

produce aulcldemagnelizalia.

Asemenea capete sint ccle de tipul (iX si PF (in gencralcapcte din I'e ritd; iar mai recenl capctele din permalloy

dur (material numit RECOVAC).In


cazul acestor tipuri, dupd aproximativ 100 <lre de lucru apare nccesitatca

demagnetizirii lor. Demagnetizarca capetelor se poate el'ectua cu doud feluri de dispozitivc alimcntate de la
rctea.

curgnt aproape constant de circa 8mA

511

stabilizat in interiorul capsulei. La piciorul 19 cure ntul.l'absorbit" este do. 16 mA, iotrucit se vor aprinde d<lui
segmeote ce formeazi cifra 1. In cazul

supratcnsiune . Acelte diode

pA ce se dcschid in cazurile dc poi fi


1N3595 (MBLE) _sau DP450-DP451

IPRS.BANEASA.

Daci tcnsiunea de mesurat

este

nsiunilor ,negative, se 4prinde .segmentul g ("minus") al digitului IV


te

( MSB).

O aten;ie deosebiti trebuie


acordatii in general condensatoarelor din acest bloc;i, in special, celui de

MULTIMETRU NUMERIC
ing. Simion Stanciu
(contlnuare din num6rul trecut)

curenti de fugi cit mai mici (de


exemplu mylar).

memorare a referinlei (conectat intre pinii 33 gi 34); acegtia trebuie si aibd

continu{, ca se aplicd direct blocului VE, iar dacd cste alternativi prin intermediul blocului redresor AiC, caz io carc trebuic apisati ;i tasta corespunzitoare. Blocul redresor (fig.3) este cel recomundat de Iotersil pentru montajele din aceastd clasd de precizie. Este folosit un rmplificator dc intrarc Bi-FET din f milia TL081
folo -i cu rzultate egale echivalentul B0t0 sau un tip
sau CA3130. Se pot

O ultimi remarcl
71

pcntru

constructori referitoare la acest bloc:

circuitul

07 semndizeaza deptrgirea

(tensiune la pinul IN Hi mai mare de 0,1999V) stingind toate segmentele

asemanator, LF35(t. lmpedanta de intrarc estt: dc ir..r'!.-inea lbarte mare, astfel incit nic. acum'nu se sunleazi

semni[icativ tlivizorul;' totugi


capacitSlile montajului inrdutdlesc

afigorului, cu excepfia celor


dinsursa pozitivd ( + V : GND,;. Acest

ce

formeazi cifra "1" (b si c din digitul IV). In acest fel, pe modul de lucru

mod dc lucru pcrmitc utilizarea


semnaluluiculcsde la pinul
-38 pcntru

"ohmmetru" consumul din baterii este redus substantial avind in vedere cd, in

caracteristicilc de frecveolS alc ansamblului divizor-rcdresor. atit in


gamci cit si raplltul de clivizare Citndensatoalele e lectlolilice din lig 3sinl cu lantal, la l0V. iar rezisten!ele
ceea cc privcste liniaritutea in cadrul

comanda sincroni a gcne ratoruluidin

iurpedanta divizorului din inlrarea aparatului. (irupul RC (470Kohmi- t),1pF) de la intrarea modulului jtlaci rolul unui integrator, con[crind srabilitatc
indicatiei.

vollmetrului cste

blocul de alimentarc (fig. lJ). Pracl.'ic acesr modul nu incarci sursa de tensiunc rndsuratd, deoarece impedanla de iDtrarc esle deoscbit de marc (1012 Ohmi), deci impcdanta

practici, in cea mai nare parte a timpului sondele''asteapte". Totodatd, ace st mod de lucru al circuitului e folosil pentru declansarea protectici sunturilor de
curcnl, prccum si la functionarea ca "I-stzz.er", dupi cum se va urdta in

de 0,25 ... 0,5W, clc preferinri'cu peliculi metalicri,


Divizor ul de irrtrare trebuie sii fie

Afisoarolo lblosite sint dc tip


anod comun. Catozii segmcntclor

cu
sc

coiespunzitoare ale circuitului, tiind aori

leagi direct la picioarcle

de clasil 0,2o/o. Pentlu obtinerea aiestei precizii s-a recurs la un 'artiliciu ce perurire utilizarea unor c()ntinual'e. Functitlnarea ca vollmclru se rezisloare in clasi l0lo de valori obrinc piln apisarea taslei ''V". ln intregi, nrai Isor dc procurat. ucsI caz, intre borne le dc mis urd " H i" Divizarea e u l0n se Iace in raport de si 'Lo" se conecteazd "capetelc" rezistenlc (I 1,4/l.l4 t x l0n l.asrfelcii divizorului dc intrare de pe care sc rczistoarele tretruie sii aibi valorile "exacle": l0.26MOhnri: l,()26MOhmi; t'ulege, in funcgie de domeniul de lucru ales, fractiunea din tensiunea dc l()1,{rKOhmir l0.2frKOlrmi: intrare cc va fi misurati. Prrttectia l,l4KOhnri.
este asigurate de

rezistorul de limitJre

de 470Obmi gi diodele picoampericc

Fis.8
@
Ft6,7

-i

,Y

rf=BCz5r

7q

-aar.

,n

I I
I

ii
tl tl tl

pariea superioari. Partea rimasd

se

GENERATOR DE FUNCTtT OFTOELECTRONIC


ing. R Minciunescu Cu ajutorul unui fotorezistor Fantat intr-un vizor ds aluminiu
ata;at unui osciloscop sc poate realiza

Flxeazd pe ecraaul osciloscop

ului.
este

Principiul de funcyionare
(fig.

foarte simplu. ln cazul in care spolul tubului catodic se gisegte in pozilia P1

variatic in timp urmiregte curba


desenatd pe masca fixath'pe ecranu't

t)

fotorezistorul va

fi

puternic

iluminat 9i igi va micsora rezistenla la citeva sutl dl ohmi piovocind apalipia unei teosiuni oegative pe intrarca

osciloscr-rpului se obline l'a lietirea amplificatorul ui operalional.

un generator de fuucgii oricit


complexe. Cu toate

ci circuitul

de este

neinversoare a amplificatorului conduce la al. A iegirii ;i va a pot

amplificarii circuitului (l + R3/R4)


este necesarb

Valoarea relaliv mare


pentru
a se puteA

realiza
a

deplasarea corcspunzitoare
jurul pozilici
de

deosebit de simplu el poate lolocui cu succes sisteme digitale extiem de scumpe. Semnalele geoerate pot avea

o frecvenl5 fundanentala de maxiu 500Ha ceeacg face ca acest circuit si


fie ideal

jossp scopului. Io cazul in care spotul se afld in pozi;ia P3, fotorezistenta are valoare mare (intrucit Du este iluminati) ceea ce provoacd mirirea valorii tensiunii de
amplificatorului operalional. Mdrirca acestei tensiuni comandi deplasarea in sus a spotului. ln felul acesta prin

spotului. Aceastl amplificare poate provoca, in unelc cazuri. oscilalii in

Ele pot'fi eliminate eu ajutorul filtrului trecc jos format din R5 si Cl


oblinindu-se semnalul din fig. 3 b.

