METODE DE INVESTIGARE GEOFIZICA CU CABLU

IN GAURI LIBERE SI GAURI TUBATE II

Carotajul Dual Inductie Focalizat

Acest carotaj este utilizabil in sonde sapate cu fluide neconductive pe baza de petrol
sau emulsii inverse si in sonde forate cu aer . Principiul de functionare este cel al carotajului
inductiv . Domeniul de aplicabilitate a DIFL este in formatiuni cu consolidare redusa , cu rezistivitati
intre 0,1 – 100 Ωm. In dreptul argilelor , valorile de rezistivitate sunt aprox. egale , pentru nisipuri si
gresii valorile fiind diferite si cuprinse intre 1 - 500Ωm , iar pentru calcare si dolomite compacte
valorile fiind aprox. egale si foarte mari in timp ce pentru calcarele si dolomitele fisurate valorile sunt
mari dar inegale . Diagrama din carotajul DIFL cuprinde urmatoarele curbe :
 o curba de rezistivitate adanca
 o curba de rezistivitate medie
 o curba de rezistivitate focalizata
 timpul de tranzit din carotajul sonic
 o curba de GR si /sau PS
 tensiunea din cablu .
Diagrama este prezentata in scara logaritmica pentru inductie si in scara lineara pentru sonic
.
Aplicatuiile carotajului DIFL :
 determinarea rezistivitatii reale a formatiunilor
 determinarea zonelor poros permeabile
 determinarea limitelor si grosimii stratelor
 estimarea continutului in fluide
 determinarea limitei de separatie dintre fluide

Diagrama sferica focalizata (SFL)

Princiupiul diagramei SFL
Sistemul SFL , folosit in fluide dulci , include un set de electrozi montati pe un dispozitiv
inductiv . Opereaza intr-un mod similar cu Laterologul , cu exceptia ca focalizarea este mai putin
adanca . Acest semnal este convertit intr- un semnal DC proportional cu rezistivitatea pentru
transmitere la suprafata.
Interpretarea
Valorile c citite trebuie corectate pentru efectul gaurii de sonda , folosind abaca R-cor-
1 . Folosind SFL in combinatie cu scula de Dual inductie , abaca RRInt – 2c va rezolva problema
determinarii diametrului de invazie si a rezistivitatii reale
Folosirea lui Rxo penru corectarea rezistivitatii reale Rt
Cele trei metode simultane de rezistivitate cu adancimi diferite de investigare permite
determinarea celor trei variabile : rezistivitatea reala ( Rt ) , a zonei spalate ( Rxo ) si diametrului de
invazie ( Di ) .
 Pentru combinatia DLL – MSFL , abaca Rint – 9 este folosita pentru determinarea
diametrului de invazie si a rezistivitatii reale . In cazul combinatiei Inductie – MSFL , trebuie folosita
abaca Rint – 5 .
Comparatia intre Inductiv si Laterolog
Principiul Inductiei este mai potrivit pentru rezistivitati scazute la medii cu Rt < 200
ohmi si Rmf > 2Rw .De asemenea , masuratoarea de rezistivitate este posibila in fluide pe baza de
titei .
Laterologul este folosit cel mai bine pentru rezistivitati medii la ridicate , Rt > 200 ohmi
si Rmf <2Rw .

Diagrama microsferica focalizata ( MSFL )

MSFL –ul este de obicei folosit in combinatie cu Laterologul sau Inductivul , pentru a
oferi seturi de curbe de rezistivitate corelate cu adancimea . Este de asemenea introdus in
combinatie cu scule sonice si GR .
Masuratoarea MSFL este facuta cu o patina de neopren care este impinsa in
formatiune de catre un brat de caliper . In patina sunt incastrate electrode sub forma de cercuri
metalice concentrice care emit , focalizeaza si readuc curentul in formatiune la fel ca in cazul
laterologului. Totusi datorita scarii mult mai reduse a focalizarii , sunt investigati numai cativa inchi
din formatiune , masurandu-se o rezistivitate a zonei de invazie . Deasemenea se introduce si un
caliper .
Pentru interpretare este necesara corectia valorilor diagramei pentru influenta turtei
fluidului , in scopul obtinerii lui Rxo . Se foloseste abaca Rxo- 3. Sunt necesare a fi cunoscute
rezistivitatea turtei la temperatura formatiei si grosimea turtei din curba de caliper .
MSFL necesita un fluid conductiv. Nu poate fi introdus in fluide pe baza de titei.

