Sindromul de Colon Iritabil

Dieta cu un conținut redus FODMAP este un concept oarecum nou în ceea ce privește
sindromul de colon iritabil, și a fost concepută pentru a ajuta la reducea simptomelor bolii,
caracterizate de dureri abdominale, constipație, diaree și gaze abdominale sau alte simptome
gastrointestinale, și presupune reducerea aportului de oligozaharide, dizaharide,
monozaharide și polioli fermentabili.

Nu este o dietă care tratează problema, ci ajută la identificarea alimentelor care declanșează
simptomele pentru a le putea gestiona ulterior.

sindromul de colon iritabil este o afecțiune cronică recidivantă și de lungă durată de cele
mai multe ori, cu simptome care includ dureri abdominale, balonare și afectarea tranzitului
intestinal. Există tratamente medicamentoase în acest sens, dar dieta joacă un rol extrem de
important. Simptomele sindromului de colon iritabil pot fi manageriate prin modificarea
dietei și a stilului de viață și înțelegerea naturii bolii. Este o afecțiune dintr-un grup
numit boli gastrointestinale funcționale, cele mai comune boli intestinale, care afectează 1
din 5 persoane și are un impact negativ nu doar asupra sănătății, ci și asupra calității vieții.

Bazele dietei au fost puse în Australia, iar ulterior a fost adaptată de către cercetătorii din
cadrul King's College London. Se recomandă a fi urmată sub supravegherea unui
dietetician. Nu este o dietă care să fie urmată pe tot parcursul vieții, ci una pe termen scurt,
și nici nu este o dietă care se pretează oricui. Dr. Sue Shepherd a stabilit ideea alimentelor
FODMAP din 1999, a început cercetările în această direcție împreună cu Dr. Peter Gibson
în perioada 2005-2007 și le-au finalizat în 2009, în cadrul Universității Monash din
Melbourne.

Elementele FODMAP sunt carbohidrați găsiți într-o multitudine de alimente consumate de

fiecare dintre noi. Nu toți carbohidrații fac parte din categoria FODMAP. Dieta este destinată
persoanelor diagnosticate cu sindrom de colon iritabil, disconfort abdominal sau dureri
abdominale funcționale. Diagnosticul diferențial include:

boală celiacă;
boală inflamatorie intestinală;
alergii alimentare;
esofagită eozinofilică;
cancer;
gastrită.

Carbohidrații fermentabili cu lanț scurt fermentează la nivelul colonului, asta din

cauza absenței sau concentrației reduse a enzimelor necesare pentru digestie sau a absorbției
incomplete la nivelul intestinului subțire.

FODMAP (Oligo-Di-Monozaharide Fermentabile și Polioli - Fermentable Oligo-Di-

Monosaccharides and Polyols) este un acronim pentru:

F - Fermentabil (descompunere rapidă sub acțiunea bacteriilor);

O - Oligozaharide (fructani: usturoi, ceapă, grâu, inulină, sau galacto-oligozaharide:
leguminoase);
D – Dizaharide (lactoză: lactate și fructoză în exces, cum ar fi fructe, sirop de porumb
cu conținut crescut de fructoză, lapte, lapte condensat, iaurt, brânzeturi);
M - Monozaharide (miere, sirop de agave, mere, mango, pere, pepene, sirop de
fructoză);
AP - Polioli: Sorbitol, Manitol, Maltiol, Xylitol, Izomalt (înducitori artificiali sau
îndulcitori organici), mere, avocado, cireșe, prune, ciuperci.
Page 1 of 11
FODMAP pot fi clasificați în 2 grupuri:

FODMAP parțial absorbabili (fructoză, lactoză, polioli);

FODMAP neabsorbabili (fructani și galacto-oligozaharide).

Pe scurt, elementele FODMAP au următoarele caracteristici:

sunt carbohidrați cu lanț scurt;

ineficient absorbabili;
activitate osmotică crescută;
ușor fermentabili.

FODMAP sunt molecule complexe din alimente ce pot fi absorbite ineficient de către unele
persoane. Astfel, se deplasează la nivelul intestinului gros, unde devin sursă de energie
pentru bacteriile care trăiesc acolo. Bacteriile se hrănesc cu aceste molecule care cauzează
malabsorbție și simptomele sindromului de colon iritabil.

Lactoza
Lactoza este un carbohidrat întâlnit în laptele de vacă, de oaie și de capră. Intoleranța la
lactoză este cauzată de lipsa parțială sau completă a unei enzime – lactaza - care să digere
lactoza. Când lactoza nu este digerată complet, contribuie la balonare, dureri abdominale,
gaze, diaree, de obicei după 30-120 minute de la consumul de lapte sau alte lactate.

