LASERUL

Procedeele neconvenionale necesit medii de lucru deosebite (presiuni mari, sau vid, sau medii speciale de ionizare). Tehnologiile neconvenionale se utilizeaz n domenii n care tehnologiile clasice (achierea, deformarea plastic) nu se pot aplica. ostul prelucrrilor prin procedee neconvenionale este mai mare dec!t al prelucrrilor prin procedee clasice. Productivitatea prelucrrilor prin procedee neconvenionale este ridicat. alitatea suprafetelor prelucrate prin procedee neconventionale este incomparabila cu calitatea obtinuta prin procedee conventionale. Prin procedeele neconventionale se pot prelcra aproape toate tipurile de materiale cunoscute.

Istoria laserului

LASER - Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (amplificarea luminii prin emisia stimulata a radiatiei). Einstein poate fi considerat parintele laserului. u !" de ani in urma el a castigat premiul #obel pentru cercetarile sale asupra efectului fotoelectric. $om anali%a in continuare pe scurt e&olutia laserului de la laserul cu microunde pana la cele mai noi descoperiri in acest domeniu.

Descoperirile lui Einstein

'

Singurul lucru de care a fost ne&oie pentru a se in&enta laserul a fost sa se inteleaga &i%iunea lui Einstein asupra emisiei stimulate de radiatii. Robert L. Forward, martie 1979 ati&a teoreticieni erau pe drumul cel bun( in special )lanc*( care a propus ideea de cuante de energie. +nsa tanarul si necunoscutul Albert Einstein a e,plicat totul prin cercetarile sale de mecanica cuantica si lucrarea sa asupra efectului fotoelectric. )remiul #obel nu a&ea sa-l obtina pentru nici unul din studiile sale asupra teoriei relati&itatii( caci comitetul de decernare le considera speculati&e pentru acea &reme. Einstein a castigat )remiul #obel tocmai pentru e,plicarea efectului fotoelectric. -oua dintre lucrarile lui Einstein din '."/ erau teorii asupra atomilor si moleculelor( desi la acea &reme mai erau oameni de stiinta care nu credeau in e,istenta acestora. +n '.01 Einstein a primit o lucrare de la fi%icianul indian S.#.2ose in care acesta descria lumina ca un ga% alcatuit din fotoni. Acest ga% era descris ca unul ale carui particule nu se supuneau legilor comune ale fi%icii. +n acest sens era facuta o analogie cu bilele de biliard. +n mod normal( acestea au o probabilitate egala de a intra in oricare din gauri. onform teoriei lui 2ose( in ca%ul acestui ga% cu proprietati speciale( daca o bila intra in una din gauri( celelalte ar a&ea tedinta de a intra si ele tot in acea gaura( si cu cat intra mai multe bile( cu atat sunt mai mari sansele ca o alta sa li se alature.

Statistica clasica -oua particule diferite se pot afla in trei stari in noua moduri diferite. Sunt trei sanse din noua sa se obtina particule in aceeasi stare.

Statistica in ce priveste fotonii -aca aceste particule sunt identice( ca fotonii( ar doar sase posibilitati de combinare si deci mai multe sanse sa se obtina particule in aceeasi stare.

Acest fenomen( e,plicat si e,primat matematic de 2ose si Einstein sta la ba%a laserului. -esi Einstein nu a in&entat laserul munca sa a creat fundatia. 3ot ce a mai trebuit a fost ca cine&a sa gasesca atomii potri&iti si sa foloseasca oglin%i pentru a a4uta emisia stimulata. Laserul cu microunde Acest laser a fost in&entat de 3o5nes si Sha5lo5 in './1. Ra%a de amoniac trece printr-un concentrator electrostatic pentru a separa moleculele aflate pe ni&ele energetice superioare.

#u este o coincidenta ca efectul laser a fost aplicat pentru prima oara in regiunea microundelor. Emisiile spontane sunt proportionale cu cubul frec&entei de tran%itie( fiind mici in aceasta portiune a spectrului( si putand fi negli4ate( in comparatie cu alte procese ca emisiile stimulate si absorptia. -in acest moti& in&ersia populatiilor sunt obtinute usor cu o energie mica. )rima in&ersie a populatiilor a fost obtinuta in molecula de amoniac (#67). +n&ersia populatiilor in moleculele de amoniac se obtine prin separarea fi%ica a particulelor aflate pe ni&ele energetice superioare de cele aflate pe ni&ele energetice inferioare. S-a spus la acea &reme ca 3o5nes si grupul cu care lucra de doi ani la acest aparat nu este decat o pierdere de &reme si de bani( cheltuindu-se pana atunci peste 7"""" de dolari. -upa primul e,periment reusit( acest aparat a luat numele de 8ASER (8icro5a&e Amplification by Stimulated Emission of Radiation). +nsa alti cercetatori( inca sceptici( glumeau citind9 8eans of Ac:uiring Support for E,pensi&e Research (mi4loace de a obtine bani pentru cercetari costisitoare).

harles 6. 3o5nes

Arthur L. Sha5lo5

+n '.;1 insa( 3o5nes( alaturi de 2aso& si )ro*horo&( &or castiga )remiul #obel pentru cercetarile lor asupra laserului cu microunde si a laserului optic. Basov, Nikolai Gennadievich, 1922+si incepe studiile asupra spectroscopiei moleculare la +nstitutul de <i%ica din 8osco&a in '.1;( ca student. A fost in&itat sa continue cercetarile la +nstitutul Lebede& de catre conducatorul laboratorului de la +nstitutul de <i%ica din 8osco&a( in '.1!. Aici studia%a radiospectroscopia impreuna cu Ale*sandr 8i*hailo&ich )ro*horo&( precum si folosirea moleculelor de s< pentru a re%ol&a problema cresterii finetii descompunerii spectrului microundelor. Aceste succese ii sunt recunoscute la onferinta despre Radiospectroscopie a Academiei de Stiinte a =RSS din './0. +si continua cercetarile si la alte institute din =RSS( participa la intalniri cu cercetatorii americani( comparandu-si re%ultatele cu ale lor( participa la conferinte de electronica cuantica si radiospectroscopie( castiga )remiul Lenin( iar acti&itatea sa culminea%a cu castigarea )remiului #obel in '.;1.

Laserul optic -upa publicarea lucrarii in care Sha5lo5 si 3o5nes aratau posibilitatea actiunii laserului si in spectrul infrarosu si chiar si in spectrul &i%ibil nu a trecut mult si multi cercetatori au inceput sa ia in considerare crearea unor astfel de aparate. 8ulti e,perti credeau ca primele aparate de acest tip &or folosi un ga%. +nsa a fost o mare surpri%a cand 8aiman( in '.;"( a creat un aparat ce folosea rubinul pentru a producea efectul laser in spectrul &i%ibil. La inceput s-a cre%ut ca pompa4ul optic &a fi ineficient( insa aceasta se intampla numai pentru ioni cu re%onanta mica( ca cei din ga%e sau plasma. +n ceea ce pri&este ionii metalici( acestia pot absorbi radiatii de lungimi de unda aflate intr-o banda mai larga. Radiatiile cu lungimi de unda de //" nm. sunt absobite de o
1

populatie de ioni de r 7> aflata intr-un cristal de corindon (care contine r0"7 si Al0"7 in raport de masa '90""")( apoi se face o tran%itie rapida( fara modificari de temperatura( spre un ni&el inferior metastabil de / milisecunde. -aca energia de pompare depaseste o anumita &aloare( se poate face o in&ersie a populatiilor( care sa treaca de la o stare neutra la acest ni&el metastabil. )erformantele laserului cresc mult daca se afla in interiorul unui re%onator optic. )rimul laser optic( construit de 8aiman in '.;"( era un laser cu pulsatie( din moti&e de disipare a caldurii si a necesitatii unei energii mari de pompare. #elson si 2oyle au creat in '.;0 primul laser continuu cu rubin( inlocuind sursa (o lampa-blit) cu o lampa cu arc. La putin timp dupa ce a fost anuntat prima reusita a laserului optic( alte laboratoare de cercetare au inceput si ele( cu succes( sa faca e,perimente cu lasere optice care in loc de r a&eau alte metale rare ca #d( )r( 3m( 6o( Er( ?b( @d si chiar =( iar in locul cristalului de corindon s-a incercat folosirea unei combinatii de ?triu-Aluminiu-@arnet( a<0( sau sticla (care era si mai usor de fabricat). Aceste lasere si-au gasit( odata cu imbunatatirea metodelor de fabricatie( si aplicatii practice.

-r. 3.6.8aiman si primul laser cu rubin

Laserul cu !a" +n '.;0 2aso& si Arae&s*i au lansat ideea ca racirea rapida ar putea produce in&ersia populatiilor in sistemele moleculare. ati&a ani mai
/

tar%iu altii au sugerat ca acest lucru s-ar putea obtine prin e,pansiunea unui ga% cu temperatura mare prin niste du%e. Si astfel( in '.;;( la laboratoarele A&co E&erett( s-a construit primul laser cu ga%.

Laserul cu ga% de '7/ *B creat de A&co E&erett Research Lab +nc.( este printre primele lasere de foarte mare putere. La inceput gu&ernul Statelor =nite a tinut secrete cercetarile( si nici pana a%i informatii ce pri&esc acest tip de laser nu au fost date publicitatii. Lasere de mare putere cu A0 sunt folosite in di&erse procese de fabricatie pentru perforare( taiere( sudura( tratare termica. )entru o &reme laserul cu ga% a fost luat in considerare pentru a fi folosit in programul de aparare strategica a S=A (S-+) (programul Star Bars).

Laserul cu ra"e #

ilindrul de plasma (rosu) este creat de impactul unui laser cu pulsatie de mare putere (albastru). #u sunt folosite oglin%i( in schimb emisiile spontane sunt amplificate si ra%a este trimisa in ambele sensuri. A fost creat pentru prima oara de cercetatorii 8atthe5s si Rosen la La5rence Li&ermore #ational Laboratory( in '.!/. 3inta este dintr-o foita subtire de seleniu sau un alt element cu numar atomic mare( dispusa pe un substrat de &inil pentru a-i da rigiditate. Aceasta tinta este iradiata din ambele parti de lasere cu pulsatie de mare putere al carei focar are o lungime de cate&a sute de ori mai mare decat latimea. and ra%a lo&este foita( aceasta e,plodea%a( producand o plasma formata din ioni de seleniu ce au cu 01 de electroni mai putin. +n pre%ent eficienta acestor lasere este foarte sca%uta datorita necesitatii unei puteri si frec&ente mari a laserului-sursa. A eficienta mai mare s-ar putea obtine printr-o racire rapida( ceea ce duce la trei re-pompari a plasmei puternic ioni%ate. +nsa un hibrid intre racirea la contact si e,pansiunea adiabatica pare sa fie cel mai promitator. A alta posibilitate promitatoare se ba%ea%a pe transparenta indusa electromagnetic( pentru o reducere drastica a puterii de pompare necesara si pentru obtinerea mult mai eficientului efect laser fara in&ersie (cunoscut si sub numele de fa%ere).

$tili"area in practica Lungimile de unda ultrascurte sunt singura metoda practica de a produce scari de masura nanometrica folosite in domeniul electronicii cuantice si a fabricarii de roboti de marimi nanometrice. -e asemeni laserele cu ra%e , sunt singura metoda de a produce holograme ale unor bio-molecule comple,e aflate intr-o celula &ie. +ar laserele cu ra%e , pentru limitarea inertiala a fu%iunii se spera a fi in &iitor o sursa nelimitata de energie pentru omenire.

Astronomie Recente cercetari ale misiunii AS A( au descoperit ca un laser cu ra%e , e,ista in cuasarii )CS ";7D-D/0. Aceasta proba remarcabila este un suport pentru teoria stelelorlaser9 )uternice in&ersii de populatii in atmosfera stelara se pot produce la orice lungime de unda( de la microunde la cele din regiunea &i%ibila si ra%e ,.
D

Laserele cu plasma )raful si ga%ul circumstelar reci se acumaulea%a constant in 4urul stelelor( care lansea%a 4eturi de plasma. Racirea rapida a plasmei cand intalneste aceasta coa4a poate mari semnificati& efectul de de%echilibru al e,pansiunii adiabate. ontactul cu ga%ul este atat de eficient in racirea rapida incat Ada et al. ('.!D) au creat un laser cu plasma ce lucrea%a in lungimi de unda din e,tremul ultra&iolet folosind numai acest mecanism( fara sa foloseasca e,pansiunea9

Laser cu racire a plasmei la contactul cu ga%ul (3)--+)9 plasma de heliu mentinuta electromagnetic stationar este racita de contactul cu hidrogenul( producand efectul laser in E=$ (';1 nm) (+nstitute of )lasma )hysics #agoya( Faponia) Alt a&anta4 al atmosferei stelare sunt distantele foarte mari( o in&ersie a populatiilor redusa producand radiatii a caror intensitate creste e,ponential in amplitudine pe distante mari pana la un punct in care domina spectrul. ea mai puternica manifestare a laserelor naturale se produce in cuasari. +n laserele cu plasma cercetate in laboratoare totul este redus la o scara mult mai mica. Aceasta este insa compensata in parte de faptul ca se pot pune oglin%i de ambele parti ale mediului( pentru a produce o ra%a laser ce ar fi foarte lunga intr-o e,tindere &irtuala.

