Lucrare individuala

1.Metodele estimărilor experte și corelarea de rang

1.1 Metodele estimărilor experte
Estimarea expert este o procedură de obținere a rezultatelor pe baza opiniei
specialiștilor (experților) cu scopul deciziei (alegerii) ulterioare. Esența estimărilor
experte constă în aceea că după experiment, cunoștințe, intuiție specialiștii trebuie
să retragă din fapte subiective adevărul obiectiv.
Există două grupe a estimărilor expert:
a. Estimarea individuală bazată pe folosirea opiniei experților separați,
independenți unul de altul;
b. Estimarea colectivă, bazată pe folosirea opiniei colective a experților.
Părerea colectivă deține o precizie mai mare decât părerea individuală a fiecăruia
dintre experți. Această metodă se utilizează pentru primirea estimărilor cantitative
a caracteristicilor și proprietăților calitative.

1.2 Metoda clasamentului direct

În unele cazuri informația despre obiect pe care o dețin experții, deseori
poartă un caracter calitativ. De aceea pentru prezentarea cantitativă e necesar de
utilizat metode specifice. Unul din metodele de măsurare a informației calitative
este legată de folosirea scalelor de ordine. Datele măsurate pe scala de ordine,
permit depistarea legăturii dintre obiecte ca fiind egale, mai mari sau mai mici.
Una din aceste metode este metoda clasamentului direct. Sensul metodei constă în
amplasarea obiectelor în ordine crescătoare sau descrescătoare după o anumită
caracteristică prezentă la aceste obiecte. De obicei gradul de prezență a
caracteristicii nu poate fi precizat în mod cantitativ și se măsoară în parametri
calitativi.
Fie n obiecte care dețin propriatatea X, ordonate de către experți în ordinea

1
 creșterii sau descreșterii gradului de deținere al acestei caracteristici. Notăm prin xi
locul (rangul) obiectului i printre celelalte (n-1) obiecte în această clasificare.
Suma rangurilor în astfel de rând alcătuiește:
n

 
1)
n  (n  (1.1)
xi 2
i1

unde n - numărul obiectelor aranjate.

Această metodă se folosește atunci când numărul obiectelor cercetate nu este
mare (n<16).
Dacă experților le este greu să ordoneze obiectele, ei pot pune două sau mai
multe obiecte de același rang, astfel încât numărul rangurilor N va fi mai mic decât
numărul obiectelor n. În acest caz este necesar de adus clasificarea obținută într-o
formă normală, adică forma în care se îndeplinește condiția 1.1. Pentru aceasta
obiectelor cu același rang li se asociază rangul egal cu mărimea medie a locurilor
pe care le-au împărțit în clasificare obiectele cu același rang.
De exemplu, avem o clasificare a șase obiecte cu trei ranguri diferite, adică
N=3, n=6:
Obiecte, 1 2 3 4 5 6
i
Ranguri, 1 2 3 3 2 3
xi
Obiectele 2 și 5 împart locurile 2 și 3. De aceea în clasificare le scriem cu
același rang, adică (2+3)/2=2,5. Similar pentru obiectele 3, 4 și 6 obținem
(4+5+6)/3=5.
Atunci clasificarea normală ia forma:
Obiecte, 1 2 3 4 5 6
i
Ranguri, 1 2 5 5 2 5
xi , ,
5 5

2
 Gradul legăturii se determină prin coeficientul de concordare. Acest
coeficient determină gradul de coincidere a părerii experților la clasificarea a n
obiecte ce dețin caracteristica X.
Fie n obiecte 1, 2, 3, ... , n, care dețin caracteristica X în rang diferit, și fie m
experți care au ordonat aceste obiecte în dependență de deținerea caracteristicii X.

3
În tabelul 1.1 sunt prezentate datele după care experții au clasificat obiectele și
clasificarea sumară îndeplinită de fiecare expert.
Rangul mediu în clasificarea sumară este:
1
a m(n  (1.2)
1) 2