cchilibru

P3 (l'ig. 3.a),

pe GraFrcu fi generatl

dicale. regte a bucatd

pe intrarca neinversoare gi in consecingi 9i a tensiunii de iqire a

'Clircuitul poate [i rcaliiat pc .r placa de cablaj inrprimat simplu placat exccutati etlntbrm desenelor
din fig. 4 si 5.

de carton de dimensiunile ecranului osciloscopului. Se taie cartonul pe curba deseoati ;i se indeplrteaza

reaqia opticd realizatA spotul

este

menlinut pe curbd. Semnalul a cirui

oo1 ,:
>

descris in cr-lntiouare) care prin pe suport ceramic (CERMET) alternativ. pentru o stabilitatp maximi. Prin apisarea tastei "mA" so trece contactele sale introduce rezistenta Ajustarea lor se face pe modul de pe modul de lucru "amp9rmetru". In suplimentardde lKOhsVlW. lnacept lucru "ohmEetru", dupd metoda circuit se ioseriazi suntul mod se limiteazd la 0,7V tensiunca la descrisi io finalul articolului, pontru corespunzdtor gamei ;i se mlsoard bornelc guntului. In exterior,

Ace ste valori se oblin prin oricum este garantatA clasa0,2o/o (in 0,2V pe sunI circuitul 710] lnseriergaunuirezistor ioclasdlVocu c.c.). Condensatoarele monlate in semnaliz,eazl, prin stingerea ultimilor un semireglabil de valoare mult mai paralel cu rezistoarele divizorului trei digili. Ca urmare se anclanseazf, micl.Semireglabiloleserecooandi a realizeazi compeusarea in curent refeul (printr-un mecauisrn ce va fi

fi

'

a evita iteragia uzuali 14 reglarea cidereadetensiunepeqcesta. Partea limitarea se clectueazi la valoarea divizoare lor' de tensiune. Cu uu din lanlul serie de $unturi neparcursi maximii a curentului dirgct suportat dMzor corect rglat se poate obline de curtlntul de mlsurat se adaugA Ia de diode ( tA, ceea cc corespunde chiar clasp O,tVo (lt c.c.), fiind rezistenga de intrare a voltmetrului, teoretic la lKV !).
necesari o reajustare la circa 18

luni;

dar prin valorile sale mici nu

divizcaz6

(contlnuare in

nu

mtrrul viltor

lensiuoea. La depigirea tensiunii de

lF7 ,l
a

,f

COMANDA AUT'OMA'I'A
A 9TERGAIoRT.TLUI DE PARBRIZ
P. Nieolae
Sint binecunoscute problcmele cc

apar in timpul conducerii autoturismului pe durala


precipitagiilor atmos lapovi15, ninsoarc),
auto fiind obligat, in ct

rutier unctlri dificile,


adecr*rt functionarea ;tergiitoarelor de parbriz. Aslfe l, de mulre ori, cind
ploaia ou este pre
a

?L
LED-ul este alimentat dc la un oscilator de relaxare realizat-cu ra[ional Cl-l/3 amplific Potentiome trul conectat
P2

ffiP

abunrle

nti, o cursi

sau <Ioue a itergeto_arelor siht suficientc pcntru stergerea parbrizului. Urmeazi inchiderea intrerupitorului iar dupi un ioterval de timp trebuie din nou sd se ac;i'bneze asupra acestuia. O
rezolvaie.a acestui neaj uns s-a oblinut

comanda intermilenLd
gtergdt'oare

prin folosirea automatelo. peltru


a

lor de parbriz, dispozitive electronice relat.iv simple, dar


eficiente.

jurul valorii dc 3,SItHz. De;i lumina perturbatoare aro niveluri foarte diferitc (intre inlunericul noplii ;i strilucirca Soarelui), traductorul fotoelectric trebuie sii transforme impulsurile luminoase in tensiune variabilii cu o sirrguri amplitudine. Pentru accasla
oscilagie in s-a lirlosit jonctiunea colector-bazd

permi

.prtlpriu al picselor. Semnalul de la iesirea' filtrului este detectat dupd .. aplic[ triggerului realizat iu "u'.. amp.lificatorul opcra;ional CI-1i3.
Pragurile acestui trigger sint reglate

n al

freivcntei dc

cu potentiometrul P1. Semnalul la


iesire comandi prin intermediul unui

tranzistor, relcul de conectare a motorului stergdlorului de parbriz. Circuitul piistrcazi avantaj ul compactizdrii dacl cele patru amplificatoare operationale sint
cuprinsc in aceeasi capsu16. Pentru a

Stergitorul dc parbriz puate fi


comandat direct dc umozeala de pe fala exterioari a parbriz.ului. Pentru aceasta pe fala interioari se fixeazi un suport simplu ca in fig. l. Pe suport

ftltotranzislorului FT care f unctione azi ca fotoelcmcnl.

elimina'impulsurile pert.urbatoare suprapuse pcstc tcnsiunea batcriei

tcn!iunea dc alimentare

este

existd un fototranzistor si un LED

(aliturate) cu axel'e optice perpefidiculare pe suprafala parbrizului l. Dispozitivul estc


compus dintr-o

Cureit ul .jonctiunii este proportional cu iluminarca. Pcntru rezislcnta de sarcinl Rl (fig. 2) s-a ales valoarba de 27Kohmi, caz in caro amplitudinea tenSiunii u[ile este limitati numai clnd pestc lumina pulsatl emisi de
suprapune lumina directii a soare lui. Aceasti situa;ie nu apare cind plouA si ca urmare se perturba functionarea

stabilizatii la 8,2V. Reglajul circuitului se face dcstul

de usol tolosind un voltmetru

tabli de aluminiu 3 fipitn pe parbriz cu un adeziv 2, un


gurub cu cap ingropat 4 pe care este prinsd cu doui piulige 5 o plicugi de

LED ;i reflectati de parbriz

se

elcctronic conectat in punctul de misuri N{. Se roteste potentiomctrul P2 pinii ce indicatia voltmetrului incepe sd scadd de o parte;i de alta a

unui maxim. Apoi se fixeazl


P2 pe

potentiometrul

cablaj imprirnat 6 cc tirlosegte

.upoit p.otru dioda ldo


fototranzistorul Fl-.'