+nsa acest drum pe care un foton il poate face intr-un laser de laborator este limitat de absorbtie si de golirea

ni&elului superior( ce este la randul ei limitata de cantitatea finita de energie pompata pentru in&ersia populatiilor. u cat lungimea de unda este mai mica cu atat mai repede trebuie pompata energie in ni&elele superioare. -esi in realitate in spatiu nu e,ista oglin%i( nu e,ista nici restrictii de energie( aceasta fiind in cantitati enorme. $tili"area practica a laserelor cu plasma Simlul fapt ca mediul laser este o plasma puternic ioni%ata duce la amplificarea practic nelimitata a amplificari energiei. =n laser de mare putere continuu este posibil folosind solutia ca plasma sa iasa printr-o du%aG datorita momentului diferit in care parti ale plasmei intra in proces( portiunea acti&a care se produce efectul laser este tot timpul reumpluta( fiind simultan golita de plasma epui%ata ce a generat anterior efctul laser. Aceasta combinatie este cruciala in ma4oritatea laserelor de mare putere9 repopularea rapida a ni&elului superior si golirea ni&elului inferior prin transportarea in afara mediului a plasmei de4a utili%ate. A mare putere a laserului poate fi obtinuta in acelasi timp cu o eficienta foarte mare prin alegerea corecta a parametrilor in care are loc racirea9 intre anumite temperaturi populatia termodinamica a anumitor specii de atomi este aproape e,clusi& dominata de ionul cu un in&elis electronic cat mai inchis. Energia necesara pentru a ioni%a configuratia electronica a unui ga% inert este mult mai mare decat cea necesara pentru a ioni%a configuratii mai putin stabile. Stadiul de ga% inert re%ista intr-un inter&al de temperaturi mai mare( si pentru anumite temperaturi ionii sunt intr-o concentratie negli4abila. )otentialul de randament si putere nelimitata este enorm( si utili%arile practice in industrie sunt foarte numeroase.

Sisteme laser folosite in astronomie a si laserul cu ga%( aceasta in&entie este re%ultatul unei cercetari strict secrete in cadrul proiectului Star Bars( in dorinta de a permite unui laser de mare putere aflat pe pamant sa tra&erse%e atmosfera fara a fi de&iat( sa fie reflectat de oglin%i aflate pe orbita si apoi sa doboare rachetele balistice intercontinentale. -atorita sfarsitului ra%boiului rece( recent parti ale acestui program au fost de%&aluite( spre incantarea astronomilor( de%amagiti pana atunci de performantele slabe ale 6ubble Space 3elescope. Sunt multe prototipuri de sisteme laser guide star in pre%ent aflate in functionare sau in fa%a de testare( ca de e,emplu Lic* Abser&atory. 8a4oritatea au la ba%a corectarea ra%ei optice folosind un laser pentru a calcula inde,ul de &ariatie a refractiei atmosferice pe parcurs. u aceste date( computerele si oglin%ile speciale pot fi folosite pentru a da o imagine corecta.

Lick %&servator' =n sistem optic a fost creat pentru telescopul Shane in lungime de 7 metri de la Lic* Abser&atory( ce se gaseste pe 8untele 6amilton langa San Fose( alifornia. Sistemul este format dintr-o oglinda deformabila cu suprafata continua( un sensor 6artmann echipat cu o camera -( si un laser cu pulsatie setat pentru linia de re%onanta atomica a sodiului de /!. nm.

Sistemul laser guide star de la Lic* Abser&atory

'"

(rme )EL Scopul ma4oritatii in&entiilor din ultimul secol a fost militar. Asa s-a intamplat si cu laserul. )e langa programul de aparare Star Bars( laserul a mai fost pus in practica si ca arma terestra. a de e,emplu tancul alaturat( energia laser fiind directionata catre tinta de catre o oglinda speciala( usor controlabila. Ra%a laser poate astfel trece peste cladiri( copaci( si alte obstacole. um insa aceste cercetari sunt inca strict secrete ma re%um la aceste date.

Eficienta si puterea laserelor Lun!imea de unda +m, '".; / 0."; '.7'/ '."; '-1 ".D - ".. ".;.17 ".;70! ".1/ - ".;" ".1 - .." ".77D' ".7 - '.' ".0; ".'D/ -uteri e.istente +/, Eficienta -ulsatie 0ontinue H '"/ H '"" 7" ' - '"7 ' '-/ ' ' - /" I '"7

*ipul A0 A 6olmium +odine #d-glass( ?A@ J olor center J $ibronic (3i Safir) Rubin 6e-#e J Argon ion J A)A #0 J -ye Cr M < Eenon

"."' - "."0 H 0 I '"'7 (pulsed) ".1 H '". "."7 (lamp) H '"D ".' (diode) ".""7 H '"'0 ".""' - "."; (lam '"'1 p) ('" beams H ".' (diode) ) '"-7 H ".' IKp L '"-7 '"-1 '"-7 H ".' I p ".""' - "."/ '"-7 "."! "."0
''

H '"; '"; '"'" / I '"1 '"; '"/ - '"; H '"; H '". H '"!

' - 0" '-/ '1" /"" -

JNSurse reglabileG pNeficienta de pompare a laserului Efectul L(SE1 L(SE1N Light (mplification by Stimulated Emission of 1adiation Amplificarea luminii prin emisie stimulatO a radiaPiei '.';( Einstein -Emisia Qi absorbPia radiaPiei conform teoriei cuantice -Spre teoria cuanticO a radiaPiei '.7.2 ( 3a&rikant - um poate fi utili%atO emisia stimulatO pentru a amplifica radiaPia'.1D/ E Lam& 4i1 0 1etherford-)rima demostraPie practicO a emisiei stimulate './" ( 5astler -)rima demostraPie a pompa4ului optic './7 construcPia 6ASER-ului8icro5a&eAmplification by Stimulated Emission of Radiation0harles ) *o7nes, Nikola'Basov, (leksandr-rokhorov premiul #A2EL '.;1'.;" * ) 6aiman ( primul LASER functional Mlaserul cu rubin'.;0 8on 8 (!9r&iceanuprimul laser cu ga% (heliuneon) cu radiaie infraroie( dupO o concepie originalO *ipuri de laser 0lasificarea laserilor se poate face dup:; Rnatura mediului acti& (solid( lichid( ga%os)G Rputerea emisOG Rdomeniul de lungimi de undO al radiaiei emiseG Rmodul de funcionare (continuO sau Sn impulsuri). Lasere solide ele mai obinuite lasere solide au ca mediurubinul sau cristale sau sticle de neodim (8etalde culoare argintie( ai cOrui compuQi sunt SntrebuinPaPi Snindustria sticlei). 8arginile bucOtilor de cristalesunt fabricate din douO suprafee paraleleacoperite cu o peliculO neferoasO e,trem dereflectori%antO. Laserele solide oferO cea maimare putere sisunt utili%ate Sn mod normalSntr-o manierO pulsatO pentru a genera oe,plo%ie de luminO de scurtO duratO. Absorbiaeste reali%atO cu luminO din tuburi de ,enonsau lOmpi cu arc Lasere cu !a" 8ediul unui laser cu ga% poate fi un ga% pur( un amestec dega%e sau chiar &apori de metal i este SntTlnit adeseori SnUneoane.-ouO oglin%i sunt locali%ate la capetele tuburilor pentru a reali%a mediul.Laserele cu ga% sunt acionate cu luminO ultra&ioletO( ra%e electronice( curent electricsau reacii chimice. Laserul heliu-neon este cunoscut pentru stabilitatea frec&enei( puritatea culorii( SmprOtierea ra%ei fiind minimO. Laserele cu dio,id de carbon suntfoarte eficiente si de aceea ele aucea mai puternicO ra%O. Laserele cu semiconductori el mai compact dintre lasere( laserul cu semicon-ductori constO( Sn general( dintr-un amestec de semicon-ductori cu proprietOi de conducere a curentului diferii. a&itatea laserului este marginitO de douO plOci reflec-tori%ante. Arseniura de galiu este cel mai folosit semiconductor. Laserele cu semiconductori sunt acionate deaplicarea de curent electric asupra conductorului si pot fiutili%ate cu eficienO de peste /"V. A metodO care permite utili%area
'0

mai eficientO aenergiei a fost recent descoperitO si constO Sn montarea unor mici lasere Sn circuite cuo densitate mai mare de un milion pe centimetru pOtrat.=tili%Orile comunealelaserului cu semiconductor sunt --playerele imprimantele cu laser. -ropriet:<ile radia<iei laser I-utere foarte mare IWn funcie de tipul de laser i de aplicaia pentru care a fost construit( puterea transportatO de fascicul poate fi foarte diferitO. Astfel( dacO diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacteeste de ordinul a numai / mB( laserii cu A0folosii Sn aplicaii industriale de tOiere a metalelor pot a&ea Sn mod curent Sntre '"" B i ;""" B. Wn mod e,perimental sau pentru aplicaii speciale unii laseri a4ung la puteri mult mai mariG cea mai mare putere raportatO a fost Sn '..;de '(0/ )B (peta5att( '"'/B). I6onocromaticitate si coeren<: I8a4oritatea laserilor au un spectru de emisie foarte Sngust( ca urmare a modului lor de funcionare( Sn care numOrul mic de fotoniiniiali este multiplicat prin Ucopiere e,actO( producSnd un numOr mare de fotoni identici. Wn anumite ca%uri spectrul este atSt de Sngust (lungimea de undO este atSt de bine determinatO) SncSt fasciculul Si pOstrea%O rela ia de fa%O pe distane imense. Aceasta permite folosirea laserilor Sn metrologie pentru mOsurarea distanelor cu o preci%ie e,trem de bunO( prin interferometrie. Aceeai calitate permite folosirea acestor laseri Sn holografie. -ropriet:<ile radia<iei laser IDirec<ionalitate Wn timp ce lumina unei surse obinuite (bec cu incandescenO( tub fluorescent( lumina de la Soare) cu greu poate fi transformatO Sntr-un fascicul paralel cu a4utorul unor sisteme optice de colimare( lumina laser este Sn general emisO de la bun Snceput sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se e,plicO prin aciunea ca&itOii optice re%onante de a selecta fotonii care se propagO paralel cu a,a ca&itOii. Astfel( Sn timp ce un reflector obinuit de luminO( orientat de pe )OmSntspre LunO( luminea%O pe suprafaa Lunii o suprafaO de apro,imati& 0D.""" *m Sn diametru( fasciculul unui laser nepretenios cu heliu-neon luminea%O pe LunO o suprafaO cu diametrul mai mic de 0 *m. <olosind laseri mai performani i a&Snd la dispo%iie pe suprafaa Lunii retroreflectoare (coluri de cub( care reflectO lumina incidentO pe aceeai direcie) a fost posibilO determinarea cu foarte mare preci%ie a distan ei de la )OmSnt la LunO. A)L+ A3++ 8ndustrie Ra%ele puternice ale laserelor pot fi orientate pe mici puncte( a&Tnd o densitateridicatO a puterii. Astfel( ra%ele pot SncOl%i( topi sau &apori%a materialul Sntr-o manieraprecisO. Laserele au fost folosite( de e,emplu( pentru a gOuri diamante( pentru a slefuimetale( Sn constructia chipurilor si Sn Sncercarea de a induce fusiunea nuclearO controlatO. Laserele sunt folosite Sn monitori%area particulelor foarte mici( fiind si cele maifine detectoare ale poluOrii aerului. Laserele au fost folosite Sn determinarea precisO adistantei )OmTnt-LunO si Sn testele de relati&itate. tiint:
'7

-eoareceluminalaserelor estemonocromaticOsi foarte binedirectionabilO( elesunt folosite Sn studiul molecular al materiei. u a4utorul laserelor( &ite%a luminii afost determinatO cu o acuratete foarte mare. 0omunica<ii Lumina laseruluipoate parcurge o distanO foarte marefOrO sO-i piardO din intensitatea semnalului. -in cau%afrec&entei sale( lumina laserului poate transmite de e,emplu( de'""" de ori mai multe canale de tele&i%iune decTt cele transmisede microunde. Au fost create fibre optice capabile sO transmitOluminalaserSn industria telefonicO sau incomputere. 8ai sunt utili%ate si Sn industria --playerelor si a unitOilor de scriere a informaiei pe suport multimedia M-$-( 2luRay -isc. 6edicin: A ra%O intensO de laser poate tOia sau cauteri%a anumite tesuturi( fOrO ale afecta pe cele sOnOtoase. Au fost folosite Sn tratarea retinei si Sn cauteri%area &aselor de sTnge rupte. 3ehnicile pe ba%a laserului au fost utili%atepentru teste de laborator pe mici mostre biologice.(rmat:Sistemele de ghidare a rachetelor( a na&elor i asateliilor au la ba%O laserul. =tili%area undelor laser aufost folosite Sn distrugerea rachetelor dusmane de cOtresistemul defensi& al lui Ronald Regan din '.!7.Abilitatea reglOrii laserelor poate deschide noiperspecti&e Sn separarea i%otopilor Sn constructia de arme nucleare. (rmat: Sistemele de ghidare a rachetelor( a na&elor i asateliilor au la ba%O laserul. =tili%area undelor laser aufost folosite Sn distrugerea rachetelor dusmane de cOtresistemul defensi& al lui Ronald Regan din '.!7.Abilitatea reglOrii laserelor poate deschide noiperspecti&e Sn separarea i%otopilor Sn constructia de arme nucleare. 6:suri de precautie =n utili"area laserului -in cau%a faptului cO ochiul focali%ea%O lumina laserului la fel cape lumina naturalO( pericolul cel mai mare al utili%Orii laserului constO Sn afeciunile aparatului optic uman. Laserele trebuie utili%ate de personal profesionist( purtTnd costume de protectie adec&ate.

