Digestia este procesul fiziologic care duce la metabolizarea alimentelor.

Acesta are un aspect fizic sau mecanic si, mai ales - pentru ca aceasta ne intereseaza aici - un aspect chimic. n digestie se disting patru etape principale, legate de:
1. - gura 2.- stomac 3.- intestinul subtire 4. - intestinul gros (colonul)

1. Gura . Rolul mecanic masticatia deglutitia

. Rolul chimic secretia salivara

Saliva contine o enzima foarte importanta, numita ptialina, ce are proprietatea de a transforma amidonul n maltoza, adica ntr-un zahar complex, a carui digestie se va prelungi pna n intestin. De fapt, n cavitatea bucala, nu are loc nimic mai important dect formarea bolului alimentar. Singurul care si ncepe transformarea aici, sub efectul ptialinei, este amidonul. De unde rezulta importanta unei masticatii suficiente si a unei dentitii sanatoase. 2. Stomacul . Rolul mecanic-Ca si n cazul intestinului, acest rol este pur peristaltic. Adica stomacul este animat - n momentul digestiei de contractii musculare al caror scop este evacuarea continutului sau n intestin. . Rolul chimic -Stomacul va secreta, mai nti sucuri digestive (acid clorhidric, mucina) pentru a crea un mediu acid, permitnd, astfel, pepsinei (enzima diastaza din stomac) sa-si ndeplineasca misiunea. Pepsina va ataca proteinele (carnea si pestele) si va ncepe transformarea acestora. Lipidele (grasimile) fac obiectul unui nceput de hidroliza care va continua n intestin. 3. Intestinul subtire . Actiunea mecanica- peristaltica

. Actiunea chimica-Amidonul, devenit maltoza, se transforma - multumita enzimelor din secretia pancreatica - n glucoza (zahar simplu). Lipidele sunt transformate n acizi grasi. Proteinele sunt transformate n aminoacizi. Daca totul s-a petrecut bine n intestinul subtire, substantele nutritive prelucrate vor putea fi direct asimilate de catre organism. Glucoza (fosta glucida), aminoacizii (anterior proteine) si acizii grasi (anterior lipide) vor fi asimilati prin eliberare n snge. 4. Intestinul gros (colonul drept, ascendent, transversal, stng si descendent) .Actiunea mecanica:peristaltica Actiunea chimica Bacteriile din intestinul gros au misiunea esentiala de a actiona prin intermediul fermentatiei, asupra resturilor de amidon si de celuloza, iar prin intermediul putrefactiei actioneaza asupra reziduurilor protidice. n acest stadiu, are loc absorbtia elementelor asimilabile si formarea materiilor fecale, cu o eventuala productie de gaze.