ca

si

circuitului. Tensiunea pulsatr'rie (utild) sc Lransmitc prin condensatorul Cl citre tlltrul actir

(intre pozitiile care determind LED-ul riebuie sd sc afle

pozilia mediani

schderile egale) Ft{tltranzistorul 5i


I'a

realizate cu amplificattlarcle ope rationale Cl- 1i 1 si CI- l/2. Elcmentclc Rl si C1 l'ac parte. din
o

trece-bandi compus din doub

ce

lule

componenta de 100H2 dalorata iluminatului public si componentele

la 3,8KHz. Astfel el climiri6


mai inalte datorate zgomolului

prima ccluld de filtraj. Filtrul activ are caracleristici selectivd cu rezonanta

aproximal ir' Tmm de laga parbrizului. Daci distanta este prca mare va predomina reflcxia pe faga interioard a parbrizului. La o amplasare corecti, o usoarii aburire (cu rf,suflarea) a fe;ei exterioare a parbrizului, trebuie si fie sesizal.i dc circuit. Potentiometrul P1

se va regla astfcl incir ieleul sd fie

actionat cind,stcrgitorul de parbriz


s-a deplasat

lateral

__>

APRINDERE ELECTRON ICA


ing. G. Hertoiu
(continuare din numiirul trccut) Totodat?i, dioda D5 protejeazd jonctiunea BE a Lranzisl.,-rrului T5 (la impulsuri negative ). Grupul R4, C-1, T6, D6 reprezintl un stabilizator de

siTl. Rezistolul Rll are rolul unui tIaductor curcntblocindu- sc T2

EI-ECTRONICA AUTO

lensiune care aetioncazi asupra intrbrii R a b'isLabiiuiui. Pragul unci porti TTL este aproximativ 1,4V. Divizorul R12, R13 stabilesle valoarea curentului ma"io., plin bobina primarii a transtbrmatorului Tr. Circuitul din secundarul
sche ma din fig. l, decit rczistenta R15 care arc rolul de a descirca C t dupi oprirea moLorului.

T-i. T6. T7 impreuni


plantat vertical pe placa de baz6.

integratc

CIl si (lI2

si tranzistoarele

cu

comp()nentele afcrente, a fost asanrblatd pe un modul separat

'Iransf()rmal()rul s-a montat

transformatorului nu prczintir in.plus,

fatd de

orizontal. Se recomandd ca traseele dc alimentare sa aibd ldtime mare


(pcstc 5nrm).

5V necesar pentru alimenl.area


circuitelor logice. Bistabilul RS
realizat cu
o capsuld

Pentru puncrca

in functiunc a

este

CD B 400 (portile folosite ca ioversoarc Iac p<lsibild conranda bistabilului propriu- zis cu impulsuri pozitive care sinl. mai usor

REALIZAREI PRACTICA

SI

de oblinut). Circuitul de intirziert: es[e realizat cu un monostabil CDB 4121. S-a admis o lurafic maximii de 6000 tureimin., la un nrotor in 4
cilindri, ceea ce inseamnA minim 5 ms intre doui deschideri alc ruptorului (intre doud scintei). Cl ircuit ul realizeaz>i o intirzicre dc 2,5 ms
(durata cste dati de

PUNERE IN FUNCTILINE Picsa chcie a intregului nrontaj o consl-it uic LranslormaLoru I Tr. Acesta a fost realiz.at pe miez cle l'eritii ti;r

sccundar ti00 spirc CuErn


diame

E5-5, bobinind in prinrar 7() spire CluEm cu diametrul de lnrm. iar in


cLr

montujului sint necesarc: - () sursi dc tensiune de 12Vl5A salr un acunr[rlator auttl: - un vtrltnretr u; - o bobinli de incluctic; - un generator dc inrpulsuri care sd
sinruleze ruptorul.

trul de 0,2nrm. S-a previzut un intrcfier dc aprox. 0,5mm, absolut necesar pentru btina lunctionare a
transformatorului.

tr-ansloruralcrrului Tr libcr, se alirnenteazl nronta,j ul si se verifici


existcnta lensiunii cle 5V in e mitorul

L-iisind un

capit

al

Pentru o comandd mai bunl a Tl, s-a imaginal. o schemA cu comulare de curen[.
tranzistt-rrului
Nivelul tensiunii la iesirsa unei porti TTL in starea 1 logil estc <te ci.cl

Rl2;i

C2).

apreciabil dccit dacii turalia mtltorului dcpiscstu 3()00-40()l) turc/min. Sc lasa lu alcgerea construct()rului monlureu licstui
tranzistclr pe radiator sau plantarea direct pe cablaj C-ondcnsatorul Cl se

Tranzistorul

Tl

nu sc inciilzegie

lranzistorului T(r. Sc verificd lunctionarea bistabilului si a


lransl'ermator ul

circuitului coilutat()r de curent. Daci totul este in regulii, sc conecteazd

Tr (atentic

la
de

respectarea inceput ului

infisur[rii!)

si bobina dc inductie. La icsirea

3,5V iar potentiulul


tranzistorului T l, cste:

bazei

poate realiza

in mai nrulte

mc,duri

VntZ = Rlgx l;,1,x1i i' Llg611 + UBETZ : 3,2V


Avind in vedcre nivelurilc dc tcnsiune foarie apropiatc, nu se recomandd legarca icsirii porLii TTL printr-o rezistentii in baza
tranzistorului T2.

(dach nu sc dispune de laloarca clin schcmi):

inalte tensiune a b,ibinci de inductie se fixcazi un conducttlr clc cupru ce'va mai glos, care se apropie la circa 4 .,.

- legtirea in paralel a trei

cundcnsaLoare do 0,3.)yF/63t)V;

din cclntactcle de alimentare cu joasi tensiune. Sc alimenteazii montajul si se verificd


5nrm de unul
obtincrca scintcii prin citcva atingcri ale firului ruptur la nras5. Dupd ace ca, se nrdsoard eonsurnul montaj ului. Acesta trchuie sil l'ie mai mic de 1A la 2Ol\H2.. PentIu aiustare se poate
nrodilica cu 0,

- lcgarea in paralel a douii - legarea in serie a doui

condensatrlare de 0,47pFl6-30V; condcnsatoarc de 2,2pF/250V:

Schema

folositi lunctioncazd

astfel: cind iesirea bistabiluiui cste in I logic, T4 este saturat si T3 blocat.