um functionea%a un laser X -e la inceput trebuie preci%at ca pentru construirea unui laser propriu-%is( ca si a unei instalalii laser se pun probleme deosebit de comple,e( a caror re%ol&are necesita( printre altele( tehnologii specifice( dintre cele mai &ariate( caracteri%ate de o preci%ie deosebita care depaseste cele mai se&ere cerinte din practica obisnuita. <ara a intra in astfel de detalii( ne &om margini la o descriere de principiu a laserului cu rubin( creat de 8aiman in '.;" si de&enit acum clasic. Laserul cu rubin este alcatuit( in principal( dintr-un cristal cilindric de rubin( doua oglin%i paralele( argintate sau aurite si un tub de descarcare( in forma de spirala( umplut cu un ga% nobil si conectat la un condensator de mare capacitate (fig. ') .
'1

-upa cum se stie( rubinul este un o,id de aluminiu care contine mici cantitati de ioni de crom. ilindrul de rubin utili%at are lungimea de cati&a centimetri si diametrul de cati&a milimetri. ele doua oglin%i plane si paralele( slefuite cu mare gri4a( sunt argintate sau aurite in asa fel incat una dintre ele este complet opaca( iar cealalta partial transparenta( ca sa poata permite ra%elor laser sa paraseasca instalatia. Ele sunt ase%ate la capetele cilindrului de rubin( uneori se metali%ea%a chiar capetele cilindrului. 3ubul de descarcare( in forma de spirala( umplut cu neon( ,enon sau amestecuri de neon si cripton este conectat la un condensator si functionea%a asemenea blit%-urilor de la aparatele fotografice. 3ubul de descarcare emite intr-un timp foarte scurt( de ordinul miimilor de secunda( o lumina obisnuita( dar intensa( care pro&oaca in&ersiunea populatiilor in cristalul de rubin. in desfasurarea acestui proces o importanta deosebita il au impuritatile de crom inglobate in cristalul de rubin. +onii de crom au trei ni&ele energetice pe care le &om repre%enta simplificat ca in figura 0. in stare normala( ionii de crom au energia E ' corespun%atoare ni&elului inferior. Studiu ni&elelor energetice ale cromului arata ca daca se iradia%a cristalul de rubin cu lumina &erde cu lungimea de unda egala ( produscu "(/;"a de tubul de descarcare( o parte din ionii de crom din starea normala isi &or mari energia datorita absorbtiei radiatiei &er%i( trecand intr-o stare energetica superioara E7. +n acest ca% ionii de crom de pe ni&elul E ' pot trece prin pompa4 optic pe ni&elul E7.

-1EL$01(1E( 0$ 3(S080$L DE 3%*%N8 +0$ L(SE1, 1 DE38N8>88 -18N08-8$L DE L$01$

LASER = "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation"

Laserul este echivalentul ac<iunii de amplificare a luminii prin stimularea emisiei de radia<ii Laserele sunt dispo%iti&e care amplifica lumina si produc ra%e clare de lumina( ce trec rapid din infraroQu in ultra&iolet. A ra%a de lumina este clara atunci cTnd undele sau fotonii ei se propaga toate Smpreuna. -e aceea( lumina laser( poate fi9 e,trem de intensa foarte direcPionata (sub forma uni fascicul) foarte purO in culoare (in frec&enPO).

'/

Schema de principiu a unui dispo%iti& laser a-laser cu mediu solid9 '- re%onatorul opticG b-laser cu mediu ga%os9 '- electro%iG 0- ga% 0- mediul acti&G 7- sursO de energieG 1laserG 7- oglindO cu reflecsie totalOG 1- oglindO fascicul laser cu transmisie parPialOG /- fascicul laserG ;- mediu rOcire Laserele forPea%O atomii sO stoche%e si sO emitO lumina SntrMun fascicul coerent. Electronii dintr M un atom( intr Mun mediu laser sunt la Snceput pompaPi( sau energi%aPi( pSnO la o limita de e,citare( de cOtre o sursa de curent electric. Ei sunt apoi UstimulaPi cu fotoni e,terni( sO emitO energia stocata tot sub forma de fotoniG acest proces este cunoscut sub denumirea de emisie stimulat. Amplificarea luminii se face prin miQcarea fotonilor intre doua oglin%i paralele stimulTndu M se astfel emisia. Lumina monocromO( direcPionatO si foarte intensO( in final( iese prin una dintre oglin%i( care este parPial argintatO. -relucr:rile cu a?utorul fasciculului laser se ba%ea%O pe efectele generate la contactul cu suprafaPa semifabricatului sau cu o substanPO aflatO Sn &ecinOtatea semifabricatului al unui fascicul laser a&Tnd caracteristici energetice Qi spaPial M temporale adec&ate( fascicul diri4at Qi focali%at cu a4utorul unui sistem de lentile Qi oglin%i optice.

Definii e

';

2 S*1$0*$1( $N$8 E0)8-(6EN* DE -1EL$01(1E 0$ L(SE1

prile constituente ale unui laser:

Mediul activ
Este partea esentiala a unui dispozitiv laser, adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr o stare energetica superioara celei de ec!ili"ru# $n acest mediu activ se produce amplificarea radiatiei luminoase %daca avem o radiatie luminoasa incidenta& sau c!iar emisia si amplificarea radiatiei luminoase %daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta&# Acesta poate fi solid, lic!id, gaz sau un material semiconductor care poate fi excitat la un nivel mai mare de energie# 're"uie sa fie posi"il excitarea ma(oritii particulelor la un nivel mai ridicat de energie# Aceasta se numeste inversie de populaie# 're"uie ca emisia stimulat s declan)eze o tranziie pe un nivel inferior de energie#

Sistemul de excitare

Este necesar pentru o"tinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr o stare energetica superioara# Exista mai multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul activ, in functie de natura mediului# Acesta poate fi optic, c!imic, electric# Laserele cu gaz folosesc descrcrile electrice, excitarea R* extern, "om"ardamentul cu electroni sau o reacie c!imic# Dar descrcarea electric este cea mai des folosit la laserele de putere mic %1e2e&# Exista )i un laser c!imic, numit Mid $nfra Red Advanced 3!emical Laser %M$RA3L&, care folose)te deuteriu )i fluorin ca )i reactani# Mai este descris ca )i un 4motor de rac!et 0ntre oglinzi4# De asemenea, mai exist unul care este 0nc 0n stadiul de cercetare, montat pe un 5oeing 676 modificat, numit Air*orce8s Air5orne Laser# Este un 3!emical 9x+gen $odine Laser %39$L&, care a fost construit pentru do"or-rea rac!etelor de croazier cu raz medie de aciune, 0n faza de lansare# Laserele solide folosesc de o"icei lmpi cu descarcare cu xenon %ca )i lmpile de "li& pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare %diode&# Laserele semiconductoare de o"icei sunt alimentate cu energie electric, dar este posi"il si cu "om"ardare cu electroni sau optic# Laserii lic!izi sunt de o"icei amorsai optic, iar cei cu raze / cu mici dispozitive nucleare# 3u toate c s au facut teste %secrete& exist controverse 0n privina funcionrii lor# Exist si lasere cu electroni li"eri %*EL *ree Electron Laser& care sunt alimentate folosind acceleratoare de particule %de sute de milioane de dolari&#

Rezonatorul optic
Este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru prelucrarea optica a radiatiei emise# Desi la iesirea din mediul activ razele laser sunt aproape perfect paralele rezonatorul optic este folosit pentru colimarea mult mai precisa, pentru concentrarea razelor intr un punct calculat, pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare# De cele mai multe ori acesta este su" forma unei caviti *a"r+ ,erot, o perec!e de oglinzi, c-te una la fiecare capt al laserului# Acestea a(ut fotonii s treac de mai multe ori prin mediul rezonator, mrind )ansele de a lovi )i ali electroni# De o"icei, una din oglinzi este total reflectorizant, iar cealalt este parial transparent pentru a da voie razei laser s treac prin ea# Ele sunt ori perfect plane, ori puin concave# Dar sunt posi"ile si alte configuraii# .nele lasere au oglind numai la un capat %laserele cu azot& sau nici o oglind %laserele cu raze / pentru ca este aproape imposi"il reflectarea radiaiei la aceast lungime de und&# De asemenea, este posi"il )i prezena altor elemente 0n rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc#

'D

@ 0L(S8380(1E( -1%0EDEEL%1 DE -1EL$01(1E 0$ (A$*%1$L 3(S080$L$L$8 L(SE1 (

Procedee de prelucrare cu prelevare de material din semifabricat, realizate, n esen, cu ajutorul fasciculului laser (tiere, gurire, marcare, gravare etc. Procedee ce nu determin modificri cantitative semnificative ale materialului semifabricatului; n esen, este vorba despre o serie de tratamente termice, realizate cu ajutorul fasciculului laser (recoacere, clire etc. Procedee bazate pe adugare de material; se nscriu n aceast grup o serie de procedee de sudare, de acoperire, microaliere superficial etc. Procedee clasice de prelucrare mecanic, bazate, cel puin ntr-o prim faz, pe deformarea plastic, dar a cror desfurare este facilitat de efectele termice aferente aciunii exercitate de radiaia laser asupra stratului de suprafa al semifabricatului (este vorba despre procedee cum sunt cele de strunjire, de ambutisare etc., asistate de laser Procedee combinate de prelucrare, rezultnd prin prezena laserului n contextul specific unui procedeu aparinnd unei alte metode neconvenionale de prelucrare; vom nt!lni, astfel, procedee de prelucrare cu laser, asistate de ultrasunete sau procedee de prelucrare mi"t, cu laser #i prin electroeroziune etc.

:n raport cu eventualele modificri cantitative suportate de semifa"ricat )i cu rolul fasciculului laser 0n cadrul

B
Dup volumul de material din semifa"ricat afectat de prelucrare prelucrri superficiale prelucrri 0n volum

0
Dup fenomenele care stau la "aza utilizrii fasciculului laser procedee "azate exclusiv pe fenomenele fizice procedee ce au drept fundament fenomene chimice %metalizarea prin descompunere c!imic, stereolitografierea& procedee ce exploateaz at-t fenomenele fizice, c-t )i fenomenele chimice generate prin prezena fasciculului laser %tiere prin aprinderea materialului semifa"ricatului etc#& '!

D
Dup densitatea de energie o"inut 0n zona de impact a fasciculului cu suprafaa semifa"ricatului procedee "azate pe concentrarea prin focalizare a energiei procedee "azate pe defocalizarea fasciculului procedee "azate pe obinerea unor fascicule subiri destinate prelucrrii unor poriuni distincte de suprafa

E
Dup modul de focalizare folosind lentile folosind oglinzi defocalizare

@ D%6EN88LE DE (-L80(1E E#E6-LE DE -1EL$01(1E 0$ 3(S080$L L(SE1 u a4utorul laserului( se pot e,ecuta opera<ii de9
de"itare gurire gravare o"inere de piese cu dimensiuni mici 0n materiale fragile, tenace, moi, dure, extradure, materiale ceramice, sticl, materiale semiconductoare )i macromoleculare, cauciuc, lemn, !-rtie, esturi, oeluri, alia(e refractare )i rezistente la coroziune, aluminiu, titan, zirconiu, cupru, pietre preioase )i semipreioase, diamant te!nic Sudare cu laser a oelurilor inoxida"ile

9"servai e

-reci"ia dimensional: a suprafe<ei prelucrate este de +B,BB2 C B,1, mm, iar ru!o"itatea sa de +2B C 1BB, m

-relucrarea !:urilor cu diametre mici

Este posibilO obPinerea unor gOuri cu diametre de "(""";Y"(! mm Qi adTncimi de pTnO la / mm Qi respecti& cu diametre de "(!Y0(/ mm Qi adTncimi de pTnO la '0 mm( atunci cTnd se e,ploatea%O Qi efecte energetice suplimentare

'.

