Facultatea IESC Laborator MCR1

Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

Interferența între canale adiacente

1. INTRODUCERE

Destul de des, în sistemele de radiocomunicații se

suprapun două sau mai multe semnale într-o aceeaşi
Introducere secțiune a sistemului. Această suprapunere, concepută ca o
însumare a semnalelor, reprezintă fenomenul de interferență.
laborator MCR1
În acest laborator se vor face experimente pentru a studia
efectele interferenței între trei semnale aflate în benzi de
frecvență învecinate (3 canale adiacente). Vor fi urmărite efectele
interferenței asupra spectrului semnalului recepționat și asupra ratei
erorilor în diferite condiții, prin:
 modificarea offset-ului de frecvență între semnalele
Obiective laborator care interferă;
MCR1
 modificarea nivelului de putere al fiecărui semnal;
 vizualizarea efectelor pe o diagramă spectrală
Durata medie de lucru individual: 100 min.
Acest interval presupune parcurgerea experimentelor din
Durata medie de referatul curent şi rezolvarea temelor impuse.
lucru

2. FUNDAMENTE TEORETICE

Destul de des, în sistemele de radiorelee sau de radiocomunicaţii spaţiale se suprapun

două sau mai multe semnale într-o aceeaşi secţiune a sistemului. Această suprapunere, concepută
ca o însumare a semnalelor incidente, reprezintă fenomenul de interferenţă. Fiind vorba de o
sumă, interferenţa este un proces liniar. Frecvenţele semnalelor carea interferează pot fi egale
sau diferite, situate oriunde, din domeniul audio până la radiofrecvenţe foarte înalte.

Căile prin care pot apărea într-o aceeaşi secţiune de echipament mai multe semnale sunt
diverse:

 datorită directivităţii antenei sale, un receptor poate capta, pe lângă semnalul

util, semnale de la orice alt emiţător plasat pe direcţii cuprinse în interiorul lobului
principal sau lobilor laterali ai antenei.

1
Facultatea IESC Laborator CD1
Specializarea Master SECI Codarea Hamming

 pe o linie de radioreleu, în funcţie de configuraţia liniei, este posibil ca în antena

unei staţii să parvină simultan două sau mai multe semnale provenind de la altă
staţie de radioreleu decât de la staţia precedentă.

 prin propagare multicale datorită prezenţei unui obstacol care reflectă undele
electromagnetice.

3. DESCRIEREA MODELULUI

Descărcați de pe platforma e-learning fișierul Interferenta.mdl care conține schema

modelului de lucru. Modelul propus pentru experimente include un transmițător pentru
semnalul util și două transmițătoare pe frecvențe apropiate, care pot duce la apariția
interferențelor, numite Interferer1 și Interferer2.

Fig. 1 Schema modelului propus pentru studiul interferenței

Sistemul de comunicații prezentat în acest model include următoarele componente:

l Un transmițător format dintr-un generator de date Bernoulli Binary, un modulator

tip 8-PSK și un filtru rădăcină pătrată din cosinus ridicat (al cărui rol constă în
formatarea semnalului înainte de emisie). Rezultatul, semnalul emis, este semnalul
util (semnalul așteptat la recepție).

l Două transmițătoare identice, cu rol de a modela prezența pe canalul de

comunicație a două semnale care pot interfera cu cel util, transmițătoare numite
Interferer1 și Interferer2. În esență, cele două au aceeași structură ca transmițătorul
2
Facultatea IESC Laborator MCR1
Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

principal, numai că au fost adăugate blocuri suplimentare care să permită modificarea

offsetului de frecvență și a câstigului de putere. În mod implicit, ambele
transmițătoare generatoare de interferență sunt active, dar pot fi individual
dezactivate, așa cum este descris în seciunea de EXPERIMENTE de mai jos.

l Un bloc sumator modelează suprapunerea celor două semnale de interferență peste

semnalul util.

l Un simulator de canal de comunicație AWGN (Additive White Gaussian Noise –

zgomot alb Gaussian aditiv).

l Un receptor care conține un filtru rădăcină pătrată din cosinus ridicat (similar cu
cel de la emisie) și un demodulator 8-PSK pentru refacerea semnalului de date
transmis.

l Un bloc, numit BER Measurement, care calculează și afișează rata bitilor eronați
(BER). Reamintim că BER se definește ca raportul dintre numărul de biți
eronață primiți și numărul total de biți primiți într-un anumit interval de timp. Blocul
BER Display afișează un vector cu trei elemente (trei valori afișate) care conține:
rata bitilor eronați (BER) calculată, numărul de biți eronați, precum și numărul de
biți procesați pentru calculul BER.

l Două analizoare spectrale (FFT), pentru vizualizat benzile de frecvență ocupate de

semnalul transmis și de cel recepționat.

l Un bloc pentru vizualizat constelația semnalului recepționat.

Inițial, modelul are parametrii setați încât să fie activate ambele transmițătoare de
interferență, cu offset de frecvență ± 4e6 Hz (adică ± 4 MHz) față de transmițătorul principal
și cu nivele de putere de - 20 dB, respectiv - 10 dB. În aceste condiții, spectrul semnalului
transmis este cel reprezentat în Fig. 2. La recepție, după filtrare, spectrul semnalului arată ca în
Fig. 3 iar diagrama de constelații (pe care se poate vedea și efectul zgomotului în dispersia
punctelor din constelație) este arătată în Fig. 4.