,qstfEl, curentul furnizat'do R9 intrii

Irr acesl ultim caz se leagti in paralel pe fiecare condensator urr rezistor de I MOhnr pcnrru
egalizarea tensiunilor; rczisttrrul l{ de I MOhm nu rnai este nccesar.
l-5

l00Hz (3(X)t) ture/rrrin ) ;i sub 2A la

0.2rum dinrensiunea
ca*

intrclielului.
Se rnentione azi

reglajul optim

Tiristorul Th nu arc nevoic dc in baza tranzistorului T2 pc care il radiator, dar cstc binc sa rc,, isrc la satureaz6. Accsta, la rindul lui, . 800v.
deschids tranzistorul T l. Cind icsirea

bistabilului

0logie,T4 este bllcat, T3 saturat gi curcntul din R9 sc scurgo


este

Monlaiul a l'ost realizat pe o placd

prin tralzistorul T.l la

masd,

dc circuit imprimat. ln vederea rcducerii gabaritului, purtea dc comandd continind circuitr:lc

misura si .r justa tensiunea de la bornele condensalorului Cl prin reglarua valorii rczistorului Rl3.

se lace cu aiutorul unui osciloscop, vizualizind l'or nra de undh a curent ului prin rezistorr.rl R11, care trcbuie sd uibi o cresterc liniard. Trtt cu ajutorul osciloscopului se poatc

'6:t::,D.#."
c4 e"-ois tf R!-O-ca.d

3-$ 3'D, t:; %"" H

fi,,a; fi:#,94

Blocul pilotat (fig. l) contine un ceas digital cu al'isare numcricd, prccum si circuite ce l'urnizcazd semnale de coincidentd necesare blocuri krr de actiooare. iunctionarea
tandemului 367'-362a tirst deicrish in primul numdr al revisl.ci, asa cd nu

vor diviza prin (r0x24)

clasicii, tlce'odificare'a'3CD-7

Alisarea se l'acc. dupii o schemd

segmcntc dbtioindu.se cu ajutorul circuitului 45 I l, iar seleclia cifrei

v()m rcveni; deascmenca asupra

programatoareltrr, decadice. AIisoarele p.ot li dintre cele


conceputc peniru c:iasurile digitale

foloscste chiar senrnalclc dc'tcstarc a

PROGRAMATOR ORAR
Sim Stan
ln nr. l/90 al revistei uoastre a lirst rprczeotat un lemporizor realiz-ht cu percchea de circuiie integrate timer 361-362. Vd propuncrn acum o noijd apliiatie cu acestc versatile circuite. Este vorba desprc un pr(tgranlal(rr care furnizcazi semnale elcctrice la

piirlilor din schem[ preluate. Se va loloii acum varianta B (in 24 dc pini) a circuitului 361, care otbri, in plus tatii de variirnta A, semnalele pentru afisarca multiplexatd a continutului numliritoarclor. Prin pozitionarca corespunzdtoarc a intrErilor de
programarc. num6r6toarclc intcrne vtlr numEra in sislem orar zilnic ( adici

(de ex.

MDE

2.594

N{icroelectronica), sau se obtin din celulc indpendente de afisoare cu 7


scgmente (catod comun;, piin legarea in paralcl a anozikrr ,scgmentelor de

acela;i fel. catozii eoiespunzdtori liind comandati prin' tiinzistoarele Tl, T2, T3 si T4. Sernnalul intermiten

orc preslabilite si cu durate de


asemenea rcglabile

Caracteristici tehnice. duratcorocramalc: lmin...2-Jore

59min,la

o"rice ord;

re: l min;

*.5ltn8ttt'
'f 5Vl2:r0mA

prioc.ipali
balerlr sau

(consum

NARE, DETAT II
TRUCTIVE.

DESC]RIERE, FI.]NCTIO
CONSII
! Voo

iutreruperii sursci principale.

i
o
I

J
4

Programatorul este alcdt uit dintr.un bloc pilot ( lig. I ) ;i din blocuri de irclionirrc, numdrul

L--.1

TI
f__J

vc .).t
sl co ac

acestora depinzihd de complcxilateu programului propus. Din puncte le dc

itr

exitdti.i constructiei

avantajos pcolru ind la -5 blocuri dc

un nunrAr mai marc sistemelc bazale pe chituri conrandale de microproces6r sint rnai icftine.

hlrhl

ce "bate" sccunda se obtine la iegirea Q2 a circuitului362.

Blocul 7 futnizcazl, semnalul de tact sincroo T peatru toate blocurile


de aclionare, precum;i un semoal de resetire, cu rol de sincronizare (RH), in fiecare zi la ora 00;00.

programatoarc. Primul carc va scslza coincidenta va fi IC4, la borna A aparc semnalul pozitiv. Cind semnalul de la

ALI'I'OMA'I'IZARI
pina la ora (X):()0 Accst al doilea mod

pinul XQ ql lC5 indicl a doua

coinciden!i, acest semnal rcseteazi IC'4, scmnalul A revinc in zertl.


AceastA stare se menline pind la ora 00:00 cind ciclul se rria. [n accst fel celc cloui programatoare stabilesc,

do lucru poate dubla, in anumite capacitatea ap licalii


programatorului. De rcmarcat c6, in ambele configuratii, la iesirile XOR ale fiecdrui circuit integrat apare, la
coincidentA, un scnrnal cc dureazi 9n mrnut. Alime ntarca se va asigura dintr-un

Blocurile de acEionare au doud regimuri de lucru. In aranjamentul din figura 2 la ieqirea A apare un semnal treapta pozitiv la ora stabiliti de programatoarele notate in fig. I
prin "INCEPUT", semnal ce revine la

respcctiv, orcle de "pornirc" si de "oprire" a elementului ctlmandat de iegirea A.


Pasul dc programarc, lu ee hiparr:a cu cite patru comutat()are, este dd 1

potenlialul de masd la ora stabiliti prin programatoarele ootate

*SFIRSIT". Funclionarea are loc dupi ciclul descris in continuarc: Rcsetate prin semnalul RH numiritoarele sint incrementatc
sincron prin semnalul T, de peri<ladd

minut, dcci durata

ininri

scmnalului A este 1 minut. Dac:d nu cste neccsard o rezolutic mai find, se

poalc renunla la ctlmulatorul


rcspecl.iv.

alimenlutor cc poatc livra 5V la 200mA; aceaste tensiune nu cstc nccesar si fic stabilizata , influenta asupra oscilatolului cu cuart cste foarte rcdusi. Pentru cazurile de inl.rerupere a relelei de alimentare
cstc prcvizutd alinrentarea de rezervi

Daci sc deslacc punlca

1 minut. Continutul numiritoarelor


este inspectat

si comparat cu inlormalia din

4KHz (vezi numirul l/90 al revistci)

ireriodic cu frecvenli de

stabilitc din progranratoarclc

n()tata in schcmd cu S ficcarc circuit 3bl lucreazd indcpcndent si la icsirilc A si B vor apirea semnale la orcle respective, semnalc ce se vor mentine

din haterii sau acumulatoare.