-relucrarea !:urilor cu diametre mari

@Ourile cu diametre mai mari de !(! mm pot fi reali%ate adeseori( Sn condiPii acceptabile( cu a4utorul burghielor. -acO asemenea gOuri se e,ecutO Sn semifabricate din materiale greu prelucrabile prin aQchiere sau pre%entTnd suprafePe curbe ori Snclinate Sn raport cu a,a burghiului( este necesar sO se apele%e la metode necon&enPionale de prelucrare

*:ierea +nstalaPia de laser se pre%intO sub forma unui tub Snchis la capete cu douO metalelor cu oglin%i (dintre care una cu refle,ie integralO Qi cealaltO cu refle,ie parPialO). laserul de Schema instalaPiei laser este pre%entatO Sn figura de mai 4os9 =nalt: putere

a - oglindO cu refle,ie totalOG b - repre%entarea traiectoriei fasciculului laserG c - oglindO cu refle,ie parPialOG d - fasciculul de ieQireG e - oglindO cu refle,ie totalOG f - &entilatorG g-schimbOtor de cOldurOG h-&edere lateralO repre%entTnd sistemul de circulaPie a ga%ului. Wn tub se indroduce un ga%( de obicei( dio,id de carbon( energia fiind transmisO moleculelor prin descOrcOri electrice. Energia eliberatO este amplificatO prin refle,ie de cOtre oglin%ile de la capOtul tubului( iar o parte din aceasta este transmisO( prin oglinda de refle,ie parPialO( sub forma unui fascicul de luminO Sngust. Acest fascicul este focali%at Sntr-un spot mic( reali%Tndu-se pe aceastO cale o energie cu densitate e,trem de mare. La un laser cu dio,id de carbon se obPine un diametru al spotului Sntre "(' Qi ' mm( iar densitatea de energie obPinutO este de '" -1 Bmm-0. EficienPa instalaPiei de laser depinde( pe de o parte( de rOcirea ei adec&atO( pentru menPinerea temperaturii admisibile de lucru( iar pe de altO parte( depinde de continuitatea radiaPiei la ieQire a laserului. WntrucTt( pentru cele mai perfecPionate instalaPii de laser eficienPa atinge abia 0"V( problema instalaPiei de rOcire este fundamentalO pentru SndepOrtarea e,cesului de energie( sub formO de energie caloricO. De"avanta?ul laserilor cu !a"e constO Sn proporPionalitatea necesarO Sntre puterea de ieQire Qi lungimea tubului( ceea ce conduce ca Sn ca%ul puterilor mari de ieQire a fasciculului de laser sO se construiascO instalaPii cu lungimi e,trem de mari. AceastO situaPie poate fi amelioratO prin folosirea unor oglin%i reflectoare adiPionale( dar( Sn acest ca%( apar probleme mecanice de aliniere a oglin%ilor( ceea ce conduc la o micQorare a eficienPei refle,iei.
0"

Scrierea, Aflate Sn directO corelaPie cu procedeul de tOiere ce utili%ea%O fasciculul laser marcarea 4i Sn calitate de sculO( scrierea( marcarea Qi gra&area cu fascicul laser !ravarea completea%O sau Snlocuiesc tehnologiile clasice utili%abile Sn aceleaQi scopuri cu fasciculul laser Sudarea cu laser A reglare adec&atO a densitOPii de putere aferente spotului laser &a asigura condiPii pentru topirea materialelor a douO semifabricate alOturate Qi obPinerea( ca atare( a unei mbinri sudate. Este posibilO Qi sudarea unor semifabricate din material cu proprietOPi fi%ice diferite( dar( Sn unele ca%uri( apar dificultOPi de sudare a materialelor caracteri%ate prin &alori apropiate ale temperaturilor de topire Qi de fierbere (cromul( tantalul etc.)G o &aloare prea mare a densitOPii de putere este de naturO sO determine &apori%area necontrolatO a materialului afectat de spotul laser.

Schema de principiu a unui echipament de sudare cu laser este9 '- dispo%iti&ul laserG 0- dispo%iti&ul de comandO Qi reglareG 7- sistemul de diri4are al fascicululuiG 1- capul de sudareG /- dispo%iti&ul de po%iPionare a pieselor -relucr:ri prin metode clasice asistate de laser Prelucrrile rin a!c"iere asistate de laser au la ba%O SncOl%irea( pe cTt posibil( numai a acelei porPiuni din materialul semifabricatului ce urmea%O a fi SndepOrtate prin aQchiere( ceea ce &a permite e&itarea afectOrii termice a materialului aparPinTnd piesei propriu-%ise. Prelucrrile rin de#ormare lastic asistate de laser se ba%ea%O tot pe SmbunOtOPirea comportOrii materialului Sn timpul acPiunii sculei deformatoare. $uri#icarea rin de#ormare lastic #olosind o re%ncl&ire cu laser a materialului semi#abricatului (engl.9 laser plastic deformation hardening) asigurO condiPii pentru obPinerea unei structuri specifice Qi a unor tensiuni interne fa&orabile creQterii re%istenPei la u%urO Qi la obosealO

0'

Av-nd 0n vedere costul ridicat )i productivitatea sczut a prelucrrii cu laser, nu se recomand utilizarea acesteia la concuren cu celelalte procedee, mai ieftine, procedeul fiind practic folosit c-nd celelalte nu dau satisfacie, sau 0n cazurile 0n care, practic, nu exist o alt posi"ilitate de prelucrare#

$mportant $mportant ;;

D E#E6-L$ DE E0)8-(6EN* L(SE1 3otona Dual #-9 noul aparat #d9?A@

Specificatii; 3ip laser9 <luenta ma,ima9 -urata pulsului9 )utere ma,ima9 8arimea spoturilor9 Aria de scanare9 )ropagarea ra%ei9
3oncluzii

#d9?A@ laser ('";1 nm) 1"" FZcm0 0 M 0"" ms 0/ B 0 M ! mm 00.D cm0 <ibra optica. [/\

Prelucrrile cu ajutorul fasciculului laser constituiau, la sfritul secolului al XX-lea, domeniul cu cea mai ridicat dinamic de dezvoltare din cadrul tehnologiilor neconvenionale i chiar din cel al tehnologiei construciei de maini, n general. u a!rut i s-au dezvoltat o gam larg de !rocedee, n cazul crora fasciculul laser este utilizat fie n mod concret n calitate de scul, fie !entru mbuntirea condiiilor de a!licare a unor !rocedee de !relucrare aa " zis clasice. #ac, iniial, cu ajutorul laserului se obineau doar su!rafee riglate sau se realizau numai !relucrri su!erficiale, n !rezent a devenit !osibil obinerea, cu !artici!area fasciculului laser, inclusiv a unor su!rafee com!le$e, cu dimensiuni i forme variind ntre limite largi.

00

Laser

'.-ispo%iti& pentru generarea Qi amplificarea de radiaPii electromagnetice din spectrele infraroQu( &i%ibil Qi ultra&iolet( pe ba%a fenomenului de emisie stimulatO Qi de pompare opticO a luminii de cOtre sisteme atomice Sn urma iradierii cu o sursO de radiaPii secundareG 0.<ascicul de radiaPii luminoase monocromatice concentrate generate de acest dispo%iti&.

-relucrare cu fascicul laser

este o metodO de prelucrare ba%atO pe efectele generate la contactul cu suprafaPa semifabricatului sau cu o substanPO aflatO Sn &ecinOtatea semifabricatului al unui fascicul laser a&Tnd caracteristici energetice Qi spaPial M temporale adec&ate( fascicul diri4at Qi focali%at cu a4utorul unui sistem de lentile Qi oglin%i optice

Laserul este un dispo%iti& optic care generea%O un fascicul coerent de luminO. <asciculele laser au mai multe proprietOi care le diferenia%O de lumina incoerentO produsO de e,emplu de Soare sau de becul cu incandescenO9

monocromaticitate ] un spectru Sn general foarte Sngust de lungimi de undOG direcionalitate ] proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o di&ergen O foarte micO i( ca urmare( capacitatea de a fi focali%ate pe o arie foarte micOG intensitate ] unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosii la tOierea metalelor.

La origine termenul laser este acronimul "#$%& format Sn limba engle%O de la denumirea light amplification b' stimulated emission of radiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiaiei)( denumire construitO pe modelul termenului maser care SnseamnO un dispo%iti& similar( funcionTnd Sn domeniul microundelor. Wn limba romTnO forma de plural recomandatO de dicionare este lasereG cercetOtorii implicai Sn acest domeniu preferO SnsO pluralul laseri.['\ 8storic )rincipiile de funcionare ale laserului au fost enunate Sn '.'; de Albert Einstein( printr-o e&aluare a consecinelor legii radiaiei a lui 8a, )lanc* i introducerea conceptelor de emisie spontanO i emisie stimulatO. Aceste re%ultate teoretice au fost uitate SnsO pSnO dupO cel de-al doilea rO%boi mondial. Wn './7 fi%icianul american harles 3o5nes i( independent( #i*olai 2aso& i Ale*sandr )rohoro& din =niunea So&ieticO au reuit sO producO primul maser( un dispo%iti& asemOnOtor cu laserul( dar care emite microunde Sn loc de radiaie laser( re%ultat pentru care cei trei au fost rOsplOtii cu )remiul #obel pentru <i%icO Sn '.;1.
07

)rimul laser funcional a fost construit de 3heodore 8aiman Sn '.;" i a&ea ca mediu acti& un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. )rimul laser cu ga% a fost construit de fi%icianul iranian Ali Fa&an Sn '.;" folosind un amestec de heliu i neon( care producea un fascicul cu lungimea de undO de '('/ ^m (infraroul apropiat)( spre deosebire de laserii actuali cu 6e-#e care emit Sn general Sn domeniul &i%ibil( la ;77 nm. -rimul laser rom9nesc RomTnia a fost a patra arO din lume Sn care s-au reali%at laseri( [necesit citare\ Sn urma unor cercetOri Sntreprinse de un colecti& condus de +on +. AgTrbiceanu (fiul scriitorului +on AgTrbiceanu). Re%ultatul lor a fost raportat Sn '.;'. -rincipiul funcion:rii laserului Laserul este un dispo%iti& comple, ce utili%ea%O un mediu acti& laser( ce poate fi solid( lichid sau ga%os( i o ca&itate opticO re%onantO. 8ediul acti&( cu o compo%iie i parametri determinai( primete energie din e,terior prin ceea ce se numete pompare. )omparea se poate reali%a electric sau optic( folosind o sursO de luminO (flash( alt laser etc.) i duce la e,citarea atomilor din mediul acti&( adicO aducerea unora din electronii din atomii mediului pe ni&eluri de energie superioare. <aO de un mediu aflat Sn echilibru termic( acest mediu pompat a4unge sO aibO mai muli electroni pe stOrile de energie superioare( fenomen numit inversie de populaie. =n fascicul de luminO care trece prin acest mediu acti&at &a fi amplificat prin de%e,citarea stimulatO a atomilor( proces Sn care un foton care interacionea%O cu un atom e,citat determinO emisia unui nou foton( de aceea i direc ie( lungime de undO( fa%O i stare de polari%are. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton( generat prin emisie spontanO( sO se obinO un fascicul cu un numOr imens de fotoni( toi a&Snd aceleai caracteristici cu fotonul iniial. Acest fapt determinO caracteristica de coerenO a fasciculelor laser. Rolul ca&itOii optice re%onante( formatO de obicei din douO oglin%i conca&e aflate la capetele mediului acti&( este acela de a selecta fotonii genera i pe o anumitO direc ie ( a,a opticO a ca&itOii) i de a-i recircula numai pe acetia de cSt mai multe ori prin mediul acti&. 3recerea fotonilor prin mediul acti& are ca efect de%e,citarea atomilor i deci mic orarea factorului de amplificare opticO a mediului. Se a4unge astfel la un echilibru acti&( Sn care numOrul atomilor e,citai prin pompare este egal cu numOrul atomilor de%e,citai prin emisie stimulatO( punct Sn care laserul a4unge la o intensitate constantO. A&Snd Sn &edere cO Sn mediul acti& i Sn ca&itatea opticO e,istO pierderi prin absorbie( refle,ie parialO( SmprOtiere( difracie( e,istO un ni&el minim( de prag( al energiei care trebuie furni%atO mediului acti& pentru a se obine efectul laser. Wn funcie de tipul mediului acti& i de modul Sn care se reali%ea%O pomparea acestuia laserul poate funciona Sn undO continuO sau Sn impulsuri. )rimul maser i primul laser funcionau Sn regim de impulsuri.