Fructoza
Fructoza este un zaharid întâlnit în mod natural în fructe, miere, siropuri, dar nu toate
alimentele cu conținut de fructoză trebuie limitate în dieta FODMAP. Malabsorbția fructozei
este similară cu intoleranța la lactoză, astfel că fructoza este complet digerată la nivelul
tractului gastrointestinal din cauza lipsei de enzime, dar contrar cazului intoleranței la
lactoză, absorbția fructozei este dependentă de un alt carbohidrat, și anume glucoza. Astfel,
alimentele care conțin fructoză și glucoză în raportul 1:1 sunt mai bine tolerate în dieta
FODMAP și invers, alimentele cu exces de fructoză comparativ cu glucoza, ca merele, perele,
mango, sunt mai degrabă declanșatoare ale simptomelor abdominale.

Fructanii
Fructanii sunt carbohidrați greu absorbabili din cauza lipsei la nivel intestinal a unei enzime
care să rupă legătura fructoză – fructoză. Din cauza acestei reacții, fructanii pot contribui la
balonare, gaze, dureri. Digestia minimă a fructanilor are loc la nivelul intestinului subțire din
cauza absenței unor enzime la nivelul tractului gastrointestinal uman capabile să digere
legăturile glicozidice beta-fructoză-fructoză. Majoritatea fructanilor se găsesc în grâu și
ceapă, mai ales și din cauza faptului că sunt consumate în cantități ridicate.

Galactanii
Galactanii sunt carbohidrați greu absorbabili din aceleași motive ca fructanii; intestinul nu
dispune de o enzimă necesară pentru a rupe legătura galactanilor, astfel că aceștia contribuie
la gaze și disconfort gastric. Lipsa unei enzime sau cantitatea redusă, mai exact a enzimei
alfa-galactozidaza, duce la disponibilitatea galacto-oligozaharidelor pentru fermentarea
colonică și efect prebiotic. Sursele comune includ lapte matern, leguminoase: fasole, linte,
năut etc., unele cereale, nuci și semințe. Comercial, aceștia pot fi produși prin tratament
enzimativ B-galactozidază al lactozei, fiind adăugat adesea la formulele de lapte, lactate sau
unele băuturi.

Page 2 of 11
Poliolii
Poliolii sunt unele zaharuri ca sorbitol și manitol. întâlnite în mod natural în unele fructe și
legume și adăugate în produsele dulci sau medicamente. Au efecte variate asupra tractului
digestiv. Absorbția este mai mare la nivelul proximal al intestinului, unde spațiul paracelular
jejunal este mai mare decât la nivel ileal. Fructele și legumele sunt surse naturale de
sorbitol și manitol.

Nu toate elementele FODMAP produc simptome abdominale la pacienții cu sindrom de

colon iritabil. Prezența și gradul intensității simptomelor abdominale depind de gradul de
malabsorbție al individului. Sunt două mecanisme responsabile de inducerea
simptomelor: inițial, elementele FODMAP sunt slab absorbabile la nivelul intestinului
subțire și osmotic active, ducând la accelerarea secreției de fluid la nivelul intestinului.
Asta poate duce la distensia intestinului, și implicit apariția simptomelor abdominale,
concomitent cu creșterea apei atrase la nivelul colonului. Ulterior, FODMAP sunt rapid
fermentați de către microbiomul colonic, ducând la distensia colonică din cauza
producției de gaze, cu dureri asociate și balonare. În plus, gazele intestinale și creșterea
apei alterează molititatea gastrică, ceea ce poate duce la diaree și/sau constipație.

Fructoza și poliolii sunt osmotic activi, cresc producția de apă și duc la distensia luminală
(hipersensibilitate viscerală), în timp de lactoza, fructanii și galactanii sunt fermentați rapid,
cresc producția de gaz și duc la distensia luminală LI (lichid interstițial). Toate acestea
produc simptomele de modificări de tranzit, balonare, durere/disconfort și
flatulență/balonare.

Fermentarea carbohidraților cu lanț scurt duce la producția de acizi grași cu lanț scurt
(acetat, propionat, butirat), și gaze (hidrogen, dioxid de carbon, metan) și contribuie la
dezvoltarea și funcționarea microbiomului intestinal. Deși au efecte benefice, aceștia pot
declanșa și efecte negative și simptome gastrointestinale ca dureri abdominale, flatulență sau
diaree.

Dieta se numește Low FODMAP, astfel că aceste elemente sunt limitate de obicei, nu
eliminate complet pentru totdeauna. Dimensiunea porțiilor este un aspect extrem de
important deoarece este necesar un aport moderat în porții corecte.