Rczistenga din anodul bateriei asigurd

un mic curent de incdrcare in cazul folosirii acumulatoarclor; ea dispare daci sint folosite baterii chimice. La lrecerea pe alimenlarea de rezervi,
circuitele de afisare sint deconectate, consurnul redutin.lu-se substan;ial (circa 7mA pentru pilot si 5 module dc aclitlnare). Din punct de vedere constructiv

INCEPUT SECVENTA
(4 comulotoore fumble-switch)

i
I

aparatul sc realizeaz| utilizind un bloc pilot si un numdr de blocuri de

actionare duph

dorintd.

lntcrconeclalea hlrrcuriltlr se facc


unind conexiunile ce sint descnate cu

siigcli si poartI aceleasi etichete.


Ctirnirui,.ntele sint tlin ceic obi;nuite. Tranzistoarele sint de tip NPN de uz general, iar diodele-oricare cu siliciu, cu exceplia celei notale in t'ig. I cu D1, cure este cll gernlanlu.

Condensatoalele Iixc si cel

comtrtqtoore tumbt+srikh)
SFIRSIT

senrireglabilvor fi de buni calithc, de

ele depinziud stabilitatea


perlormanlelor in timp. (continuare in pag.24)

lr l--=-------

--:-

--

- - - - - ---

Fig.2

- - -)

oR[ oYr qYr g%

o o. o or

"

o--o Y'o-&"-a

nuH

1-F

rrro G-g
u"i^o
rr. o lrrG'

OA a6

Sl"

o-----{

tr

ebctronlgtul

ELECTMillcA

apa^atului

in

prezenta subiectului

care va intersecta un fascicol invizibil de raze infrarogii ce strdbate cimpul cadrului pe diretgia cea mai probabile dc aparigie a subiectului (fig. 1.). In

accsl mod se pot fotografia in zbor chiar si insecte relativ mici, in cazul in

corpuri rigidc avind potril'itc COMAN DA A I-I'I'OMA'I'A

iN lnrRnRogti A APARA'I'LII,UI I)Ii


FOTOGRAFIAT
Stan Sergiu Nu rareori fotograliile pe care dorim sd lt: cxecutinr sint posibile
numai atunci cind sub.iectul cc trebuie

diafragma, timpul de expunere, distanta, in conditiile pe care lc reclamd subiectul. In cazul in carc
un blitz, el va

care aparatul este previzut cu telcobiectiv, reglat cu cimpul de claritate in strinsd concordantd cu pozitia tascicolului de raze infrlro;ii intcrscclal. Siste mul de comandi aulomatd cuprinde un emigitor modulat de raze in infrarosu,
fascicolul cmis liind captat direcl. pe un elcmcnt fotosensibil aflat intr-un circuit de decodificarc ;i comutalie. lntrerupcrca fascicolului dc raze

aparatului fotografic i se alaseazd si

fi

pozitionat pentru

dirijarea optimi a t'luxului luminos, alimcntat si pus in concordantd cu aparatul fotografic prin contaclul sincron. Declansarea prtlpriu-zis6 a

inl'raro5ii va fi marcate prin

actionarJu imcdiatA a elementului de

aparatului se va facc prin


declansatorul flexibil. Elcmcntul de

cxccuIie si dcclansarea aparatului l'oroglafil. Uriliz;rea sistemelor


oplice pcrmilc cxtinderca sistemului in medii relativ luminoase (nivele de

fotograliat nu sesizeazd prezeota


aparatului fotografic si a persoanei
care il manipuleazi. Sint instantance greu de realizat in alte coodigii, solutia

"*..rli"sl mccanlc ce asrBura electromagnetrc declan;area la primirea comcnzii din rccept6rul de infrarosii.
Sistemul de comandd utilizind

uu fi un

sislcm'

l0 ... 500001x), tdrii ca ele sd perturbe functionarea sistcmului.


-

tehnicb constituind-o comanda do la Problemele care le implicd aceasti ctlmandd sint

distanli a aparatului.
complexe, mai ales
comenzi in infrarosu.

in cazul

unei

Majoritatea aparat elor lbtografice

radiatii infrarosii estc c()necput pentru a surprinde nr()mcntul aparitiei subiectului in cadrul cc urmcazd sA fie fotografiat. Acr:st. sisLem are avantajul ci perrnite comanda automate a dcr:lansdrii

dmltdtorul rJe radlagii infrarosii lirloscste ca sursi dc radialii un giup dc cinci diodc luminiscente Ga-As
comandatti prinlr- un amplificator de putcre realizat din doui tranzistoare

in montaj Darlington. Pentru

peotru amatori sinl l)rcvezule cu sisteme manuale de antrenare si pozitionare a filnrului, astfel c'a inlrcaga pregltire tehnicd si tot instruieoiarul vor servi la rcallzarea unei singure fotografii. Aceasta impune o deosebiti griji privind amplasarea aparatului, precizia in lucru a sistemului dc lransmitcrc a comenzii si dc dcelansarc. cit si alegerea p6trivira a momcntului Je
fotografiere.

prolectic. la pertur.balii^de frecvenge ) cit si la radiatiilc infrarosu em$e

Aparatul fotografic va trebui

sd fie

lasat De un treoied sau fixat de


+5V

R'
3Xt

ct 6anF
lR6

Itn
lcr
1,ryF

amplificat iar la pinul 3 este adusd


trebuie si fie de foarte mare precizie deoarece nu afecteazi receplia. El se

rcceptionat de la emititor

si

{e qoare, spmnalul pmig va fi de forma unor pachete de impulsgri cu frecvenlE de 10KHz. Pachetele dp
10ms gi se repeti periodic la intervalp de 40ms. Accstfactor de unplerg de 1/4 s-a ales

impulsuri au o durati {e

din motive eugrggtice, pentru


utilizarea clt mai ecooomic6
a

face din'motive energetice. [n ace$t fel, din 40ms amplificatorul de putere realizat cu tranzistoare va fi blocat 30ms, el fiind consumatorul principal din emititor.

state". Dici frecvclnta serinalului de intrare cste mai marL decit frecvenla

icsirea oscilatorului somaodat in tensiunc. Acesl coqrparator de fazi consta din patru bistabili, logici de contr.ol ;i un etaj de ie;ire "three

oscilatorului c()mandat (OCT) iesirea (pinul l3)

in

tensiune

bateriei

epigdtorului. Schema electricd a emitit<lrului este prezeotati in fig. 2. Sd observd


prezeafa a doui oscilatoare realizate

(fig. 3.) utilizeazi ca detector


comandA,

Reciptorul de radia;ii infrarosii


o

cu cite doui por;i logice SI-NU


dintr-un circuit integrat MMC
Prezenta rezistoarelor

prin intermediul unui condeosator, un amplificator cu

fotodiodd cu siliciu. Diviiorul in care este montat elementul fotosensibil

impedance). Dacii ea este insi mai mici, icsirea este linuta o mare parte

timpului esre
"()"

mare parte din tinrp in " 1" iar in restul

este iinuta o

bloe

ati (higb

din timp in

iar in restul timpului

eslc blocali. Cind eclc doui freclenle sint egale-dar sernnalul de intrare este

4011,

Rl

si R2 face

ca.freiven;ele. de oscilaiie sa fie independente de sciderea tensiunii de alimentare de la baterie


.