01

0aracteristicile fasciculului laser 8ntensitate

Simbolul U)ericol de radiaPie laser. Wn funcie de tipul de laser i de aplicaia pentru care a fost construit( puterea transportatO de fascicul poate fi foarte diferitO. Astfel( dacO diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai / mB( laserii cu A 0 folosii Sn aplicaii industriale de tOiere a metalelor pot a&ea Sn mod curent Sntre '"" B i ;""" B. Wn mod e,perimental sau pentru aplicaii speciale unii laseri a4ung la puteri mult mai mariG cea mai mare putere raportatO a fost Sn '..; de '(0/ )B (peta5att( '"'/ B). 6onocromaticitate 8a4oritatea laserilor au un spectru de emisie foarte Sngust( ca urmare a modului lor de funcionare( Sn care numOrul mic de fotoni iniiali este multiplicat prin Ucopiere e,actO( producSnd un numOr mare de fotoni identici. Wn anumite ca%uri spectrul este atSt de Sngust (lungimea de undO este atSt de bine determinatO) SncSt fasciculul Si pOstrea%O rela ia de fa%O pe distane imense. Aceasta permite folosirea laserilor Sn metrologie pentru mOsurarea distanelor cu o preci%ie e,trem de bunO( prin interferometrie. Aceeai calitate permite folosirea acestor laseri Sn holografie. Direcionalitate Wn timp ce lumina unei surse obinuite (bec cu incandescenO( tub fluorescent( lumina de la Soare) cu greu poate fi transformatO Sntr-un fascicul paralel cu a4utorul unor sisteme optice de colimare( lumina laser este Sn general emisO de la bun Snceput sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se e,plicO prin aciunea ca&itOii optice re%onante de a selecta fotonii care se propagO paralel cu a,a ca&itOii. Astfel( Sn timp ce un reflector obinuit de luminO( orientat de pe )OmSnt spre LunO( luminea%O pe suprafaa Lunii o suprafaO de apro,imati& 0D.""" *m Sn diametru( fasciculul unui laser nepretenios cu heliu-neon luminea%O pe LunO o suprafaO cu diametrul mai mic de 0 *m. <olosind laseri mai performani i a&Snd la dispo%iie pe suprafaa Lunii retroreflectoare (coluri de cub( care reflectO lumina incidentO pe aceeai direcie) a fost posibilO determinarea cu foarte mare preci%ie a distan ei de la )OmSnt la LunO. 6:suri de securitate )entru protecia muncii( cei care folosesc laseri trebuie sO tie Sntotdeauna cu ce tip de laser au de a face. -in punctul de &edere al pericolului pe care Sl repre%intO fasciculul laser asupra omului (Sn principal retina i pielea)( laserii sSnt clasificai Sn patru clase. Wn pre%ent clasificarea laserilor nu se face la fel Sn toate Orile( dar se fac pregOtiri pentru ca aceste clase sO fie definite la fel la ni&el internaional. Lucrul cu laseri periculoi impune folosirea
0/

de ochelari de protecie( care absorb radiaia luminoasO la lungimea de undO a laserului folosit i permit &ederea Sn celelalte regiuni ale spectrului. lasa + este specificO echipamentelor industriale care au %ona de ac ionare a fascicolului laser acoperitO Sn totalitate( deci nu e,istO posibilitatea apariiei unor refle,ii nedorite. AceastO clasO de laseri este cea mai sigurO i nu necesitO din partea operatorilor umani care deser&esc echipamentul laser sO poarte echipament de protecie opticO (ochelari speciali sau mascO). lasa ++( lasa +++a( lasa +++b( lasa +$ - sunt laseri care nu sunt pre&O%u i cu nici o formO de protecie opticO( fiind echipamente care pot fi uor adaptate oricOrui tip de prelucrOri industriale. +dentificarea unor astfel de echipamente laser se poate reli%a pri&ind eticheta lipitO pe camera re%onantO pe care este inscripionat cu&Tntul AE8( alOturi de care se regOsete cu&Tntul LASS +$.

$tili"are

8etrologie 6olografie @eologie( seismologie i fi%ica atmosferei Spectroscopie <otochimie <u%iune nuclearO 8icroscopie Aplicaii militare 8edicinO9 bisturiu cu laser( SnlOturarea tatua4elor( stomatologie( oftalmologie( acupuncturO +ndustrie i comer9 prelucrOri de metale si materiale te,tile( cititoare de coduri de bare( imprimare Aplicatii industriale9 sudarea cu laser( tOierea cu laser( gra&area cu laser( marcare cu laser( crestarea cu laser( sinteri%area selecti&O cu laser( sinteri%area prin scTnteie cu laser. omunicaii prin fibrO opticO Wnregistrarea i redarea --urilor i -$--urilor Scurt istoric 8ntroducere in pro&lematica L(SE1.

-espre efectul LASER se cunosc de4a foarte multe. Aceasta ramura a s t i i n t e i s - a de%&oltat foarte mult de la inceputurile sale ('.//-'.;/) si pana in %iua de asta%i. -esi ba%ele teoretice erau mai mult sau mai putin stabilite( primii care reusesc sa concreti%e%etoate teoriile si presupunerile au fost doi rusi si un american.+n ordine sunt pre%entati h a r l e s 6 . 3 o 5 n e s ( 8assachusetts +nstitute of 3echnology( 8 + 3 ) ( a m b r i d g e ( 8 A ( = S A G n a s c u t i n ' . ' / )(# i c o l a y @ e n n a d i y e & i c h 2 a s o & (L e b e d e & + n s t i t u t e f o r ) h y s i c s A * a d e m i 4 a # a u * 8 o s c o 5 ( = S S R G n a s c u t i n ' . 0 0 ) s i Ale*sandr 8i*hailo&ich )ro*horo& (Lebede& +nstitute for )hysics A*ademi4a #au* 8osco5( =SSRG nascut in '.';). ei trei au impartit
0;

premiul #obel atribuit in '.;1 pentru cercetarile fundamentale in domeniul electronicii cuantice care au condus laconstruirea oscilatoarelor si a amplificatorilor ba%ati pe principiul maser-laser.)artea teoretica este usor de gasit in ma4oritatea manualelor( cursurilor si compendiilor d e f i % i c a e , i s t e n t e a s a c a l u c r a r e a d e fata nu se &a concentra asupra acestui aspect.)rincipiul LASER consta in faptul ca atomii eliberea%a energie sub forma de fotoniatunci cand parcurg tran%itia de pe un ni&el de e,citare metastabil spre un ni&el deechilibru. Aceasta tran%itie se face sub influenta unui factor d e c l a n s a t o r s i d e a c e e a emisia de energie se numeste emisie stimulata sau emisie indusa. Adata pornita reactiaaceasta se propaga sub forma piramidala astfel( un foton emis de un atom de%e,citat &adeclansa reactia la altul( acesta la randul lui &a emite un foton si il &a elibera si pe cel i n c i d e n t . A & e m d o i fotoni care se &or inmulti e,ponential. +nceputul industriali%arii a generat o cerere mare pentru procesele de productie in conditii de siguranta si de economicitate. Alte procese au de&enit posibile ca urmare a progresului tehnologic in secolul '.. -e e,emplu( acetilena a fost descoperita si sudarea cu ga% a fost in&entata in legatura cu lichefierea aerului conform lui arl &on Linde in '.!0. '.;/. -e%&oltarea sudarii LASER in mediu de ga% si lichid '.D". )rima sudare cu laser '..". Sudarea cu laser hibrid si lipirea laser

($*%6(*8E(1E( $N$8 S8S*E6 DE G1(2(1E F8 6801%-1EL$01(1E 0$ L(SE1 3%L%S8ND 6ED8$L DE DEE2%L*(1E La&28E/

8ndustria microelectronicii se =ndreapt: cu pai rapi"i c:tre dispo"itive de dimensiuni din ce =n ce mai reduse Gn pre"ent, principalele o&iective sunt =m&un:t:<irea performan<elor i reducerea costurilor Din punct de vedere al performan<ei, distan<ele mici dintre cipuri, =mpreun: cu dimensiunile foarte reduse ale traseelor de interconectare pre"int: o importan<: deose&it: pentru o&<inerea unor vite"e superioare de operare -rocesele din acest domeniu ce implic: utili"area laserului sunt; procese de trasare direct: de a&loane, transfer de ima!ini, t:ieri pe contur, a?ust:ri etc Eficien<a acestor metode a fost demonstrat: i s-a constatat un pro!res rapid =n aceast: direc<ie -e de alt: parte, spa<iile mici dintre structurile inductive m:resc riscul de scurtcircuit +cau"at de defectele structurilor, de pun<ile de sudur:, de mi!ra<ie etc ,, pun9nd =n eviden<: aspecte le!ate de fia&ilitatea proceselor tehnolo!ice
0D

Astfel s-a pus problema ca Sntr-un institut de cercetare i de%&oltare Sn microtehnologii sO se achi%iione%e un sistem de gra&are i microprelucrare cu laser. Acest sistem este alcOtuit din (&e%i <igura ')9 laser fi, cu mediu acti& solid din ?A@9#d (ytriu-aluminiu-granat dopat cu neodim)G masO de translaie de preci%ie cu douO a,eG sistem optic de focali%are i direcionare a fasciculului laser format din e,pandor de fascicul( lentilO de focali%are i o oglindO de direcionare a fasciculului pe masa de translaie. )entru automati%area acestui sistem s-a apelat la ser&iciile companiei +8)ER+AL ELE 3R+ S.A.( al cOrei portofoliu o recomandO pentru e,ecutarea de astfel de proiecte.

<igura '9 omponentele hard5are ale sistemului de gra&are i microprelucrare cu laser erina clientului a fost9 de%&oltarea unui soft5are capabil sO comande i sO sincroni%e%e micarea de translaie i emisia laser astfel SncTt sO se reali%e%e transferul pe probO a unei imagini proiectate Sn soft5are-ul Auto A-. Aplicaia a trebuit sO fie proiectatO pentru a rula pe un computer echipat cu sistem de operare Bindo5s D( a&Tnd ca porturi de comunicaie disponibile portul Ethernet i portul de comunicaie serialO cu interfaPO RS070. Aceste porturi au fost utili%ate Sn &ederea stabilirii comunicaiei dintre sta ia de lucru i controlerele aferente mesei de translaie( respecti& ale laserului.

<igura 09 +nterfaPa cu utili%atorul a aplicaPiei de%&oltate Sn Lab$+EB )rogramul (soft5are-ul) a fost reali%at complet Sn mediul de programare Lab$+EB. )osibilitOPile de de%&oltare Qi testare a&ansate( dar Qi gestiunea eficientO a detectOrii Qi a semnali%Orii erorilor de comunicaPie (prin porturile RS-070 i Ethernet)( sunt principalele considerente pri&ind alegerea limba4ului de programare mai sus menPionat. u un set complet de funcPii Qi posibilitOPi de implementare( atTt pentru partea de control Qi afiQare destinatO utili%atorului( cTt Qi pentru cea de automati%are( Lab$+EB a fost utili%at pentru de%&oltarea acestei aplicaii. Elementele componente i caracteristicile echipamentelor folosite 9
0!

Laser9 8asO de translaPie pe douO a,e Emisie primarO9 '";1nm( /7mF9 -istanPa ma,imO de deplasare9 '/"mm +eQire9 0;;nm( 'DmF (c&adruplare Sn frec&enPO) 9 Re%oluPie9 "('^m -uratO impuls9 0.ps9 Repetabilitate unidirecPionalO9 "(0^m <rec&enPO de repetiPie9 '"6%9 6istere%is9 "('^m Abturator mecanic emisie pe '";1nm9 AcuratePe9 0^m Abturator mecanic emisie pe /70nm9 $ite%O ma,imO9 '""mmZs Abturator mecanic emisie pe 0;;nm9 AcceleraPia ma,imO9 /""mmZs0 +ndicator optic pentru acti&itatea emisiei9 3imp de &iaPO9 0""""h Re%ultatul final obinut (&e%i figura. 0) oferO utili%atorului posibilitatea de a seta9 R numOrul de impulsuri dintr-un pachet pentru comanda laseruluiG R ni&elul amplificOrii( Sn cadrul laserului( prin introducerea &alorii numericeG R adresa +) a controlerului mesei de translaPieG R pasul de translaPie i &ite%a de deplasare a mesei de translaPie( prin introducerea &alorii numerice( pentru controlul manualG R po%iPia curentO ca punct de %ero (home point)G R distanPa dintre liniile de baleia4 Sn ca%ul contururilor haurateG R ni&elul ma,im al amplificOrii &alabil pentru modul AutomatG R &aloarea punctului de %ero (home point)G R calculul automat al &ite%ei de deplasare a mesei Sn funcPie de &aloarea riplului i de dimensiunea fascicululuiG R ni&elul transmisiei optice prin introducerea &alorii numerice( folosind o celulO )oc*els. alculul automat al &ite%ei de translaie s-a implementat cu a4utorul formulei9 &N'"J-J_(0J`Z'"">(`Z'"")0 ) & M &ite%a (Sn mmZsec) - M diametrul fascicolului (Sn mm) e - riplul (Sn procente)( &e%i <igura 7 e N " V pentru canal drept e N '"" V pentru canal fOcut din cercuri tangente Riplul e este definit (Sn procente) ca9 `N(0J,)Z-J'"" -e asemenea( utili%atorul poate comanda9 R generarea unui impuls Z pachet de impulsuri Sn regim manual Qi operarea laserului Sn acest regimG R pornirea manualO a laserului Qi oprirea acestuiaG R direcPia de deplasare a mOsuPeiG R gOsirea i aducerea la punctul de %ero a mOsuPeiG R trecerea de pe modul 8anual pe modul Automat a controlului laserului i a mOsuPei de translaPie( prin acPionarea celor douO comutatoare pre%ente pe interfaPa graficO (&e%i <igura 0)G R pornirea procesului Sn modul Automat.