Metode de litologie si porozitate

Curba radiatiei gamma (GR )

Este o inregistrare a radioactivitatii naturale in functie de adancime. Radioactivitatea creste
in principal datorita dezintegrarii a 3 elemente prezente in roci: U, TH si K . Detectorul emite un
impuls electric pentru fiecare radiatie gamma detectata.
Diagramele GR sunt scalate in unitati API. Curba GR este de obicei prezentata pe pista 1
impreuna cu curba de PS si caliper daca este disponibil. Este de obicei scalata de la stanga al dreapta
in 0 – 100 unitati API sau 0 – 150 unitati API. In shale-uri (argile si silturi) radioactivitatea provine in
general din izotopul K 40, putin Th (silt) si din U din substantele degradate. Aplicatii primare:
 corelarea sondelor
 corelarea gaurilor tubate cu cele libere
 evaluarea continutului in shale (V sh )

Radiatia gamma spectral ( NGL )

NGL masoara nivelul de energie al radioactivitatii naturale permitand discriminarea intre
radiatiile ce provin din spectrul U , TH si K . Curbele pentru U si Th sunt scalate in ppm iar K in
procente de greutate ( 1% =104ppm ) . Prezentarea diagramei standard de santier include trei piste
lineare :
Pista 1 : Radiatia gamma total (SGR ) sau uneori radiatia gamma fara uraniu ( CGR )
Pistele 2 si 3 : spectrele U, Th SI K . Aplicatii :
 Identificarea tipului de shale folosind reprezentarile grafice K – Th si raportul Th/K
functie de porozitate .
 o mai buna estimare a volumului de argila folosind CGR
 indicator penru fluidele mobile in sonde de exploatare vechi folosind spectrul U
 corelarea caracteristicilor geologice
Densilogul LDT
LTD este o noua dezvoltare a sculei de densitate a formatiei (FDC) care foloseste in plus
principiul masurarii indicelui de absorbtie fotoelectric (PEF) a razelor gamma de mare energie
provenite dintr-un material radioactiv natural care bombardeaza formatiunea - Pe . Aplicatii :
 identificarea calitativa a matricii
 evaluarea argilei
 recunoasterea prezentei mineralelor grele
 detectarea fracturilor ( in prezenta baritei )
 formatiuni biminerale purtatoare de gaze (LDT – CNL )
 formatiuni triminerale ( LDT – CNL)
Factori ce afecteaza masurarea Pe si a densitatii formatiunii :
 Pe este serios afectata de continutul de barita din fluid . Poate fi detectata in mod
frecvent prin deflectiile catre dreapta ale curbei . De fapt Pe devine astfel un indicator al fracturilor
 marimea mare a gaurii de sonda
 rugozitatea gaurii de sonda
 prezenta fluidului in sonda

Densilogul CDL
Principiul metodei consta in iradierea formatiunii cu un flux de radiatii gamma , cu o energie
mai mare de 300 keV si inregistrarea radiatiei gamma rezultata ca efect al radiatiei incidente cu
mediul numita si radiatie gamma dispersata .
Aparatul contine 2 detectoare de radiatii gamma si prin efectuarea raportului intre radiatia
gamma dispersata ajunsa la detectorul indepartat cu cea ajunsa la detectorul apropiat , se obtine o
functie dependenta de densitate si de o constanta , care depinde de caracteristicile tehnice ale
dispozitivului si de densitatea mediului .
Diagrama CDL contine o cavernograma , o curba de GR si curba de densitate , cu valori
intre 1,95 – 2,95 g/cmc . Aplicatiile sunt :
 determinarea porozitatii rocilor
 diferentierea litologica a rocilor
 corelarea profilelor de sonda

Carotajul neutronic compensat (CNT )