Oscilatorul L f.vnizeazd semnalul de

10KHz. Frecventa acestui semnal trebuie reglati distul de bine, mai exact in intervalul 9,5 ... 10,5KHz
recunoscut de partea de receplie. Reglajul se face din scmireglabilul

tranzistoare in montaj Darlington cu impedangi mare la intrarc. Scmnalul de la ampliticator csle preluat de un indicator de calare realizat pe baza circuitului integrat MM(' 4016. lndicatorul de calare este de fapt o bucl6 cu calare de fazi, cSreia i s-a
addugat un circuit sarc scmnalizeaz6

defazat inainle falii de ie;irea OCT, iosirea comparatorului va.fi in "0" cit timp ambcle intriirisint in "t", iar cind cstc defazat in urnrd iesilea va fi in " 1"

cit timp ambele intrAri sint in

'0".

pentru ca semualul s[ poata fi


R3. Oscilatorul 2 furnizeazi un semnal cu frecventa de 25Hz si

daci buc.la s-a prins sau nu.

Oscilatorul comandal in te nsiunc arc fmin = 9,5KHz gi fmax: 10,5KHz si


nu se caleazd dacd semnalul la intrarc nu are frecventa in banda de capturi 9,5 ... 10,5KH2. .Iesirea comparatorului de fazd

Astfel, tensiurrca de pe FTJ conectat intre iesirca c()mJraratorului si intrarca (X'T tpinul 91 este ajustati pini cind cele douh se mnale sint in fazi si au acreeasi lrecvent6, ln acest purrct stabil iesirea este in "high
impedance

". ln

de umple re estg cootrolat din semireglabilul R4, iar frecventa de oscilalie se regleaz6. din
semireglabilul R5. Reglind factorul

factorul de umplere

ie 1,r4. Factorrll

(pinul

13 al

circuitului integrat MMC

4046) nu depinde de factorul de umplere al semnalelor de pe intrdri

diferenta dc lazi increnti intre

rcalitate, va fi cea rnai mare parte a timpului un nivel " 1" cu e'xceptia unor impulsuri loarle scurte rezultatc din

termioalul

aceaste sit ualie la

va

fi

un nivel '1". ln

(pinii la si 3), ci numai de pozitia

semnalele de pe intrdrilc comparatorului de fazi. Daci nu


existh semnal de intrarc, oscilatorul comandat iu tensiune este ajustat pc frecvcnta cca mai coboritd (9.-5KHz).

de umplere se poate modifica

gi frecvenEa de oscilagie. Acest reglaj nu

relativi a fronturilor lor pozitive. La pinul t4 se aplici semnalul

Hg5

RI
c

d
h

A K

ebctronstuL

ippulsuri emise de emilitor). In cazul in gare subiectul intrerupe fascicolul monostabil nert:l.rigerabil declaugat ale Durata pumtql .A', din $oqoalplui impulsului pozitiv ce aparp in puocrul E, ca efecl al fiecirui froot crescAtor, l-a stabilit la 25ps prio Rl 9i Cl. Se

ne<ln,
I

chiar la iluminlri mari dc

0000h nu infl uen!eaz{ funcgionarea

Cu porgile 2 ;i 3 dio circuitul integtat MMC 4001 s-a realizat un

de frouturile crescitoare

en is de emigdtor acest nivel "1" se va prelungi. Din R2 si C2 s-a stabilit ca un nivel de "1" cu durata mai mare de 50ms s5 seteze bistabilul 2 gi astfel sd

sistemului.
telecomenzii

in cxterior in plind

Functionarea

lumind solari de amiazl este posibili numai la distau;e mici, de 2 ... 3q, cu

fie aclionat rsleul de declaugare

condilia atagirii elementelor


fotoscnsibile a unor cozoroace
protec;ie.
de

ea

in la
Sensibilitatea spectrald maxima
este de 870nm si este determinati de

inverseazd acest semnal gi se folosesc fronturile crescdtoare ale semnalului

Aparatele c u declaogarc senzoriali simplilicI foarte mult


sistemul de execulie care, in acest caz,

obEinut ca Bomeote de a
ajutorul bistabilului la pinul 1. Din fig. 4.

citi I starea iqirii

cu

de se poate observa

tipul elemeotuiui fotosensibil folosit.


O solutie simpla de filtru iofraro;u o

poate fi realizat electric prin conectarea directi la sistemul de


transmitere a comenzii. In fig. 5. 5i frg. o. sinl prezentate schemele cafilajelor imprimate ale

cum in puoctul C se obliu pulsuri negative de tl = 10ms (calare pe impulsuri) cu qivpl "1" de t2=30ms lntre ele (pauza intre pacbetele de

constituie o bucati de film color

t0KHz pe durat4 unui Pachet de

AGFA T-18 neexpusi dar developati. Distanla de la emi;itor la receptor poate fi de t2 ... l5m in condiliile unci

receptorului gi respectiv

ale

emigitorului de radiagii infrarogii.

iluminlri diurne

de 5001x. Becurile cu

i " a desface puntea S, iar la miezul nopgii' e aduc insumate semnale le e C4 si cel din colectorul curent mic, curentul maxim debitat atit de dezagte mnificagia celor alimentarea avind baterii in tampon, este de circa 0,4mA rdmine'aceeigi. PUNERE IN FUNCTIUNE, inigializarea nu se face it"r, REGLAJE. st<.: ca semnalul schimbarea programelor putind fi ii ora 22 a'unei Presupunind cd montaiul a fost realizatd fAri ofrirea ceaiului. De executat corecl, dupd punerea in (rbservat cd aparatul nu "uitd" zile pind la ora 3 si 45 minute a zilei programul la intreruperea totali a urmetoare. Pcnlru aceas.ta din a aliment6rii din cauza "mcmoriei" programatorul notat 'INCEPLIT" s (fig. 2) se fixeazii 2200, iar din mecanice. e necesar. Intrucit circuitele integrate Modulul de acfiooare, aia cum este programatorul notat "SFIRSIT" 0345. nu au fost proiectate pentru a desenatinfigura2(cupunteaSactivd) Funclia SAU se re alizeazd simplu, depe butonul
(urmare dip pag. ?6)
multe tipuri de giuri de plantare (ex.: iametru de
densatoare ... 1,2 mm)

dc tip tuuble-switch, decadice cu ie;iri BCD qi au fost descrise in articolul din numdiul 1/90. Iegirile A ;i B sint de
ProgramaLoarele mecanice sint