<igura 79 <igurO a4utOtoare pentru calculul &ite%ei de translaie Sn funcie de riplu i de diametrul fascicululuiG cercurile repre%intO amprenta fasciculului laser +nstrumentul &irtual (panoul frontal al soft5are-ului) afiQea%O utili%atorului9 R indicaPia numericO Qi pseudoanalogicO a energiei amplificatorului Qi a energiei
0.

oscilatoruluiG R timpul scurs de la lansarea programuluiG R martori ce indicO finali%area procesului de SncOl%ire a laseruluiG R po%iPia curentO a mesei de translaPieG R pe a 0-a filO( atTt repre%entarea graficO a traseului pe care Sl &a e,ecuta mOsuPa de translaPie Sn cadrul procesului automat( cTt i martori ce indicO stadiul e,ecuPiei acestuiaG R pe a 7-a filO( mesa4ele de eroare ale laserului Qi ale comunicaPiei seriale alOturi de informaPiile pri&ind setOrile portului A8 (RS-070) din calculatorul ga%dO (rata de transfer( paritate etc.) i adresa +) a controlerului mesei de translaPie.

<igura 19 =nul dintre e,emplele folosite la testarea Qi optimi%area aplicaiei soft5are9 a. schema aleasO pentru gra&areG b. transpunerea schemei Sn Auto A-G c. re%ultatul obPinut Sn urma gra&Orii Wn cadrul procesului de testare i optimi%are a soft5are-ului s-au utili%at diferite forme i contururi proiectate Sn Auto A-( printre care i cea din figura 1. 3rebuie menionat faptul cO formele au fost alese strict pentru testarea funcionOrii corecte a aplica iei( acestea nea&Tnd o semnificaie sau utili%are Sn domeniul microtehnologiilor. Wn continuare &om e,emplifica i descrie paii ce trebuie urmai pentru a obine re%ultatul pre%entat Sn figura 1. 3rasarea acestei scheme s-a reali%at cu o &ite%O de transla ie de /"" micrometri pe secundO (amZs)( energia emisiei laser la tragere a fost setatO la un ni&el de D/V din ma,imul de 'D mili-Foule (mF)( iar punctul de %ero al mesei de translaPie a fost fi,at la coordonatele ("("). )rimul pas ce trebuie efectuat este acela de a transpune Sn Auto A- schema ce se dorete gra&atO pe o probO (&e%i <igurile 1a i 1b). =rmOtorul pas constO Sn lansarea aplicaiei. Se &erificO dacO adresa +) aferentO controlerului mesei de gra&are( cTt Qi setOrile pentru comunicaPia serialO sunt corect alese. -e asemenea( se &erificO secPiunea @estiune Erori. Este recomandat ca Snainte de lansarea procesului automat sO se &erifice funcionarea echipamentelor Sn modul de control manual. Apoi se trec pe modul Automat cele douO comutatoare aferente controlului laserului Qi al mesei de translaPie. Se setea%O &ite%a de translaPie la /"" ^mZs (<igura 0). Se selectea%O adresa fiQierului Auto A- (cu e,tensia .d,f sau .d5g) Qi se setea%O ni&elul amplificOrii la D/V. )rocesul de gra&are Sncepe Sn momentul Sn care se apasO butonul AC (<igura /). Re%ultatul final se poate obser&a Sn figura 1c. =na dintre principalele reali%Ori obinute prin de%&oltarea acestei aplica ii o repre%intO algoritmul de calcul i comandO a baleia4ului %onei haurate. Acesta pre%intO o comple,itate ridicO( astfel SncTt de%&oltarea acestuia a presupus un efort deosebit( iar re%ultatele ob inute au fost pe mOsurO. Wn cadrul primei subrutine a acestui algoritm au loc urmOtoarele procese de calcul9 - Se reali%ea%O o filtrare a fiierului te,t i se obin doi &ectori ce includ &alorile punctelor de translaie (E i ?)G - Se identificO i se contori%ea%O liniile din fiier ce conin informaii despre trasarea sau netrasarea (unu sau %ero) a obiectului grafic primar (segment de dreaptO)G aceste &alori
7"

repre%intO comanda de tragere cu laserulG - Se identificO i se Sncadrea%O Sntr-un dreptunghi &irtual %ona hauratO( Sn &ederea optimi%Orii procesului de baleiereG se memorea%O coordonatele acestui dreptunghi cu a4utorul a patru &ariabile locale.

<igura /9 <ila corespun%Otoare configurOrii i comen%ii procesului automat Wn cadrul celei de-a doua subrutine se calculea%O punctul(-le) de intersec ie a douO drepte determinate de cTte douO puncte. )entru acest calcul am folosit un sistem compus din ecuaiile a douO drepte9 a',>b'y>c'N" a0,>b0y>c0N" unoscTnd coeficienii se pot determina uor coordonatele punctului de intersec ie9 ,N(b'Jc0-b0Jc')Z(a'Jb0-a0Jb')G yN(a0Jc'-a'Jc0)Z(a'Jb0-a0Jb'). Se comparO coordonatele punctelor de intersecie gOsite anterior cu coordonatele limitO ale segmentului curent. )ractic( s-a gOsit punctul de intersecie dintre dreapta curentO de control i dreapta determinatO de primul segment. Se &erificO dacO punctul respecti& are abscisa (E) cuprins Sntre ordonatele capetelor segmentului( la fel i pentru ?. 0onclu"ii Laserele sunt folosite Sn mod regulat Sn industria electronicO( iar aplicaiile Sn care se poate folosi acest sistem se Smpart pe douO ramuri de procese tehnologice ale microelectronicii9 ' 8odificarea parametrilor funcionali ai dispo%iti&elor cu straturi subiri( cum ar fi a4ustarea finO a re%istorilor( a4ustarea funcionalO a circuitelor integrate hibride( a4ustarea re%onatoarelor cu :uart% i a filtrelor. 0 8ontarea de componente microelectronice i de dispo%iti&e( cum ar fi micro-sudarea cone,iunilor electrice( i%olarea ramelor dispo%iti&elor i gra&area plOcuelor semiconductoare. =na dintre proprietOile speciale ale tehnicilor de procesare cu laserul este aceea cO nu este necesarO o tehnicO elaboratO de litografiere din moment ce fasciculul laser poate fi focali%at pe regiuni cu dimensiuni de ordinul micrometrilor( fOrO a afecta materialul din &ecinOtate sau circuitele adiacente. Alte procese tehnologice Sn care ar putea fi folosit cu succes acest sistem sunt9 - depunere chimicO de &apori de materiale i%olatoare( semiconductoare i metaliceG - gra&are laser a componentelor microelectronice folosind ageni Sn stare ga%oasO iZsau lichidOG - corectarea mOtilor i a circuitelor folosind fotore%ist i tehnici de SndepOrtare a acestuiaG - trasarea de anuri adTnci Sn plachetele de siliciu( urmOrind un contur prestabilit( Sn &ederea ruperii acestora. $ersatilitatea acestui sistem este datO i de capacitatea de selectare a lungimii de undO corespun%Otoare emisiei laser. Wn ca%ul plachetelor de siliciu se preferO utili%area emisiei pe 0;; nanometri (nm)( deoarece pentru aceastO lungime de undO( dintre cele 7 disponibile(
7'

acest material pre%intO absorbia cea mai ridicatO.

)relucrari automate b 3aierea si -ecuparea cu Laser a 3ablelor

)entru taierea si decuparea cu laser a tablelor( SE3=8 dispune de 0 masini performante 3R=8)<( de mare producti&itate. omparati& cu procedeele traditionale( taierea si decuparea cu laser asigura urmatoarele a&anta4e 9

contururi comple,e e,ecutate cu usurinta pe calculator G program de optimi%are a planului de croire pentru economisirea materialuluiG tolerante de e,ecutie >Z- "(' [mm\G posibilitatea gra&arii Z inscriptionarii pieselorG &ite%a de lucru sporitaG rugo%itate de e,ceptie( piesele nemaia&and ne&oie de prelucrare ulterioara.

@rosimea ma,ima a tablelor ce se pot prelucra9

otel 0/ mmG ino, 0" mmG aluminiu '0 mm.

-imensiunile ma,ime ale foii de tabla sunt9

1""" , 0""" [mm\

70

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Echipare standard !ravator laser 0%2 8asa de lucru de dimensiuni mari incepand cu '""" mm , ;"" mm si a4ungand pana la 0""" m , 7""" mm c @ra&atoarele laser cu tub inchis cu A0 !" B( durata de &iata '0""-'/"" ore (in functie de echipare) c 8otoare pas cu pas de mare putere cu microstepper ('".""" pasiZ rotatie) c -ri&ere Leadshine c @hida4e liniare de mare preci%ie 36C( 6i5in - sine patrate (coada de randunica) cu patine cu rulmenti liniari de mare preci%ie c 3ransmisie cu curele de transmisie 8egadyne c =si cu trecere fata-spate pentru prelucrarea materialelor lungi - design ce permite gra&area sau taierea pe lungime infinita a materialului (a,a E) - latura de '""" mm sau '/"" mm c 8asa de lucru pentru taiere laser cu lamele cu po%itii interschimbabile pentru reducerea refle,iilor la taiere c Lentile RE<LEE dnSe cu protectie C l pentru sisteme laser A0 de%&oltate pentru taiere( lipire sau gra&are cu lungimea de unda de '"(; microni. c Lentile de focali%are de 0(/e - lentile pentru decupare materiale groase si gra&are caractere ' mm c omunicare bidirectionala cu interfata =S2 0." <ull Speed cu optiune e5or* offlinee ce permite lucrul in absenta calculatorului c )lug-in pentru decupare directa din orel-ra5( Adobe +llustrator (anumite &ersiuni) c omanda independenta a placii de ba%a( a lampii laser( compresorului de aer( pompei de &acuum si a butonului de oprire de urgenta c Arigine programabila
77

c ompresor de mare putere c Asistenta aer comprimat - protectie a&ansata a lentilelor si a lucrarii( curatire %ona de lucru cu 4et de aer de mare putere - reduce efectele negati&e ale fumului asupra lentilelor. Asigura deasemenea racirea accelerata a %onei de lucru impiedicand incarcarea( topirea si arderea materialului in %ona de contact cu ra%a laser c 3ubulatura si pregatire pentru &acuum (sistem de e,haustare)( pompa de &acuum de mare putere c -esign inteligent pentru colectarea re%iduurilor( pieselor foarte mici cu ta&a culisanta c Sistem de racire al tubului laser cu pompa submersibila si re%er&or de apa c )anou de control usor de utili%at si display L - de mari dimensiuni c Soft5are profesional de gra&are Z taiere laser - Laser ut /.7

Echipare optionala pentru !ravator laser 0%2 c c Laser pointer - unitate de punct rosu cu autofocali%are pentru a putea stabili locul de inceput al lucrarii si a &edea in orice moment ce anume se gra&ea%a c 8asa de lucru cu model he,agonal pentru taiere cu rigle laterale (minimi%ea%a refle,ia ra%ei laser si pastrea%a piesele mici deasupra mesei) c 8asa de lucru cu platforma de ridicare 1/" mm pentru po%itionare imediata a tuturor obiectelor indiferent de inaltimea acestora c Sistem a4ustabil de rotire pentru gra&are obiecte cilindriceZconice de diferite dimensiuni c 3ub laser A0 (Rice) cu putere !"B -E REdER$A c 3ub laser A0 (Rice) cu putere '"" B (durata de &iata '/"" ore) c 3ub laser A0 (Rice) cu putere '/" B (durata de &iata '/"" ore) c Ser&omotoare )anasonic de curent alternati& pentru putere si &ite%a superioare pentru a,ele ,( y siZsau sistem rotire pentru obiecte cilindrice c Lentile de focali%are de 0e - fascicul subtire pentru gra&area de detalii c =nitate industriala de racire a apei din sistemul de racire al tubului laser A0 (chiller industrial pentru consum redus de apa( a&erti%are( protectie si racire) c ontrol si siguranta prin pornire cu cheie de contact (inclusi& compartiment laser) )entru dimensiuni mai mari sau in alta configuratie( &a rugam sa ne contactati. a urmare a e,perientei acumulate &a propunem mai 4os o serie de configuratii optimi%ate.