 Inregistrarea este scanata direct in unitati de porozitate (P.U.) . Este introdus de obicei in
combinatie cu LTD. In principiu , neutronii emisi de catre o sursa radioactiva bombardeaza in mod
constant formatiunea . Exista mai multe interactiuni posibile ale neutronilor incidenti cu nucleele
formatiunii .
 Imprastierea elastica – Neutronul se izbeste de nucleele formatiunii fara a reactiona cu
acestea
 Imprastierea inelastica – Nucleul este excitat prin coliziunea cu neutronul care dupa
ciocnire se dezintegreaza , emitand radiatii gamma
 Captura – Neutronul este absorbit de catre nucleu , care emite o radiatie gamma
 Activarea – Neutronul este absorbit de catre nucleu care se dezintegreaza emitand
radiatii beta , gamma si un neutron.
Suntem interesati numai de imprastierea elastica . Cand neutronii parasesc sursa au o
energie foarte ridicata (2MeV) . Prin coliziune cu nucleele formatiunii , energia lor descreste in
regiunea epitermala (aprox 10eV – 0,4 eV ) , apoi ating nivelul termic ( cca 0,025 eV ) cand sunt
eventual captati .
Prezentarea diagramei :
Curba neutronica este inregistrata in unitati de porozitate pentru calcar . Domeniul scarii
este de 60 unitati de porozitate ,incepand de la –15 in marginea dreapta pana la +45 , in stanga .
Standardul initial pentru calibrarea sculei au fost o serie de blocuri din Houston , Texas reprezentate
de calcare cu apa ale caror porozitati au fost cunoscute cu precizie . Standardul secundar este un
rezervor de calibrare plin cu apa. Ca urmare , porozitatea este corecta pentru o matrice de calcar .
Pentru gresie sau dolomit , trebuie aplicate corectii de matrice .
Factorii care afecteaza masuratoarea :
 marimea gaurii – aceasta corectie este facuta automat pe carotajele moderne , ca o
functie de caliper ( cand se introduce combinat cu densilogul )
 turta fluidului
 salinitatea formatiunii
 greutatea specifica a fluidului
 centrarea sculei – in mod normal trebuie sa fie zero
 presiunea
 temperatura gaurii de sonda
 tipul fluidului – apa si titeiul contin cantitati similare de hidrogen /unitatea de volum .
Totusi gazul are un continut mult mai redus . Acest lucru face sa scada dramatic porozitatea
neutronica. Acest efect este un excelent indicator de gaze .
 continutul in shale – argilele contin apa legata de particule ; in consecinta , curba
neutronica va raspunde la aceasta apa si va indica o porozitate aparenta foarte ridicata .

Carotajul sonic (BHC /LSS /SDT )