Suma pătratelor diferenței dintre membrii clasificării sumare și membrii

rândului, alcătuită din mărimile medii a, este:
2
m
n
1 
S     x ji  m n  1 (1.3)
2

i 1  j 1 
Tabelul 1.1 Estimarea expertă a factorilor (direcția cercetării)
Obiecte,
i 1 2 … i … n
Experți, j
1 x x12 ... x ... x
11 1i 1n
2 x x22 ... x ... x
21 2i 2n
... .. ... ... .. ... …
. .
j xj xj2 ... x ... xj
1 ji n
... .. ... ... .. ... …
. .
m x xm2 ... x ... x
m m m
1 i n
m m m m m

  x ...  ... 
x ji x j1 x ji xm
j 1 j 1 j2 j 1
j 1 j 1

Mărimea S atinge maximul atunci când toți experții dau aceeași clasificare. Dacă
calculăm coinciderea părerii experților ca raport dintre mărimea S și valoarea
maximă a acesteia, se primește o expresie pentru calculul coeficientului de
concordare propusă de Kendall:
S
W 12S
Smax  m2(n3  (1.4)
n)
4
 Mărimea W ia valori între 0 și 1. W=1 înseamnă că experții au făcut
clasamente identice, iar W=0 înseamnă că legătura între clasamentele făcute de m
experți lipsește. Dacă în clasament există ranguri identice, Formula pentru
coeficientul de concordare ia forma:
S
W
1 (1.5)
m2 n3  n m
m j
T
12 j 1

1
unde T  n (t3  t ) ; t
– numărul de repetare a rangului i în rândul j;
12 
j ji ji ji
j 1

Pentru estimarea semnificației coeficientului de concordare se

folosește distribuția x2 cu gradul de libertate v=n-1, căruia i se supune mărimea
m(n- 1). Verificarea semnificației ne conduce la verificarea ipotezei statistice
despre egalitatea coeficientului de concordare cu zero. La un nivel dat al mărimii q
această ipoteză se respinge, când:
x2  m(m 1)w  tabel (q,v  n 1) (1.6)
x2

unde x 2 – valoarea critică a distribuției pentru v=n-1.

tabel

În acest caz concordarea se consideră semnificativă. Pentru n<10 distribuția

mărimii se deosebește de distribuția x2, de aceea pentru estimarea semnificației se
folosesc tabele speciale. Pentru n>30 se folosește distribuția normală.

1.3 Metoda comparațiilor asociate

În practică se întîlnesc situații când cercetătorii întâmpină dificultăți la
punerea în ordine a obiectelor în ordinea creșterii sau descreșterii etichetei (de
exemplu, cînd numărul obiectelor ajunge la 15-20). În astfel de cazuri, chiar dacă
se reușește efectuarea clasamentului, nu putem fi siguri de veridicitatea
rezultatului, deoarece experții înșiși nu sunt siguri în estimări. Atunci clasamentul
5
sumar poate fi obținut prin alte metode, de exemplu prin metoda comparațiilor
asociate. La folosirea acestei metode fiecare expert compară toate cele n obiecte
între ele după
proprietatea dată X. În rezultatul efectuării 2
astfel de comparații expertul dă
preferință anumitor obiecte față de altele.
Fiecare expert trebuie să realizeze comparații asociate a n obiecte (primul cu al
doilea, primul cu al treilea etc., al doilea cu al treilea, al doilea cu al patrulea etc.
până la finisarea listei obiectelor) și să îndeplinească o matrice specială a
comparațiilor asociate. Ea prezintă o matrice pătratică, coloanele și rândurile
căruia corespund fiecăruia din n obiecte. În celulele cu rândul i și coloana j se pune
1, dacă expertul preferă obiectul i obiectului j și 0, dacă expertul preferă obiectul j
obiectului i.

Astfel se îndeplinește tabelul de forma tabelului 1.1. De asemenea trebuie de

respectat regula, conform căreia metoda comparațiilor asociate dă rezultate corecte
doar dacă obiectele comparate nu depășesc numărul experților, adică atunci când
nm.

Datele din astfel m tabele se pot uni într-un singur tabel, care va fi o matrice
generalizată a comparațiilor asociate a m experți. În această nouă matrice mărimea
din rândul i coloana j arată cât de des experții preferă obiectul i obiectului j după
proprietatea data X.