(urmaredinpag.2l)

prin mancvrc simple. Pentru


simplificarea schemei s-a ales initializSrii la

calea

dorestecainceputulinten'alului

silie

inainte de ora 0l) si sfirsitul dupa se rocurgc la urm6torul

sau pentr 7,5 um de cele doui laturi ale 0,7 ... electr cablajului.
cele patru colluri si cu centrele la 5

Concluzie, Matcriale le sosite la redaclie ;i carc intlcplinesc condiliile de publicare v()r ave a prioritate, Cele

carc nu se incadrezl in normele

3.8.6. De preferin[6 gdurile de pla[tare a componeote{or nu vor fi la distau[d mai mici de 7,5 mm de
se

prezcntatc mai sus vor fi prelucrate in

marginea cablajului. ln cazuri extreme admit distante de 5 mm. 3.8.7. DacS' pe cablaj existi mai

cadrul redac;iei dar igi vor pierdc prioritatea iar drepturilc de 4utor se reduc corespuziitor cu gradul dc cercul care simbolizeazl gawa
cablaj.
pe
t

ransforma re.

.IRANZISTOARE NPN DE PUTERE PENTRU COMUTATIE ECHTVALENIB


Tip

/Fl

It
hzre
7.

Vcso(V) Vcro(V) Veeo(V) -lc(A)

fr(MHz)
l0
7,5
7,_5

la

lct,lt

Prc,r(W) Echiv. IPRS


t0.

I
BUl04D
400

BUr05 BU 10tt
BUr09D BUl 15

r500
1500 330 800 250 750 800

r50 750 750


120

600'
300

BUl16',100
BU
BU 126 Bt J 750 BU BU 1.15 .500

l-r7

200'

l.r2 t3.l

3fi)

600
2_50

2-50
25t)

BU BU BU

r38 160 BUr39 20r) BU rrit) 280 BU 141 '' 330 "' BU l4J 800
8U144
900
l-300 1500

136 600 r.17 ll)(l(l

400

l0 5 55 l0 r0 r0 r0 6.1 5t 6 81 87 't
(t (t

2,5

lr)

l0

|,1 2,2 15

10+50

l,-i
4.5
5
5
5 5
r

8.i | (l 56
8.5

BLI(r08D

BIr206
BU2O9

BU6()7I)
BU6OX BUSOX

l5
15

201100

5r)
.50

15

2f-lir00 20i100
8
8

25i8(l

r.550
15+80

5r)

ltu80x
BU82X
BU2Cti

30

0,2.i
|
r

t4

3',
t2
l()

8
8

1.550

i25
150

I0
t0
t0 t2

t75
t 7.i

6
(r 1

350 350
6{)0 700

1
7
7

t2
2,5 2.5 2.5
5

BLJ2t)4

7.5
715

l0 205 15 l0 ss 3,2 3.2 22


22 f,8
2.25 2,25
2.25

1.5i60

l0 l0
-10

BU82X
BUSOX

BUStIX

5,5 5
-s

70 60

lttrSrx
rJ

u607t)

60 60

BU607t)
fJU60TD
BLJ60TD

60
12 12

70 70

BU8OX

BUSIX
BU2O4 BU2O7

l0 l0
2

BU205 BU206

tsu205
BU2O8 BU2(16 BU2O9

r700

800 600

7S
1

r0
I

FU2l2 750 BU22l 800


,8U326
800

8U207 r.]00 8U208 t500 Bt r209 17(X) BU2l0 400

4,.5
415
,1

7!U
8(x)

1
1

1
7

2,5 I 2r5

lJU207 BU2IIS
B Lt

t2,5
85
8.s

209

25tt
.r50

t2

l5

7 7
1

t2
r5
6 6
TZ

l5
6

r0

8 8

BUSOX
Bt_rrJr)x

375

20 3,5 3.5 4 20
l_5

l0
4 4

l0r, 45
45 10 50 5(l 50

BU8OX

BU326A
BUSOX
BLJ.126.4

BU326A 900

BU$r tt00 8U410 160 BU4r l 220


BU4l2,
,.?ltO

400 -1
I2.5

I
5
-5

BUITIX
BUTIOX
B

lir)
175

6 6
(t

8 8

25 25 25 25

U6(17I)

BU,ll3
8U526

I
r0
8
7

BU6()7D
BU6(17D
BU(r(17D

Ir)
-i
I

3:l(I'
900
40() 330 400 1000 400 330

l7.i
-1(l(i

6 6

60
8_i

r0

5i45

8U526

BU8IX
2(X)

BU6f6
BU607 BU608
BU626A

BU6frSD 400
200

6 6
(t

l0
t()

t0
7

5 5 5

90

8U606
tsU6tX)D BU(rt)7 Bt-t(r07D BU(r08

l()
1

l0
r0 lt)
10

l0
5

BU6rtTD 33t) ron


400

l0
7

BU608D 400

6 6
7 6

BU806 BU807

t0 t0

6 6
215
5 5

90 90 90 90 90
100

BU(r08D
BLIS IX BtJtJ0(r BUIJI)7

(rl

r00
10()

60 60

ligurii distinctli in care v()r l)urta

un

indice numcric sau alfanunrcrie (ex.: f(x): ... ( l);A= .... (2)) 2.4. lntervale le dintre doud cilre sc

grul) eoDrpact ase?al de prelerintA la 1,5 ... 2 nrtn de tontponentd (Fisa

desenatorului lig. Al ). Din cele 5 moduri de marcure se mai pol trage

rnarcheazii cu

"sensibilitatc 5 ... 10 nV). 2..r. Sc vor evita tabelelc. ln caz cxtrcm acestea vor contine numai cifrc. Daci sinl necesare explica;ii, in

trei puncte

(cx.:

- intre cifrcle'si lilerel:e. unui simbol sau ale unei valori, distanla
este dc 0,4 ... 0;7 mm: - in cazul in cure valoatca sau codul

urmdtoarele concluz-ii gcnerale:

locul respectiv se va inlroduce cuvinlul"Noti", iar.explicatia so va da

iliununnAR I)ENTRU

ixloctuIREA
AR'TI'COLELOII PUBLICAI}I LE Penlru a veni in sprij inul
cititorilor care doresc sd publicc in paginile revistei "Electronistul" spccificiim in conlinuare o seric de reguli generale privind ntodul de intocmire a nalerialclor Printre obiectivcle urmdrite se

'note, acsstca vor purta indici

in texl. Dacd sint nccesarc mai multe


numcrici sau allanumerici. 2.6. La inceputul descrierii unei liguri (schema, tabel, cablaj, desen
rurccanic,

se inscrie sub simbol distanta intre grupuri poate li de I ... 1,5 mm; -'dac?i marcarea se facc pc un
singur rind, se lasii un spatiu do 1,5
...

ctc.) accasta va

exacl (cx.: "in tabclul

1.7.'Referirca la un element dintr-o schemd electricA (sau orice alt desen) se cfcctueazd prin intermediul simbolurilt-rr (cx.: "rezistorul RI ...')