Exista mai multe tipuri de dispozitive :
 carotaj acustic compensat (BHC ) – receptorii sunt plasati intre doi transmitatori ; este
receptionat un singur timp de tranzit compresional
  carotaj acustic cu spatiu mare (LSS ) –doi transmitatori sunt amplasati sub doi receptori
.; sunt inregistrati timpi de tranzit compresionali
 carotaj sonic digital ( SDT ) – scula are un aranjament receptor – transmitator ca si LSS
–ul cu o dispunere de 8 receptori situati la o distanta de 6 picioare unul de celalt . Scula inregistreaza
deasemenea Δt din fluid .
Metoda se bazeaza pe principiul ca orice mediu solid propaga undele acustice , viteza de
propagare putand fi interpretata ca o caracteristica a naturii materialului . Sunt propagate doua feluri
de unde acustice intr-un mediu infinit :
 Undele compresionale – sunt un tip particular al undelor longitudinale ( directia de
propagare este paralela cu directia de dislocuire a particulelor) ; viteza lor este direct proportionala
cu modulul de densitate , cu modulul de forfecare si densitatea mediului
 Undele transversale ( directia de propagare este perpendiculara cu directia de dislocuire
a particulelor ) – spre deosebire de lichide si gaze ,solidele tind sa se opuna forfecarii datorita
rigiditatii lor ; ca urmare undele transversale se propaga anumai prin solide . Viteza undei
transversale este de 1,6 – 2,4 ori mai mica decat Vp.
Propagarea undei intr-un mediu finit .
 Unda Raylegh – se produce la interfata fluid – formatiune si viteza sa este apropiata de
a undei transversale ; unda este o combinatie a doua dislocuiri -una paralela iar cealalta
perpendiculara pe o suprafata
 Unda Stoneley – se produce in fluid prin interactiunea dintre fluid si formatiune ; este
foarte sensibila la rigiditatea peretelui . Energia este propagata la o frecventa scazuta cu atenuare
minima . La un receptor sosesc combinatii ale acestor unde.
Modul de propagare intr-o sonda
Intr-un mediu omogen , unda emisa de la transmitator se propaga radial prin fluid si
depinzand de unghi , diferite raze vor fi reflectate sau refractate . O parte se propaga ca si unde
compresionale iar unele ca unde transversale de-a lungul gaurii de sonda .
Scula consta intr-un sistem dublu invertit cu 2 transmitatori si patru receptori ( de aici
provine numele – acustic compensat ) care elimina perturbarea semnalului datorata cavernelor mari
– cand se poate citi viteza fluidului – sau inclinarii sculei .
Diagrama este scalata cu inregistrarile timpului de tranzit sau timpului de incetinire ,
exprimat in microsecunde / picior ( μs /picior ) pe o plaja care in mod normal variaza intre 40 – 200
microsecunde / picior .
 BHC –are o singura curba de tranzit ( DT )
 LSS – are doi timpi de tranzit (DT si DTL )
 SDT – are pana la sase timpi de tranzit ( DT ,DTL, DTLN , DTLF ) si sase curbe sonice de
mare rezolutie numite DTHR
Factorii ce afecteaza masuratoarea :
 compactarea – Proprietatile rocii sunt considerate ca si constante daca presiunea rocii
este suficient de mare . La adancimi mai mici e necesar un factor de corectie , numit factor de
compactare . Presiunile anormale ale formatiunilor au acelasi efect .
 continutul de shale - duce la cresterea porozitatii apaente
 hidrocarburi – nu au efect important asupra timpului de tranzit
  fracturi si goluri (porozitate secundara ) – unda compresionala tinde sa ignore aceste
fracturi atata timp cat planul fracturii este mai mare de 45 de grade . Porozitatea din sonic tinde de
aceea sa fie mai mica decat porozitatea reala totala.
 efectele gaurii de sonda – gaura de sonda trebuie sa fie umpluta cu lichid , pentru a
avea garantia transmiterii sunetului de la scula la peretele gaurii si inapoi . Marimea exagerata a
gaurii de sonda poate cauza atenuarea semnalelor de la receptorul indepartat . Aceasta va conduce la
modificari incorecte ale timpului de tranzit , fenomen cunoscut sub numele de pierdere de ciclu.

Alte metode investigare in gaura libera

Dual dipmetru (SHDT )
Aceasta scula asigura masuratori pentru calculul inclinarii stratigrafice si structurale pentru
a indica rezervoarele potentiale de gaze si titei . Include 2 electrozi pe fiecare patina care permite
intervale de corelare de 4 inch. Informatii de mare precizie asupra devierii sculei si azimutului sunt
obtinute cu ajutorul unui accelerometru triaxial si trei magnetometrice . Geometria gaurii de sonda si
volumul gaurii sunt determinate din doua masuratori de caliper situate la 90 de grade . Aplicatii :
 determinarea inclinarii structurale
 inclinarea stratigrafica
 analize stratigrafice
 identificarea fracturilor
 geometria gaurii de sonda

Microscanerul de formatie (FMS )

Ofera imagini continui orientate ale gauriide sonda fiind o extindere a tehnologiei
dipmetriei . Consta din 4 patine articulate care contin doua seturi de electrozi – un set asigura o
masuratoare standard de Dual Dipmetrie iar celalalt set ofera imaginea gaurii de sonda . Aplicatii :
 analze structurale
 identificarea si analiza fracturilor
 analize sedimentare
 analize de rezervor de inalta rezolutie
 orientarea carotelor si corelarea in adancime

Testerul repetat de formatie (RFT )