AMESTECURILE ALIMENTARE Cnd omul cavernelor pleca la vnatoare, el se hranea toata ziua cu fructele salbatice pe care le culegea pe parcurs. ntors la adapostul lui, consuma carnea vnatului pe care l ucisese. n perioadele dificile sau n cazul penuriei de carne, supravietuia mncnd anumite radacini. Daca veti observa modul n care se hranesc animalele n stare de libertate; din snul naturii, veti putea remarca faptul ca nici ele nu amesteca niciodata diferitele alimente pe care le consuma. Pasarile, de exemplu, mannca rmele si insectele ntr-un moment al zilei, iar grauntele n altul. Omul este singura fiinta vie care consuma alimentele dupa ce le-a amestecat. Se pare ca acesta este unul dintre motivele esentiale pentru care sufera att de des de tulburari intestinale. Tulburarile intestinale datorate unei digestii perturbate n mod constant stau - deseori la originea unui mare numar de boli, fara ca legatura clara dintre cauza si efect sa poata fi stabilita.. Cnd sunt asociate cu o alta hrana, fructele perturba efectiv digestia ntregului si, cu aceeasi ocazie, si pierd proprietatile benefice (vitamine etc.) pentru care au fost ingerate. Combinatia fructe-amidon Fructul care contine fructoza (monozaharida sau zahar simplu), ramne foarte putin n stomac, deoarece este digerat, aproape n ntregime, n intestinul subtire. n schimb, amidonul (faina, fainoase etc.) ncepe sa fie metabolizat nca din cavitatea bucala, unde, multumita actiunii ptialinei, enzima din saliva, se transforma m maltoza. Apoi, sta ctva timp n stomac, pentru a fi dupa aceea "digerat" complet n intestinul subtire. Se stie ca datorita maltazei (enzima din secretia pancreatica), maltoza se transforma n glucoza care este asimilata direct de snge. Daca fructul este mncat o data cu amidonul, se produce fenomenul urmator: aciditatea fructului va distruge ptialina care, din aceasta cauza, nu-si va mai ndeplini rolul de catalizator pentru amidon. n loc de a trece direct n intestin, fructul va ramne mpreuna cu amidonul n stomac. Caldura si umiditatea de aici vor face ca fructul - care contine un zahar simplu - sa nceapa sa fermenteze. Aceasta fermentatie va continua n intestin, antrennd-o si pe cea a amidonului, care, n ciuda actiunii amilazei (alta enzima din secretia pancreatica), nu se va transforma dect foarte putin n maltoza (si apoi n glucoza). Amidonul neprelucrat va ncepe, la rndul sau, sa fermenteze pna n colon. Consecintele tuturor acestor fenomene:balonare,gaze,iritatia intestinelor,deteriorarea vitaminelor din fruct, risc de constipatie etc. Combinatia fructe-proteine (carne, peste)

Prima faza a digestiei proteinelor are loc n stomac, datorita rolului activ al enzimei numita pepsina, care se dezvolta n mediul acid creat de sucurile gastrice. Daca pepsina nu se dezvolta dect n mediul acid, atunci ingestia fructelor acide ar trebui sa fie n armonic cu proteinele. Ei bine, nu este deloc asa! Pentru ca, de, ndata ce aciditatea proprie fructului se dezvolta n cavitatea bucala, se petrece o perturbare a conditiilor de elaborare a pepsinei, a carei secretie este oprita. n consecinta, daca fructele si proteinele sunt ingerate mpreuna, fructul (ca si n primul exemplu) va fi imobilizat - si mai mult timp dect cu amidonul - n stomac, unde va fermenta. n absenta pepsinei, stomacul nu va ncepe digerarea proteinelor si, ca urmare a acestei insuficiente metabolizari, ele vor intra - o data ajunse n intestinul gros- ntr-o putrefactie anormala, ale carei reziduuri toxice vor trebui sa fie eliminate de catre organism. Una dintre regulile de baza ale metodei de alimentatie expuse n cartea de fata (al carei obiectiv este pierderea kilogramelor excedentare si pastrarea pentru totdeauna a greutatii ideale) este aceasta: evitati sa mncati glucidele rele mpreuna cu carnea Abuzul de grasimi Cnd mncarea patrunde n stomac, orificul sau de iesire, pilorul, se nchide pentru a-i lasa digestiei timp sa se desfasoare n liniste. Deschiderea pilorului va avea loc cu att mai trziu, cu ct masa a fost mai bogata n lipide. Astfel, uneori va fi nevoie de 57 ore pentru ca o mncare prea bogata n grasimi sa fie digerata, ceea ce poate genera o senzatie de greutate neplacuta. Iata un motiv n plus pentru ca sa nu ne coplesim alimentatia cu grasimi inutile. De aceea, va trebui sa alegem ct mai des posibil modurile de preparare care nu necesita un aport de grasimi. Putem pregati alimentele fara a utiliza sistematic uleiul sau margarina. Ct despre unt, sa ne reamintim ca nu trebuie niciodata ncins, deoarece se formeaza rapid acroleina, o substanta cancerigena. A-ti alege glucidele nu nseamna sa le compensezi cu un consum excesiv de lipide; trebuie sa folositi alternativa pe care o constituie fibrele. Este necesar sa fiti constienti ca multe alimente contin grasimi ascunse (pesmeti, prajituri, biscuiti etc.) care, asociate cu glucidele rele, nu cer altceva dect sa fie stocate.