Echipare completa pentru masina de taiat si !ravat cu tu& de HB/; - 8asa de lucru '""" mm , ;"" mm - 3ub laser A0 sigilat de !" B - )unct rosu pentru &i%uali%are rapida a locului de gra&are Z taiere - 8asa de lucru pentru taiere cu lamele si ridicare Z coborare /"" mm - 3a&a culisanta pentru re%iduuri - 8asa de lucru pentru taiere obiecte mici cu model he,agonal - Lentila RE<LEE de inalta preci%ie din dnSe cu protectie C l - Sistem &acuum de mare putere pentru e&acuarea ga%elor de ardere
71

- Sistem de tubulatura pentru eliminarea ga%elor de ardere - Sistem de racire al tubului laser A0 (include pompa de mare putere si sistem de racire al apei) - Sistem de po%itionare cu trei oglin%i

-entru re"ultate superioare si o perioada prelun!ita de functionare a !ravatorului laser recomandam ferm folosirea unui sistem de racire 8nalta performanta 3ehnologia a&ansata inglobata in sistemele de taiere si gra&are cu laser permite obtinerea de re%olutii de in&idiat la &ite%a mare pe o gama forte larga de materiale. -reci"ie e.trema Este usor de inteles( lucram cu o ra%a. Solide si fia&ile onstruite sa dure%e( cu o intretinere usoara( fara &ibratii induse de sculele folosite( gra&atoarele laser nu au parti care sa intre in contact cu materilul de lucru. u e,ceptia mesei de lucru fireste. Acest lucru( subliniat si de calitatea componentelor folosite( asigura o durata mare de &iata a masinilor fara o intretinere speciala. Si!ure si usor de folosit #u intram in contact cu materialul de lucru( nu sunt aschii care sar peste tot( nu a&em un %gomot infernal. #u ne sunt necesare dispo%iti&e complicate de fi,at materialul pe masa de lucru( nu a&em ne&oie de masa sofisticata cu &acuum si pompe de &acuum foarte puternice. #imic din toate acestea. )ur si simplu folosim forta de gra&itatie. are &ine cu un mare a&anta4 - este gratis. Simple @ra&atorul laser sau echipamentul de taiere laser &a trasa cu foarte mare preci%ie liniile stabilite prin fisierul de grafica. Acestea pot fi de tip &ectorial (ce asigura marirea la infinit a imaginii fara compromiterea calitatii de e,emplu desene( litere sau cifre( masina trasand linia comandata de calculator) sau de tip raster (fisier de imagine care depinde de iformatia e,istenta in fisierul original. u cat re%olutia este mai mare (numarul de puncte de centimetru patrat) cu atat fidelitatea lucrarii este mai mare. 8asina reali%ea%a imaginea punct cu punct iar pentru ca ra%a este de fapt mai subtire ca firul de par ('0"" dpi) detalii foarte realistice si de o mare profun%ime pot fi reali%ate). astfel se pot reproduce fotografii pe suprafete foarte dure (piatra( sticla( lemn( marmura( plastic( metal) sau mai moi. -ecuparea - taierea in profun%ime - este un proces similar singura diferenta fiind data de puterea folosita. u cat e mai mare cu atat mai usor si mai repede pot fi taiate mai groase. 3aietoare si gra&atoare si cu laser A0 0aracteristici =sor de utili%at. <iind comandate cu a4utorul unui calculator personal( fisierele pot fi prelucrate direct intr-un program de desenare &ectoriala precum orel-ra5( Adobe +llustrator sau Auto A-. Este la fel ca si cum ati imprima pe imprimanta d&s. de birou.

7/

<ara operatii au,iliare de finisare. -upa terminarea taierii Z gra&arii laser( obiectul este gata finisat. #u sunt necesare actiuni preliminare lucrului si nici dupa terminarea gra&ariiZtaierii laser care sa imbunatateasca in &reun fel calitatea gra&arii sau taierii. +n plus( suprafata superioara a materialului este complet ferita de %garieturi( praf sau aschii. +nfluenta minima asupra materialului de lucru. -eoarece nici un fel de forte nu sunt implicate si nu e,ista atingere directa cu materialul de lucru. dona de incal%ire este redusa la minim( modificarile re%umandu-se doar la %ona ingusta de taiere( structura materialului ramanand nemodificata. #u e,ista costuri suplimentare cu uneltele de aschiere sau taiere. osturile cu uneletele de decupareZgra&are dispar si nici nu &a e,ista &reun fel de influenta sau u%ura asupra punctului de contact al laserului. )ierderi si %gomot mult diminuate. Spre deosebire de tehnicile consacrate de prelucrare mecanica( in ca%ul gra&arii Z taierii cu laser A0( %gomotul este foarte sca%ut ca deasemenea si pierderile de material. Stabilitate si e,perienta. alitatea implicita a materialelor folosite si a soft5are-ului profesional utili%at fac din gra&atoarele laser alegerea perfecta pentru orice aplicatie din domeniu. Re%olutie de '0"" dpi. @ra&atoarele laser pot genera marca4e permanente( e,trem de detaliate si fine ce pot a4unge la o re%olutie de '0"" dpi deoarece se foloseste o tehnologie micro-stepping de comanda a motoarelor pas-cu-pas ce permite rotirea a,ului acestora cu '".""" pasi pentru o singura rotatie comple,a (7;" grade). +n limba4 u%ual aceasta inseamna ca putem a&ea un a&ans si o apro,imare a curbelor incredibil de fine (daca lucrarea o cere putem folosi si 0" de treceri pentru a gra&a un caracter de doar un milimetru). )roducti&itate. @ra&atoarele laser &a ofera un mi4loc e,trem de rapid de a produce produse personali%ate de o mare di&ersitate. =tili%and un gra&ator laser( puteti reali%a mai multe piese simultan( este suficient sa plasati materialul pe masa de lucru. -easemenea lucrari de masa pot fi reali%ate( este suficient sa con&ectionati un sablon( sa po%itionati pe acestea mai multe piese identice( sa plasati sablonul pe masa de lucru si apoi sa reali%ati gra&area simultana a %eci sau sute de obiecte. 6ateriale ce pot fi !ravate laser 8ateriale naturale. Lemnul si eardereae lui a au unele din primele optiuni. 8ateriale lemnoase de esenta tare precum nucul( ste4arul( fagul( artarul sau e,oticul mahon dau re%ultate e,ceptionale cu o claritate uimitoare a detaliilor.Si lemnul de esenta moale poate fi prelucrat dar are tendinta de macinare la taieturile de profun%ime mica.6artia tare sau cartonul compact se lucrea%a perfect( hartia subtire sau de %iar are aceeasi tendinta de faramitare.Anumiti compusi ai cauciucului natural (late,) pot fi deasemenea gra&ati laser de e,emplu cei folositi pentru reali%area stampilelor. )ielea. <iind un material moale dar re%istent( pielea poate fi gra&ata laser si pot fi reproduse cu usurinata desene spectaculoase. )oate cea mai reusita aplicatie este aceea de decupare laser( putand fi reali%ate lucrari de o mare comple,itate( de tranparenta dantelei.
7;

8ateriale plastice. )lasticul acrilic standard este usor de prelucrat. )remiile si obiectele transparente si spectaculoase sunt in general bucati de plastic acrilic prelucrate pe partea din spate. Stirenul (&inil-ben%enul) si alte materiale termoformabile au tendinta de a se topi in 4urul %onei de contact cu ra%a de gra&are laser si ca re%ultat muchiile nu mai sunt la fel de nete si precise. )entru anumite aplicatii (marcarea sticlelor de platic de e,emplu( acest procedeu pate fi perfect acceptabil).)entru semnalistica au fost de%&oltate materiale plastice speciale pentru gra&area mecanica sau laser. Acestea incorporea%a silicati sau alte materiale ce conduc rapid caldura din obiectul de lucru si nu permit deformarea locala. )ot fi materiale laminate care prin inlaturare de%&elesc materialele de sub acestea ce au alte culori pentru a fi subliniat contractul (scrisul negru pe placutele aurii de nume de e,emplu).)$ ul este in general e&itat datorita &aporilor de clor ce apar la topire. -epusi pe lentila ii scurtea%a considerabil &iata.-aca nu ati procurat materialul ce urmea%a a fi gra&at de la un distribuitor( este preferabil sa il testati inainte. 8etal. =sor de gra&at mecanic( dificil de gra&at laser. )entru a gra&a laser metalele trebuie folosite gra&atoare laser cu lasere tip #d9?$A1 sau #d9?A@ cu lungimea de unda de '.";1 nm (lungimea de unda a laserelor A0 este de '".;1" nm). 8etal tratat. A alta solutie este sa &apori%e%i un element aplicat pe suprafata metalului. )entru aceasta materialele ce trebuie grate laser sunt tratate cu o solutie ce crea%a un strat in&i%ibil facut sa arda foarte repede. +n acest mod pot fi obtinute efecte diferite si culori diferite in functie de tratamentul aplicat. -e asemenea aceasta tehnica este spectaculoasa atunci cand este aplicata pe stica deoarece poate produce efecte de culori di&erse. )iatra si sticla. )iatra si sticla se &apori%ea%a cu usurinta. )entru acestea metodele traditionale de sablare sau taiere cu 4et de apa sau diamant sunt mai adec&ate. 3otusi( sub actiunea ra%ei laser( sticla e,pandea%a si crapa la ni&el microscopic re%ultand lucrari de o re%olutie foarte buna. 2i4uterii. Aceasta ramura beneficia%a din plin de a&anta4ele gra&arii laser sau a taierii cu ra%a laser. Laserul poate taia sau gra&a pe suprafete plane cat si pe suprafete curbe. )e un inel sau pe spatele unui ceas pot fi gra&ate laser mesa4e sau imagini cu aceeasi usurinta. Abiecte de arta. Acum( tot ce este in 4urul nostru poate fi personali%at. Laptopuri( telefoane mobile( playere( curele( genti( ochelari( agende( pi,uri( carduri... Abiectele pe care le a&em in permanenta in 4urul nostru pot purta amprenta noastra personala. )ana si paharele sau alte obiecte cilindrice pot fi gra&ate in intregime daca dispunem de un sistem a4ustabil integrat de gra&are pe obiecte cilindrice. )osibilitatile sunt ingradite doar de e,primarea noastra artistica. Aplicatii industriale. Aici lucrurile se di&ersifica enorm. $om incerca sa tratam separat aceste aplicatii.

Gravatoare si *aietoare laser - aplicatii

7D

3aierea sau gra&area laser a suprafetelor hainelor( pielariei( industriei te,tile( broderie( 4ucarii( genti( manusi( decoratiuni. 3aierea sau gra&area laser a placilor nemetalice tip )88A( placi acrilice( placi lemnoase( placi din rasina pentru industria semnalisticii( modelism( ornamente( bi4uterii( aparatura electonica( spectacole( ambala4e.

@ra&area( marcarea si decuparea obiectelor este pre%enta in orice domeniu. $a pre%entam in continuare cele mai populare metode ce folosesc doua tipuri diferite de generatoare laser. 1. Lasere cu 'd()A* sau #ibra #d9?A@ este un cristal utili%at ca mediu lasing pentru lasere cu semiconductori. Sunt unele din cele mai populare tipuri de laser si sunt folosite in numeroase aplicatii. Laserele #d9.?A@ de obicei emit lumina cu o lungime de unda de '";1 nm( in infrarosu si sunt folosite in general pentru gra&are sau marcare pentru o larga &arietate de metale si materiale plastice. Au aplicatii di&erse in medicina( domeniul militar( constructii de masini( decorari( inscriptionari( etc. +. Lasere cu ,-+ =nele din primele lasere in&entate si inca foarte populare. Laserele cu A0 produc un fascicul de lumina in infrarosu cu ben%i de lungime de unda de apro,imati& .(1 i '"(; micrometri. ele de mare putere sunt folosite in general pentru taiere sau lipire in timp ce

7!

acelea de mai mica putere sunt folosite pentru gra&are pe materiale nemetalice. Aplicabilitate in mai toate industriile e,istente. Laserele #d9?A@ sunt echipamente de marcare cu laser ce adopta module semiconductoare fabricate de cele mai reputate firme internationale din domeniu( scanner optic de mare &ite%a( comutator f (f s5itch)( oferind o scanare rapida si de inalta preci%ie.=tili%ea%a cristale semiconductoare dioda pompa #d9 ?A@( cu o lungime de unda de !"! nm( astfel incat ti4a ?A@ generea%a un numar mare de particule in&ersate.Sub functia de comutator f( &a produce un puls colosal de fascicul luminos de iesire cu o lungime de undO de '";1 nm.Ra%ele laser sunt e,pandat si concentrate inainte de a fi de&iate prin scanerul de control pentru a reali%a marca4ul.Aceasta masina de marca4re repre%inta un imens salt tehnologic in domeniul de marcare cu laser( cu numeroase a&anta4e( cum ar fi consumul redus de energie( cu o inalta eficienta de con&ersie electro-optica( model stabil de e,ecutie( fiabilitate ridicata( efect de marcare de dimensiuni foarte mici.8arca4ele sunt proiectate conform principiilor ergonomice( cu aspect inteligent si operare simplificata.Sistemul caii optice are o structura Snchisa ermetic cu pre&i%uali%area caii optice si functii de indicare a focali%arii( ce ofera garantie pentru functionare in regim industrial. A&anta4e9 fiabilitate ridicata( &iata lunga( con&ersie a energiei de inalta eficienta( fascicul de inalta calitate( consum mic de energie( intretinere usoara( si un efect e,celent de marcare. A licatii( Este potri&it pentru marcarea diferitelor tipuri de metale si materiale nemetalice. )oate fi folosit in marcarea componentelor electronice( circuitelor integrate (+ )( electrice( electrocasnice( comunicatii mobile( produse hard5are de lucru( accesorii unelte( instrumente de preci%ie( ochelari i ceasuri( bi4uterii( accesorii( piese auto( butoanele de cauciuc( din plastic( materiale de constructii( tea&a din )$ ( echipamente medicale si alte industrii.. 8aterialele adec&ate includ9 metale si alia4ele comune (toate metalele ce includ fier( cupru( aluminiu( magne%iu( %inc( etc)( metale rare si alia4e (aur( argint( titan)( o,i%i metalici( suprafete special tratate (fosfatare( aluminiu anodi%at si suprafete placate). Este potri&it de asemenea si pentru materiale non-metalice( cum ar fi A2S( #ylon( )E ( )$ ( etc. Echipamente 0N0 pentru taiere si !ravare laser 0%2 .ub laser ,-+ cu durata de /iata de ana la 10.000 ore $a pre%entam noile modele de echipamente # pentru taiere si gra&are laser(masini de ultima generatie( acum cu mese si puteri mai mari si in configurare completa. Aceasta serie se adresea%a utili%atorilor profesionisti care lucrea%a obiecte comple,e( de forme si dimensiuni di&erse dar mari si care au ne&oie de configurari speciale.-e fiecare data cand a&eti ne&oie sa decupati cu preci%ie e,trema placi acrilice( placa4 (fie pentru industria mobilei( decoratii( modelism( 4ucarii sau arhitectura)( indiferent daca lucrati cu ceramica sau carton( piele sau sticla( &eti descoperi ca lucrul cu un gra&ator laser este la fel de simplu.
7.