RFT-ul ofera masuratori de presiune de mare precizie - in situ si permite recoltarea a doua
probe de fluide la un mars in gaura de soda .
Avand un sistem hidraulic cu actionare electrica , RFT-ul poate fi fixat si retras cat de des este
necesar pentru a masura presiunea in toate zonele de interes pe parcursul unui mars . La suprafata ,
presiunile formatiunilor sunt inregistrate pe film si afisate in forma analoga cat si digitala . Aplicatii :
 determinarea presiunilor formatiunilor
 estimarea gradientilor de presiune
 contactele fluidelor
 estimarea permeabilitatii
 probe de fluide
 Metode de investigare in gauri tubate
Diagramele pentru gauri tubate in scopul evaluarii formatiunilor sunt in principal acelea
provenite din scule de masurare a radioactivitatii , adica TDT ( Carotajul timpilor de intarziere a
neutronilor termici ) spectroscopia gamma ( GST ) neutronicul compensat (CNL ) curba GR si
spectroscopia NGS . In plus tehnologia Array si LSS ofera date de porozitate in coloane bine
cimentate .

Curba GR
Este o masuratoare a radiactivitatii naturale a formatiunii reflectand continutul in argile -
elementele radiactive avand tendinta sa se concentreze in argile .
Formatiunile curate au de obicei un nivel foarte scazut de radiactivitate daca nu sunt
prezente elemente contaminante cum ar fi cenusa vulcanica, granit sau ape de formatiune care
contin saruri radiactive dizolvate. Curba GR este frecvent folosita pentru completarea curbei PS si
substituie curba PS in sondele forate cu fluide sarate, fluide pe baza de aer sau titei .
Spectroscopia gamma natural (NGS )
Masora in plus fata de GR si nivelul de energie al razelor gamma.

Carotajul neutronic (CNL )

Sunt folosite pentru delimitarea formatiunilor poroase si determinarea porozitatii lor .
Raspund in principal la continutul in hidrogen al formatiunii. CNL foloseste surse de americiu –
beriliu care emit neutroni cu energii de 4,2 meV . Scula consta intr-o sursa si doi detectori . Raportul
vitezelor de numarare de la cei detectori este prelucrat la suprafata , rezultand o inregistrare lineara
a indicelui de porozitate neutronica .
Investigarea radiala depinde de porozitatea formatiunii . La o porozitate zero , adancimea de
investigare este de cca un picior . La o porozitate mai ridicata , adancimea de invstigare este mai mica
. Pentru conditii medii , adancimea de investigare este de cca 10 in.

Spectroscopia GST
Masoara razele gamma ce rezulta din interactiuinea neutronilor cu diferite elemente din
formatiune . Numarul de radiatii gamma atribuit fiecarui element este prezentat ca un procent al
spectrului total de raze gamma. Scula consta dintr-o sursa de neutroni si un sistem spectrometric .
Intensitatile spectrale de raze gamma sunt analizate in 256 canale acoprind un domeniu de energie
de la 0 la 8 MeV. Interactiuni foloste : interactiuni de neutroni rapizi si de captura . Aplicatii :
 evaluarea rezervorului prin coloana
 monitorizarea curgerii apei

Carotajul timpilor de intarziere a neutronilor termici ( TDT )

Principiul : un generator de neutroni rapizi emite rapid impulsuri de neutroni de energie
inalta . In urma fiecarei explozii , neutronii sunt incetiniti rapid in gaura de sonda si in formatiune
pana la vitezele termice . Sunt apoi capturati in nuclee , cu o emisie corespunzatoare de raze gamma
. Schimbarile relative in populatia de de neutroni termici din mediu sunt inregistrate de catre
detectorii de raze gamma situati la distanta mica fata de sursa . In timpul perioadei de masurare ,
populatia de neutroni termici descreste exponential . Aceasta migratie se datoreaza capturarii
neutronilor sau migratiei neutronilor ( difuziei ) . TDT –ul are o adancime mica de investigare de
accea interpretarea preasupune ca filtratul flidului de foraj din apropierea gaurii de sonda dispare
dupa un timp de la tubarea coloanei . O prezentare a unei diagrame tipice de TDT contine
urmatoarele curbe :
 pista 1 - GR , CCL (locator de mufe ) . SIBH ( sigma corectata a gauriide sonda )
 pista 2 – TPHI ( porozitatea din Dual Burst TDT )
 pista 3 – TSCF (numarul total de impulsuri selectate de la detectorul indepartat ) ,
TSCN ( numarul total de impulsuri selectate de la detectorul apropiat ) , INFD ( impulsul inelastic de
la detectorul departat )
 pistele 2 si 3 – sigma formatiei corectata pentru gaura de sonda