6
Tabelul 1.2 Exemplu de completare al matricei comparațiilor asociate cu 11 obiecte
Obiect Obiecte
e, ,j
i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1
0 1
1 - 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0
2 0 - 0 1 0 1 1 0 0 1 0
3 0 1 - 1 0 1 1 1 0 0 0
4 0 0 0 - 1 0 1 0 1 0 1
5 1 1 1 0 - 1 1 0 0 0 0
6 0 0 0 1 0 - 1 1 0 0 1
7 1 0 0 0 0 0 - 1 1 0 0
8 1 1 0 1 1 0 0 - 1 0 0
9 0 1 1 0 1 1 0 0 - 1 0
10 1 0 1 1 1 1 1 1 0 - 0
11 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 -

Punerea obiectelor în ordinea creșterii sau descreșterii sumei valorilor vij

după coloane sau rânduri a matricei sumare corespunde clasamentului obiectului
după
gradul deținerii proprietății X. Pentru concordarea totală a experților celulele c n2 ale

matricei vor conține valoarea vij = m iar celelalte celule vor avea valoarea nulă.
Coeficientul de concordare a experților se calculează după formula:

7
 (1.7)

unde C2vij – numărul de combinații câte 2.

Numitorul din formula prezintă multiplicatorul de normare, egal cu mărimea
maximă probabilă a numărătorului. Numărătorul are valoarea maximă doar atunci
când toți experții dau matrice ale comparației asociate egale. În acest caz .

Determinarea practică a valorii este destul de dificilă. Prin

intermediul operațiilor algebrice acesta poate fi adus la o formă mai simplă, mai
ușoară pentru calcul:

Avem .

Atunci obținem .
De unde

, (1.8)

unde sumarea are loc după celulele matricei, situate mai sus sau mai jos de
diagonala principală.
Pentru estimarea semnificației coeficientului V se folosește criteriul x2.

(1.9)

Mărimea x2 are gradul de libertate

8
 (1.10)

Coeficientul de concordare se consideră semnificativ, dacă mărimea x2

întrece valoarea critică a , determinată prin nivelul de semnificație q și
valoarea gradului de libertate. Pentru valori mici ale m și n () pentru estimarea
semnificației coeficientului de concordare se folosesc tabele speciale de distribuție
a probabilității valorii Q la diferite combinații ale m și n.
Exemplu
În tabel este reprezentată matricea generalizată de comparații asociate
construită după rezultatele sondajului de 9 experți, fiecare din acești experți a
compus matricea de comparații asociate.
De efectuat aranjarea obiectelor după gradul deținerii proprietății prin
metoda comparațiilor asociate.
Obiecte
Obiecte, ,j
i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 - 9 1 5 7 5 2 3 7 6
2 0 - 4 6 8 3 4 2 5 7
3 8 5 - 3 6 4 4 3 8 5
4 4 3 6 - 8 5 5 4 9 4
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4
7 7 5 5 4 5 4 - 8 6 9
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 4
9 2 4 1 0 1 1 3 1 - 6
10 3 2 4 5 4 5 0 5 3 -

Calculele se fac numai pentru o jumătate de tabel, în cazul acesta – pentru

cifrele pe diagonală.

Soluție
În tabel este prezentată matricea generalizată a comparațiilor asociate a n=10
obiecte, construită după rezultatele sondajului a m=9 experți. În același context
9
calculăm sumele pe rânduri și coloane a matricei generalizate și clasamentul,
obținut prin aranjarea obiectelor în ordinea descreșterii sumei pentru rânduri (sau
creșterii pentru coloane).
Tabelul 1 Matricea generalizată a comparațiilor asociate
Obiecte
,j
Σ
Obiecte,
i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
1 - 9 1 5 7 5 2 3 7 6 4
5
2 0 - 4 6 8 3 4 2 5 7 3
9
3 8 5 - 3 6 4 4 3 8 5 4
6
4 4 3 6 - 8 5 5 4 9 4 4
8
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5 3
3
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4 5
0
7 7 5 5 4 5 4 - 8 6 9 5
3
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 4 4
3
9 2 4 1 0 1 1 3 1 - 6 1
9
10 3 2 4 5 4 5 0 5 3 - 3
1
Σ 3 4 3 3 4 3 2 3 6 5 4
6 2 5 3 8 2 8 9 4 0 0
7
Rangul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 -
0

Pentru accelerarea calcului schimbăm coloanele sau rândurile în așa fel, ca

ele să fie situate în ordinea creșterii sau descreșterii sumei pe coloane sau rânduri.
Plasând elementele în ordinea descreșterii sumei pe rânduri, obținem tabelul ce
urmează cu sumele ordonate.
Tabelul 2 Matricea comparațiilor asociate cu sumele ordonate
Obiecte
,j
Σ Rangul
10
Obiec
te, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
i 0
7 7 5 5 4 5 4 - 8 6 9 5 1
3
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4 5 2
0
4 4 3 6 - 8 5 5 4 9 4 4 3
8
3 8 5 - 3 6 4 4 3 8 5 4 4
6
1 - 9 1 5 7 5 2 3 7 6 4 5
5
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 4 4 6
3
2 0 - 4 6 8 3 4 2 5 7 3 7
9
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5 3 8
3
10 3 2 4 5 4 5 0 5 3 - 3 9
1
9 2 4 1 0 1 1 3 1 - 6 1 1
9 0
407