@ra&atoarele laser # permit reali%area lucrarilor cu o tehnologie de ultima ora( de o &arietate nelimitata cu un grad foarte ridicat de preci%ie. Litere, sisteme de e.punere, displa'-uri luminoase )oate cea mai spectaculoasa directie in care se indreapta aceasta industrie prin de%&oltarea si di&ersificarea e,ponentiala a LE-urilor. )asiti intr-o noua era. Si!uranta. @ra&area laser foloseste metode non-abra%i&e si fara contact direct asupra materialului ce trebuie gra&at( marcat sau decupat. Acesta inseamna ca &eti castiga timp fara a mai fi ne&oiti sa prindeti in &reun fel materialul ce trebuie gra&at cu laser pe masa de lucru datorita lipsei frecarii.Spre deosebire de masinile de decupat si gra&at traditionale (gra&atoare mecanice( fre%e # )( gra&atoarele laser nu e,pun utili%atorii la riscuri. Abiectele care sunt gra&ate sunt inchise iar procedelul de lucru este la fel de periculos precum redarea melodiilor d&s. preferate pe - playerul din masina d&s. 1apiditate. 3ocmai pentru ca foloseste o ra%a( gra&atorul laser permite cea mai rapida metoda de gra&are si inscriptionare a materialelor( mai rapida( mai neta( mai curata decat taietoarele mecanice fie ca folosesc lame( burghie sau fre%e. <ie ele si fre%e # . E simplu nu a&em frecare. $sor de utili"at 8asinile de gra&at si de decupat laser pot fi operate la fel de simplu ca si o imprimanta laser obisnuita de birou folosind programe standard de desenare precum orel-ra5( Adobe +llustrator( Auto A- sau alte programe de desenare &ectoriala. Re%ultatele sunt perfecte chiar daca gra&area laser este e,ecutata de un no&ice. Gravare la o apasare de &uton 3ocmai pentru ca sunt comandate de un calculator personal( gra&atoarele laser sunt simplu de utili%at. u o simpla apasare de buton( dupa ce ati po%itionat piesa pe masa de lucru( lucrarea d&s. este e,ecutata( indiferent de gradul ei de comple,itate. 0uratenie la locul de munca #u numai muchiile nete si curate sau detaliile fine sunt caracteristice acestui procedeu de gra&are laser ci si faptul ca nu e,ista re%iduuri( aschii si praf re%ultate din procesul de gra&are sau debitare cu laser. #u mai &orbim de impactul minim asupra mediului( mai ales combinat cu un sistem a&ansat de filtrare. Si!uranta in e.ploatare <ara particule mecanice mari aparute in urma prelucrarii (ca acelea re%ultate din aschiere) gra&atorul laser este un utila4 care reduce la minim riscurile de accidentare ale operatorului. 1enta&il si eficient hiar daca luam in calcul doar protectia muncii ( si sa nu uitam ca nu a&em ne&oie de echipament de protectie speciali%at si scump)( consumul de energie si timpul alocat gra&arii laser( descoperim ca aceasta metoda ofera produse de inalta calitate( cu costuri mici si in perioada scurta de timp. 8a,imum de producti&itate pentru o gama larga de aplicatii cu o recuperare rapida a in&estitiei.La urma urmei( toti ne dorim acest lucru.Echipamentele de gra&at si decupat laser pot fi personali%ate pentru o gama foarte larga de aplicatii si se adptea%a perfect ne&oilor fiecarui utili%ator( oferind solutii indi&iduale( profitabile.+n&estitia intr-un laser A0 este mica( tehnologia aceasta este de multi ani pe piata si este continuu imbunatatita.A&eti ne&oie de o masa cat mai mare pentru a reali%a lucrarile clientilor d&s. =n tub laser de putere mare &a ofera permanent o re%er&a de putere si &a permite sa taiati placi mai groase. =n sistem industrial de racire raceste mult
1"

mai eficient si prelungeste durata de &iata a gra&atorului d&s. laser.-escoperiti multitudinea de elemente oferite de aceste masini in configuratia standard precum si optionalele care &a &or permite sa lucrati ca un profesionist( economisind timp si bani.Lucrul cu gra&atoarele laser este uimitor. #u numai preci%ia este e,ceptionala (caractere de ',' mm perfect li%ibile) dar si comple,itatea lucrarilor si numarul infinit de aplicatii. 6(S8N( 0N0 DE *(8E1E S8 G1(2(1E 0$ L(SE1 - 8asa de lucru '""" mm , ;"" mm - 3ub laser A0 sigilat de !" B - )unct rosu pentru &i%uali%are rapida a locului de gra&are Z taiere - 8asa de lucru pentru taiere cu lamele si ridicare Z coborare /"" mm - 3a&a culisanta pentru re%iduuri - 8asa de lucru pentru taiere obiecte mici cu model he,agonal - Lentila RE<LEE de inalta preci%ie din dnSe cu protectie C l - Sistem &acuum de mare putere pentru e&acuarea ga%elor de ardere - Sistem de tubulatura pentru eliminarea ga%elor de ardere - Sistem de racire al tubului laser A0 (include pompa de mare putere si sistem de racire al apei) - Sistem de po%itionare cu trei oglin%i - +nterfata =S2 0." <ull Speed cu sistem 5or* offline inclus ,e trebuie retinut des re 1ra/atoarele care #olosesc te"nolo1ie cu tub ,-+( E,istO di&erse aplicatii pentru laserele cu A0( nu doar pentru gra&are cu laser. Laserele cu A0 au aplicatii militare pentru masurare sau marcare( medicale pentru remodelarea pielii si chirurgie cu laser iar laserele de mare putere cu A0 (tub metalic) sunt utili%ate pentru sudare si taiere. Lasere de putere mai mica cu A0 sunt de obicei utili%ate la masini de gra&at cu laser. Laserele cu A0 pentru aplicatii de gra&ura cu laser nu sunt potri&ite pentru taierea sau gra&area metalelor si Sn general sunt utili%ate pentru materiale cum ar fi plastic ()88A acril)( fibra de carbon( piele( cauciuc( plutO( lemn( bambus si unele materiale te,tile si hartie. -esi laserele A0 nu sunt destinate utili%arii pe metale( acestea pot fi totusi utili%ate pe metale tratate (acoperite)( cum ar fi aluminiu anodi%at. A carcasa de i)od din aluminiu anodi%at poate fi pur si simplu frumos gra&ata folosind un gra&ator cu laser cu A0 dandu-i un model unic. -aca pe otelul ino,idabil (si alte metale) se aplica materiale pentru marcarea cu laser (Laser 8ar*ing 8aterials - L88) un laser cu A0 poate fi folosit pentru a crea o colorare permanentO a metalului. L88 este aplicat ca un spray cu &opsea si o data uscat se reali%ea%a gra&area cu laser cu A0. +n urma gra&arii &a re%ulta o pata colorata (u%ual neagra) pe metal. -esi acest marca4 aplicat metalului cu L88 si un gra&ator laser cu A0 nu este gra&at in metal( acesta este un semn permanent si este adesea folosit pentru aplicarea codurilor de bare sau numarului de serie. Aproape in acelasi fel in care un gra&atoarele cu laser cu A0 nu pot gra&a metalul( acestea nu sunt potri&ite pentru gra&area sticlei. =n re%ultat de calitate superioara si mai consistenta se reali%ea%a( in general( prin sablarea sticlei( spre deosebire de gra&area cu laser cu A0. Aceasta nu inseamna ca nu se poate gra&a pe sticla cu un laser cu A0( dar re%ultatele &or &aria si depind adesea de continutul de metal al sticlei. @ra&area pe sticla cu laser are a&anta4e fata de sablare( fiind o alternati&a mai ieftina( precum si necesitand mai putin timp
1'

pentru a finali%a re%ultatele dorite. )entru o mare din lucrarile de gra&ura pe sticla cu un laser cu A0 masina de gra&at &a economisi timp si bani. E&aluarea puterii (puterea in Batt) unui laser cu A0 determina rata gra&urii( precum si grosimea de taiere. A gra&ura aproape identica se poate face folosind un laser A0 de 7"B ar putea fi reali%at pe unul de '""B sau chiar '/"B (cu lentilele potri&ite)( pentru ca unele gra&atoare au motoarele pas cu pas cu microstepper( desi un gra&ator laser A0 de '""B &a a&ea o producti&itate mai mare( in special pe materiale mai groase. 8aterialul de gra&at laser &a impune ce putere este potri&ita pentru fiecare aplicatie. Lista de mai 4os ilustrea%O un ghid general de putere a gra&atoarelor laser A0 precum si aplicatiile9 '"B - taiere de materiale subtiri si gra&are usoara 0/B - 7/B - ni&el de intrare minim pentru gra&ura general( nu se recomanda pentru taierea materialelor groase 1"B - ;"B - ofera o &ite%a mai mare si o gra&are mai profunda( precum si taierea de materiale mai groase ;/B - !"B - randament de productie mai mare (&ite%a)( precum si gra&ura profunda si taiere '""B - '/"B - cel mai mare randament de productie (&ite%a)( gra&ura profunda si taiere materiale groase la o singura trecere (peste '0 mm acril de e,emplu)

I B8BL8%G1(38E '. @a&rilaQ( +.( 8arinescu( #.+. Tehnologii neconvenionale. (ndrumar de laborator. 2ucureQti9 +nstitutul )olitehnic( '.!7G 0. @utt( Sonia. ercetri privind prelucrarea electrochimic a metalelor n vederea reducerii consumului de energie electric i a pierderilor de metal. Re%umatul te%ei de doctorat. +aQi9 +nstitutul )olitehnic U@h. Asachi( '.!!G 7. Cies( 6. )oi tehnologii i utila*e prezentate la e+poziia ,limpia -./0 din "ondra. Wn )relucrarea metalelor prin tehnologii necon&enPionale( RomTnia( nr. 1( '.D7( p. 1"-11G 1. 8arinescu( #.+.( @a&rilaQ( +.( $iQan( $.( 8arinescu( R.- . Prelucrri neconvenionale n construcia de maini. $ol. ++. 2ucureQti9 Editura 3ehnicO( '..7G /. 8arinescu( #.+.( #anu( -. Tehnologii neconvenionale. Teze de doctorat. 2ucureQti9 Scripta( '..!G ;. #agSP( @h. Tehnologii neconvenionale. +aQi9 =ni&ersitatea 3ehnicO U@h. Asachi +aQi( '..!G D. #ichici( Al. $isteme de pelucrare cu fascicul laser 1 stadiu actual i peerspective . Wn &ol. U A ++a onferinPO #aPionalO de echipamente Qi tehnologii noi Sn industria constructoare de maQini. raio&a ( 0'-07 mai '.!D( &ol. +( p. 107-17"G !. Aprean( . ontribuii privind optimizarea parametrilor fizici i tehnologici la prelucrrile neconvenionale. Prelucrarea prin eroziune electric cu electrod filiform . Re%umatul te%ei de doctorat. 2ucureQPi9 +nstitutul )olitehnic( '.!/G .. ApriQor( 8.S. Tehnologii electrice speciale. +aQi9 +nstitutul )olitehnic( '.!'G '". )opa( L.( 8arinescu( #.+.( 8arinescu( #.-.( )leQca( 8.( Andrei( # . ontribuii privind studiul temperaturii la strun*irea asistat cu *et de plasm 1 P2P. Wn onstrucPia de maQini( RomTnia( &ol. /"( nr. '-0( '..!( p. 1;-1D ''. SlOtineanu( L. Tehnologii neconvenionale. +aQi9 +nstitutul )olitehnic( '..7G '0. SlOtineanu( L. Tehnologii neconvenionale n construcia de maini. +aQi9 0""" '7.+nternet M site-uri despre istoria laserului

10

17