Evaluarea cimentarii cu ajutorul masuratorii CBL – VDL

Carotajul aderentei cimentului (CBL) ,combinat cu trenul de unde din carotajul densitatii
variabile (VDL) , constituie metoda principala e evaluare a calitatii cimentarii .
Principiul masurarii consta in inregistrarea timpului de tranzit si a atenuarii unei unde
acustice de 20 kHz dupa propagarea prin fluidul din gaura de sonda si peretele sondei . O alta
inegistrare care se face este timpul de parcurs (travel time ) , care este timpul necesar semnalului ca
sa ajunga de la transmitator la receptor .
Coloana se considera libera cand nu exista ciment in spatele ei sau exista ciment insa acesta
nu adera la coloana . Pe curba amplitudinii coloana libera este reprezentata de anomalii cu
amplitudini mari (intre 150 – 75 mV ).Pe intervalele in care coloana este libera semnalul nu este
atenuat , el propagandu –se aproape in intregime prin coloana , deci nu se consuma energie , astfel
ca la receptor va ajunge un semnal puternic , neatenuat . Intervalele in dreptul carora coloana este
libera se recunosc pe curba amplitudinii prin aceea ca mufele burlanelor sunt reprezentate prin
anomalii a caror amplitudine este mai mica decat amplitudinea din dreptul burlanului liber .
Intervalele in care coloana este libera sunt reprezentate pe curba Δt prin timpi de parcurs de 57μs ,
caracteristici pentru otel .
Pe curba de Δt sunt reprezentate si mufele burlanelor prin anomalii reprezentand un timp
de propagare ceva mai mare decat in dreptul burlanelor . Aceasta se datoreaza distorsiunii
semnalelor acustice atat in momentul trecerii de la un burlan la mufa , cat si de la mufa la burlan
Coloana se considera partial cimentata cand cimentul adera la coloana dar nu adera la teren
sau adera la la coloana si teren insa exista o portiune din spatiul inelar fara ciment . Pe curba
amplitudinii , intervalele in care coloana este partial cimentata sunt reprezentate prin anomalii cu
amplitudini medii .
Pe curba de Δt , intervalele in care coloana este partial cimentata sunt reprezentate prin
anomalii care indica un timp cu putin diferit de 57 μs ( intotdeauna mai mare decat 57 μs )
Coloana se considera bine cimentata cand cimentul adera atat la coloana cat si la formatie si
spatiul inelar dintre coloana si teren este complet umplut cu ciment . Pe curba amplitudinii ,
intervalele in care coloana este bine cimentata sunt reprezentate prin anomalii cu amplituduini
reduse ( aproape de zero ) , deoarece energia este transferata formatiunii prin coloana si inelul de
ciment , astfel ca va receptiona un semnal mult atenuat.
 Daca semnalul sosit la receptor este inregistrat timp de 1000 microsecunde , trasa poate fi
reprodusa direct sau poate fi transformata in suprafete variabile inregistrate dupa o scara de gri ,
metoda numita VDL . (Variable Density Log )
Seismograma VDL se obtine prin fotografierea semnalelor acustice de pe ecranul
osciloscopului , astfel ca pe ecran amplitudinile semnalului sa fie reduse pana apar punctiforme si sa
fie reprezentate numai oscilatiile pozive ale acestuia . In general sosirile de la coloana apar ca niste
benzi regulate , iar cele de la formatie , neregulate .
Diagrama contine :
 trasa stanga : curba gamma ; timpul de parcurs (300 –200 microsec ) ; locatorul de
mufe ; tensiunea de cablu
 trasa din mijloc : amplitudinea ( Cement Bond ) (0 – 100 mV) ; atenuarea (Normal
Attenuation ) (20 –0 db /ft )
 trasa din dreapta : seismograma sonica VDL