11
Calculăm sumele yij și y2ij

Tabelul 3 Calculam ΣΣyij^2 (numai cifrele sub diagonală, fiindca sunt mai mici)
Obiecte
,j
Obiect
e, i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 - 9 1 5 7 5 2 3 7 6
2 0 - 4 6 8 3 4 2 5 7
3 8 5 - 3 6 4 4 3 8 5
4 4 3 6 - 8 5 5 4 9 4
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4
7 7 5 5 4 5 4 - 8 6 9
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 4
9 2 4 1 0 1 1 3 1 - 6
10 3 2 4 5 4 5 0 5 3 -
Σ 36 33 30 1 1 1 4 6 3 16
9 9 2 2
Σyij 1 1 1 8 8 4 1 2 9 77
^2 9 6 4 3 7 6 0 6 2
8 5 8

Mărimea Q se calculează după formula 1.8. Așa cum valorile aflate de

desubtul diagonalei sunt mai mici, este mai ușor de făcut calculul pentru partea de
jos a matricei.
 y ij  198 165 148 1*832*87
2
 46 10  26  9  772
3* 4 * 5 * 6 * 7 *8 * 9
C m  m!/2!*m  2! 
2
 36
1* 2 * 9  2 !

1* 2 * 3* 4 * 5 * 6 * 7 *8 * 9 *10
C nn!/2!*n  2! 
2
 45
1* 2 * 10  2!
n i1
n i1 10 i1 10 i1
Q   2  m  C 2 C 2   Y 2   36 * 45  772 - 9 *162  36 * 45  934
9Y
i i mn i ij
i1 j i1 j 1 j i1 j 1
j 1 j 1 1 j 1

Coeficientul de concordare V se calculează după formula 1.7:

4Q
 12
 V m m 1 nn
 4 * 934 3736
1  99 1*1010  6480 0,57

1
Pentru estimarea semnificației coeficientului V se folosește criteriul , pe
care îl calculăm conform formulei 1.9:
2 1 93
4  1 2 2 m  3 4  * 45* 36  187
  C C  *
Q 934 
  

2
n n2
m2 m
92 10  2

   
2

Coeficientul de concordare se consideră semnificativ, dacă mărimea

întrece valoarea critică a , determinată prin nivelul de semnificație q și
valoarea gradului de libertate.
Mărimea are gradul de libertate calculat conform formulei 1.10:

2 mn 1  45 9  9  60,8

C
nn  2
2
n
10  82

Pentru nivelul semnificației q=0,05 găsim valoarea în tabel a lui v=6

x2  12,59 . Deoarece , se poate considera că coeficientul de concordare
V=0,57 semnificativ se diferențiază de zero și ipoteza concordării între experți
tabel

referitor la factorii cercetați se acceptă.

1.4 Corelarea de rang

În rezultatul prelucrării datelor prin metodele estimărilor expert se obține un
rând ordonat, alcătuit din ranguri. Vom considera ranguri valori aleatoare și vom
introduce pentru ele legătura statistică. Ca indicator al legăturii rândurilor
clasificate poate servi coeficientul corelației de rang.
Coeficientul corelării de rang determină gradul legăturii între rânduri.
Spearman a propus estimarea coeficientului corelării de rang după formula:

, (1.11)

unde .
13
În cazul când clasamentul conține ranguri similare, expresia 1.9 ia forma:

, (1.12)

14
 Cercetările probabilității distribuției coeficientului corelării de rang arată că

în lipsa legăturii, acest coeficient tinde către dispersia . De aceea

pentru estimarea semnificației coeficientului corelării de rang se poate utiliza legea
normală
a repartiției.
Alt coeficient al corelării de rang a fost propus de Kendell. Ordonăm rândul
în ordinea creșterii după X cu indicarea rangurilor corespunzătoare după Y. Apoi
calculăm scorul pentru toate rangurile după Y. Pentru aceasta găsim câte ranguri
precedente sau succesoare întrec valoarea lui. Numărul rangurilor precedente este

, numărul rangurilor succesoare este . Găsim valorile și și

diferența dintre ele S=P-Q.
Coeficientul corelării de rang se calculează după formula:

(1.13)
sau

(1.14)

Nu se poate recomanda doar unul din cei doi coeficienți de folosit în

practică. Ambii coeficienți au limite între -1 și +1, de obicei , însă aceasta nu ne
poate spune nimic.