..." sau I'in lig, lc se dd schema ...") si nu sub lorma "in figura aldturatii ...".

fi

2 mm inlre simbol ;i valoare; sint eliminute in acesl rntld crorile de citire (ex.: Rl l2KOhmi scris sub
interpretat grcsit
3.7.-1.

delinitd

se dau datele

forma Rll2KOhmi poate fi c:1 R I 1 : 2KOhmi).


Valorilc componentolor,

ripurile tranzistoarelor sau alc


circuiteltlr intcgrale, etc. se dau pe schemi ;i nu in tabele sau liste de
nraleriale.
3.1

- maximum dc inlornratii privind subicctul preze.ntal; - aspect unltar al revlslcl; - climinarea erorilor din tcxtc si dcsenc; - usurarcaingclegeriirnatcrialel()r prezentatc; - icurlarea timuului dintrc
elaborarea articolel.rl si tipiirire
etc.

numdrd:

si ou al.valorii acestuia (ex: rezistor ul dc l0 KOhmi ... ").

corcspunziit('are unui cablaj

.4. Zona din schema clectricd

3. FIGURILE ATASATE
.1.l. De la doud

TEXTT,ILUI

figuriin

sus aceslea

inrprimat. se dclinriteazd cu linic punctate. Fiecare schemd va avea atitea zone cite cahlaje sint. Liniile de interconeclare intre zone sau cu
olemente cxterioarc cablajului vor fi marcatc cu ce rculetc cu diametrul de 1,5 ...2 nrnr si cu grosimea trasajului

vor li marcatc obligatoriu pe dcscne si in tcxt (fig. l, fig.2, ...). -l 2 Dcsenele pot [i in creion sau

t. PARAGRAFELE
LULUI

ART'ICO-

' 3 3 Ficcarc dcsen va I'i reali2ut separat pe cite o bucati de hirtie


rnilinretr.ici sau calc. ln al doilea caz calcul va li lipit in minim patru locuri (la colturi) cu bandd transparenti de lipit pe un caroiaj cu modulul 2,-5 (2,54) mnr sau pc hirtie milimetriei .
-l 4.

us.

de 0,25...0,35 nim. AceStca se nunreioteazi de la I la n ;i vor Ii


plasate in punctele de intersectie ale Lraseelor electlice cu liuia punctatA.
3.8. Cablajele irnprimate vor avea
1

l.l.

scop, cornpararea: ctt alte,solutii,


avanta.ie, etc.

Cieneralitiigi lconsideratii,
)

de

seue seI)urilte pentru fata

I.2. Paranretri lunctionali


1.3. Dcscriere schcnrii clcctricii

(caractcristici tchnice, perlbimanle,


etc.)
(compune re)

De preterin;6, fiecare linie sau

contururilc c0mponentcl0r vor


caroiajul dc 2,5 rcspce:tir
2,.54

(respectiv laia 2 pentru dublu placat) si plantarea componentelor (vederc dinsprc fala cu c()nrl)onenlc). 3.8.1. Desenele se executl la scara
l:1.

l,rfrtr'
3.5. Fiecalc desen va avea un
chenar cotal. Se va incerca incadrarea

1.-l Functiontrre t.5. Uetalii constructive ( cablaje,


cutic, subansamble nrccanicc, e tc. functiunc.
)

3.8.2. Desenele de cablaj vor conline si cotele necesare gduririi. tvtaicatei giiurilor cle plantire a se
realizeazii prinIn u rr cer c cu dialnetrul nrininr de 0,8 .,. I urnr plasat in punctul
cle giurire.'C'otalea gdurilor face conlbrrn ST'AS.

pe dimensiuni orizontale de 55, I l5


sau I 75 runt.
.1.6. Pe

1.6. TcsLarc, rcglaic, puncrc in Nole. Acostca pot si ntr aparii ca subtitluri distincte . Escntialul constd ca in cupriosul urlic,,iului si fie
analizal.c corespun2ilrrl 2. REGULI DE INTOCMIRE A

figuri sau lingii aceslea nu

mari

se

se dau nole, comcnlarii sau detalii

textualc de realizare a bobinelor, transformaloarelor, sasiclor, etc. Accstca vor fi mcntit)nate in text la
paragralul
1.5.

3.8.3. Pc desenele dc ansarnblu sc

vor utiliza simbolurile previzute in


"Fisa desenatorului". 3.8.4. Marcare a conrponente lor pe

TEXTULUI
2.1.De prelerinld, articolcle
se

vor
s-a

scrie la modul impcrsonal (ex:

3.7. Schemelc electrice .1.7,1. Dimcnsiunile prcle rate ale sinrbolurilor unor c()mponenlc sau

desenul de ansamblu se va efectua


numai cu sinboluri (Rl ... Rn, Tl ... Tn, elc.). 3.8.5. Fiecare cablaj irnprimat va
avea

utilizat, s-a misurat, sc otrtinc, etc.) 2.2. Nu se fac prescurtiiri in alara cclor acceptate in textele literalc. 2.3. Articdlele vor continc Cit uriti

lncnte graficc vor [i cele prevdzute in "Fisa dcscnatorului". 3.i.2. Compone otele de pe sche nrii
ele

giuri de prindele. prcferabil in


1>ug.'24)

texi pot fi intrtrduse relatii cu celc patru opcratii simple ( t, :, /, x).

puline f<lrmulc. ln cazuri dcosclritc in

se mare bcazd cu simboluri indilcrcnt dacd intervin sau nu in text (cx.: R I ...

(continuare in

Rn,

Formulelc complexe se vor da iutr-o

gtc.). t-inga acestea se lrec valorile. tipur ile iau ctrdurile aceslora. Simhtllul si valoarca I'rlrnteazii un

Cl

... Cn;

Tl

... Tn,

Cll

... Cln,

electt'ontgtul.