3
Facultatea IESC Laborator CD1
Specializarea Master SECI Codarea Hamming

Fig. 2 Spectrul semnalului original (albastru), spectrele semnalelor de interferență (negru și cyan) și
spectrul zgomotului pe canal (roșu).

Fig. 3 Spectrul semnalului recepționat, slab afectat de interferență și de zgomot.

Fig. 4 Diagrama constelației semnalului recepționat

 Pentru modificarea offsetului de frecvență, se face dublu-clic pe blocul Slider

Gain corespunzător acelui interferer și se mută cursorul într-o poziție diferită de
1 (mijloc).

4
 Facultatea IESC Laborator MCR1
Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

 Pentru a schimba puterea semnalului de interferență, se face dublu-clic pe

blocul dB Gain și se schimbă valoarea parametrului Gain.

4. EXPERIMENTE

1. Dezactivați transmițătorul Interferer2. La transmițătorul Interferer1, față de valorile

inițiale, modificați offsetul de frecvență astfel încât să simuleze o undă reflectată și
întârziată a semnalului util (interferență co-canal, efect de propagare multicale).
 Offset de frecvență mic (suprapunere mare a benzilor, Slider Gain la 1.9) și
puterea semnalului – 20 dB, respectiv – 10 dB.
-20dB:

-10dB:

5
 Facultatea IESC Laborator CD1
Specializarea Master SECI Codarea Hamming

 Offset de frecvență mai mare (suprapunere mai mică a benzilor, Slider Gain la
1.8) și puterea semnalului – 20 dB, respectiv – 10 dB.
10dB:

6
 Facultatea IESC Laborator MCR1
Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

20dB:

 Pentru fiecare din cele 4 cazuri, capturați diagramele spectrale (similare Fig.
2 și Fig.3), constelația și valorile afișate pe BER Display.
 Interpretați: care e cazul cel mai defavorabil și când nu prea contează
interferența cu unda reflectată și întârziată?
Cazul cel mai defavorabil: Slider Gain la 1.9, puterea semnalului – 10 dB,
Când nu prea contează interferența cu unda reflectată și întârziată: Slider Gaine la 1.8, puterea
semnalului la -20 dB.
2. Reactivați transmițătorul Interferer2. Față de valorile inițiale, modificați offsetul de
frecvență pentru ambele transmițătoare, Interferer1 și Interferer2, încât unul, apoi
amândouă, să afecteze mediu semnalul util (una, apoi amândouă benzi să se suprapună
sub 1/3 cu banda semnalului util, reglând Slider Gain la 1.8). Păstrați nivelul de putere
la - 20 dB și -10 dB, apoi modificați nivelul de putere să fie - 10 dB la ambele.

Interferer 1 – Slider Gain la 1, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -20dB. - CEL MAI FAVORABIL CAZ

7
Facultatea IESC Laborator CD1
Specializarea Master SECI Codarea Hamming

Interferer 1 – Slider Gain la 1, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -10dB.

8
Facultatea IESC Laborator MCR1
Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

Interferer 1 – Slider Gain la 1, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -20dB.

9
Facultatea IESC Laborator CD1
Specializarea Master SECI Codarea Hamming

Interferer 1 – Slider Gain la 1.8, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -10dB. - Cel mai nefavorabil

 Pentru fiecare din cele 4 cazuri, capturați diagramele spectrale, constelația și

valorile afișate pe BER Display.
 Interpretați din nou: care e cazul cel mai defavorabil și când nu prea
contează interferența cu vecinii?
Interferer 1 – Slider Gain la 1, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -20dB. - Cel mai favorabil.

Interferer 1 – Slider Gain la 1.8, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain la 1.8,
puterea semnalului la -10dB. - Cel mai nefavorabil

3. Similar, modificați offsetul de frecvență pentru ambele transmițătoare, Interferer1 și

Interferer2, încât amândouă să pătrundă puternic în banda semnalul util (amândouă
benzile să se suprapună mai mult de 1/3 cu banda semnalului util, reglând Slider Gain
la 1.9). Păstrați nivelul de putere la - 20 dB și -10 dB, apoi modificați nivelul de
putere să fie -10 dB la ambele. Pentru fiecare din cele două posibilități:

 Pentru fiecare din cele 2 cazuri, capturați diagramele spectrale, constelația și

10
Facultatea IESC Laborator MCR1
Specializarea Master SECI Interferența între canale adiacente

valorile afișate pe BER Display.

 Interpretați din nou: care e cazul cel mai defavorabil?

Interferer 1 – Slider Gain la 1.9, puterea semnalului la -20dB; Interferer 2 – Slider Gain
la 1.9, puterea semnalului la -10dB. - Cazul cel mai defavorabil.

Interferer 1 – Slider Gain la 1.9, puterea semnalului la -10dB; Interferer 2 – Slider Gain
la 1.9, puterea semnalului la -10dB.

11