15
 Partea practica
Problema 1. De verificat ipoteza despre concordanța experților, de construit
diagrama de ranguri.
Tabelul 1
Numărul Numărul factorului
expertulu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
i
1 3 2 4 3 5 7 4 1 1 2 8 4 4
2 2 13 2 6 7 8 9 2 4 10 5 11 12
3 1 4 1 2 1 1 5 2 1 1 6 1 2
4 3 1 2 3 1 5 4 2 4 1 2 5 2
5 2 3 2 5 1 6 7 8 3 12 14 6 4
6 1 2 1 2 5 6 6 3 4 9 7 9 8
7 1 5 2 2 3 5 7 6 4 4 6 8 8
8 2 4 3 1 2 6 5 4 4 5 6 8 7
9 3 2 3 1 2 6 7 5 5 4 8 6 9
10 1 3 1 4 2 5 7 6 3 9 8 8 10
11 1 2 2 5 4 4 6 3 3 8 7 10 9
12 1 1 1 4 3 5 2 2 6 6 8 9 7

Tabelul 2
Numărul Numărul factorului
expertului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 3 2 4 3 5 7 4 1 1 2 8 4 4
2 2 13 2 6 7 8 9 2 4 10 5 11 12
3 1 4 1 2 1 1 5 2 1 1 6 1 2
4 3 1 2 3 1 5 4 2 4 1 2 5 2
5 2 3 2 5 1 6 7 8 3 12 14 6 4
6 1 2 1 2 5 6 6 3 4 9 7 9 8
7 1 5 2 2 3 5 7 6 4 4 6 8 8
8 2 4 3 1 2 6 5 4 4 5 6 8 7
9 3 2 3 1 2 6 7 5 5 4 8 6 9

16
10 1 3 1 4 2 5 7 6 3 9 8 8 10
11 1 2 2 5 4 4 6 3 3 8 7 10 9
12 1 1 1 4 3 5 2 2 6 6 8 9 7
  21 42 24 38 36 64 69 44 42 71 85 85 82

În tabelul 2 sunt prezentate datele după care experții au clasificat obiectele și

clasificarea sumară îndeplinită de fiecare expert.
Rangul mediu în clasificarea sumară este:

a=1/2m(n+1)=1/2*12(13+1)=84

Suma pătratelor diferenței dintre membrii clasificării sumare și membrii rândului,

alcătuită din mărimile medii a, este:

S=48(21-84¿2=

Mărimea S atinge maximul atunci când toți experții dau aceeași clasificare. Dacă
calculăm coinciderea părerii experților ca raport dintre mărimea S și valoarea
maximă a acesteia, se primește o expresie pentru calculul coeficientului de
concordare propusă de Kendall:

Mărimea W ia valori între 0 și 1. W=1 înseamnă că experții au făcut clasamente

identice, iar W=0 înseamnă că legătura între clasamentele făcute de m experți lipsește.
Dacă în clasament există ranguri identice, Formula pentru coeficientul de concordare ia
forma:

17
Pentru estimarea semnificației coeficientului de concordare se folosește distribuția
x2 cu gradul de libertate v=n-1, căruia i se supune mărimea m(n- 1). Verificarea
semnificației ne conduce la verificarea ipotezei statistice despre egalitatea
coeficientului de concordare cu zero. La un nivel dat al mărimii q această ipoteză se
respinge, când:

În acest caz concordarea se consideră semnificativă. Pentru n<10 distribuția

mărimii se deosebește de distribuția x2, de aceea pentru estimarea semnificației se
folosesc tabele speciale. Pentru n>30 se folosește distribuția normală.

Problema 2. Metoda comparațiilor asociate

În tabel este prezentată matricea generalizată a comparațiilor asociate a n=10
obiecte, construită după rezultatele sondajului a m=10 experți. În același context

calculăm sumele pe rânduri și coloane a matricei generalizate și clasamentul,

obținut prin aranjarea obiectelor în ordinea descreșterii sumei pentru rânduri (sau
creșterii pentru coloane).

Obiectele Obiectele, j
,
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
j
1 - 6 2 6 7 5 5 3 4 6
18
 2 3 - 4 1 8 3 4 2 5 4
3 7 5 - 2 6 4 4 3 8 3
4 3 8 7 - 8 5 5 4 9 4
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4
7 4 5 5 4 5 4 - 8 6 9
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 7
9 5 4 1 0 1 1 3 1 - 6
10 3 5 6 5 4 5 0 2 3 -
Σ 37 47 39 28 48 32 31 36 61 48
Rangul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Pentru accelerarea calcului schimbăm coloanele sau rândurile în așa fel, ca

ele să fie situate în ordinea creșterii sau descreșterii sumei pe coloane sau rânduri.
Plasând elementele în ordinea cresterii sumei pe coloane, obținem tabelul ce
urmează cu sumele ordonate.

Obiectele, Obiectele, j
j 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 6 5 5 3 - 2 5 7 6 4
2 1 4 3 2 3 4 8 8 4 5
3 2 4 4 3 7 - 1 6 3 8
4 - 5 5 4 3 7 6 8 4 9
5 1 4 3 6 2 3 5 - 5 8
6 4 5 - 7 4 5 7 6 4 9
7 4 - 4 8 4 5 4 5 9 6
8 5 1 2 - 6 6 5 3 7 9
19
 9 0 3 1 1 5 1 47 1 6 -
10 5 0 5 2 3 6 4 4 - 3
Σ 28 31 32 36 37 39 47 48 48 61 407
Rangul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calculăm sumele yij și y2ij

Obiectele Obiectele, j
,
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
j
1 - 6 2 6 7 5 5 3 4 6
2 3 - 4 1 8 3 4 2 5 4
3 7 5 - 2 6 4 4 3 8 3
4 3 8 7 - 8 5 5 4 9 4
5 2 1 3 1 - 3 4 6 8 5
6 4 6 5 4 6 - 5 7 9 4
7 4 5 5 4 5 4 - 8 6 9
8 6 7 6 5 3 2 1 - 9 7
9 5 4 1 0 1 1 3 1 - 6
10 3 5 6 5 4 5 0 2 3 -
20
 Σ 37 41 33 19 19 12 4 3 3 - 171
Σyij^2 173 24 181 83 87 46 1 5 9 - 835
1 0

 y ij  173+241+181+83+87+46+10+5+9=835
2

m! 1∗2∗3∗4∗5∗6∗7∗8∗9∗10 3628800
C 2m= = = =45;
2!∗( m−2 ) ! 1∗2 ( 10−2 ) ! 80640

n! 1∗2∗3∗4∗5∗6∗7∗8∗9∗10 3628800
C 2m= = = =45;
2!∗( n−2 ) ! 1∗2 ( 10−2 ) ! 80640

=835-10*171+45*45=1147;

Coeficientul de concordare V se calculează după formula:

4Q 4∗1147 4588
V= m ( m−1 )∗n(n−1) = 10 ( 10−1 )∗10(10−1) = 8100 =0,56

Pentru estimarea semnificației coeficientului V se folosește criteriul , pe care îl

calculăm conform formulei:

4 m−3 4 1
χ 2=
m−2 {
Q−1/ 2 C2n C2m
n−2
=
10−2 }
1147−
 2 {
∗45∗45∗7/8 =130.53 }
Coeficientul de concordare se consideră semnificativ, dacă mărimea întrece
valoarea critică a , determinată prin nivelul de semnificație q și valoarea
gradului de libertate.
Mărimea are gradul de libertate calculat conform formulei:

2 m(n−1) 10∗9
¿ C N 2
=45 =6.32
n(n−2) 10∗82

Pentru nivelul semnificației q=0,05 găsim valoarea în tabel a lui v=6

=12,59. Deoarece
x 2tabel , se poate considera că coeficientul de concordare
21
V=0,56 semnificativ se diferențiază de zero și ipoteza concordării între experți
referitor la factorii cercetați se acceptă.

Concluzie
In cadrului lucrarii am rezolvat probeleme cu ajutorul metodei clasamentului
direct si metoda comparatiei asociate.In cadrul metodei de comparatie asociata, unde
fiecare expert compara toate cele n obiecte intre ele dupa proprietatea data X.Pentru a
folosi aceasta metoda noi am pastrat regula n>m sau n=m. In rezultat analizarii metodei
date si rezolvarii matricei am ajuns la concluzia ca aceasta ipoteza a concordarii intre
experti este acceptata.

22