Dieta cu reducere FODMAP nu tratează sindromul de colon iritabil, ci doar ameliorează

simptomele, prin restricție.

Dieta durează 6-8 săptămâni și presupune o fază de eliminare și una de reintroducere. În

acest timp se monitorizează simptomele digestive. Reintroducerea se realizează cu câte un
tip FODMAP săptămânal, de 2 ori pe săptămână, și observarea simptomelor.
Reintroducerea urmează calea: polioli - lactoză - fructoză - fructani - galactani.

Dieta constă în anumite restrictii severe ca eliminarea unor alimente particulare și băuturi
pe perioade scurte de timp deoarece nu îndeplinesc anumite criterii nutritive necesare. Poate
fi foarte restrictivă și nu este recomandată ca dietă permanentă. Pentru persoanele
sănătoase nu are beneficii, iar restrictia unor alimente sănătoase este indicată doar din
considerente solide medicale. Timp de câteva săptămâni alimentele cu FODMAP sunt
limitate sau evitate. Ulterior, alimentele individuale sunt reintroduse și se urmăresc
eventualele simptome. Dacă simptomele apar, alimentul respectiv va trebui limitat sau redus
din dietă.
Page 3 of 11
Deși îmbunătățirile se observă din primele săptămâni, de obicei eficiența crește progresiv în
primele 6 săptămâni. De aceea, se recomandă ca dieta să dureze 6-8 săptămâni. Pe durata
perioadei de eliminare, se elimină treptat elementele FODMAP din toate grupele, pentru a
determina grupul care determină intoleranța.

Dieta low FODMAP are trei etape:

1. Eliminarea sau Restricția: se reduce aportul de FODMAP prin evitarea alimentelor

care au un conținut ridicat FODMAP pentru 6-8 săptămâni, perioadă care este aleasă
mai lungă pentru a fi suficientă pentru identificarea simptomelor care apar sau se
diminuează.
2. Reintroducerea – dacă simptomele s-au îmbunătățit în perioada de restricție, este
importantă reintroducerea unor alimente bogate în FODMAP; acest lucru permite
identifcarea alimentului sau categoriei FODMAP la care persoana poate fi cel mai
sensibilă, precum și care sunt alimentele care oferă simptome negative;
3. Personalizarea - soluția pe termen lung din urma dietei este personalizarea
alimentației astfel încât să se evite acele alimete care conferă simptome adverse și
restabilirea alimentației normale cât mai repede și ușor posibil.

Eliminarea
În timpul fazei de eliminare, se exclud din alimentație acele produse cu un conținut crescut
FODMAP pentru cel puțin 6 săptămâni. În această perioadă poate fi de cele mai multe ori
necesară introducerea de elementre probiotice de bună calitate. Dacă nu se observă
îmbunătățiri, se recomandă examinări medicale pentru identificarea cauzei disconfortului
gastrointestinal, care poate fi de altă natură.

Reintroducerea
În această fază de reintroducere, fiecare categorie de FODMAP este consumată ușor și treptat
pentru a analiza toleranța și cantitatea de alimente cu FODMAP consumată pentru a
declanșa apariția simptomelor. Reintroducerea se face treptat pentru fiecare categorie.
Alimentele cu FODMAP bine tolerate sunt apoi consumate pentru a determina toleranța
combinației de alimente. Dacă simptomele persistă, aceste alimente sunt eliminate până
când simptomele dispar și apoi sunt reintroduse în doze mai mici.

Mai multe despre această dietă în video-ul oferit de Universitatea Monash, de unde au
pornit cercetările.

Sursa: Monash University

Alimentele cu conținut FODMAP au beneficii, fiind dense nutritiv, asigurând fibre și

prebiotice, contribuind la sănătatea microbiomului. Nu este recomandată pentru a fi urmată
toată viața.

Dieta Low FODMAP este indicată în cazul persoanelor care se confruntă cu:

sindromul de colon iritabil cu diaree;

sindromul de colon iritabil mixt (cu diaree și constipație);
diaree funcțională (pierdere cronică de fecale fără dureri abdominale);
balonare sau distensia stomacului care nu se ameliorează de la sine;
sensiblitate non-celiacă la gluten;
boala celiacă, dacă sunt simptome gastrointestinale în timp ce boala este sub control medical;

Page 4 of 11
 boala de colon iritabil, dacă sunt încă simptome gastrointestinale cât timp boala este
sub control medical;
supradezvoltarea de bacterii la nivelul intestinului subțire.
Dieta LowFODMAP nu este o dietă universală indicată pentru oricine. Dacă un pacient
prezintă simptome gastrointestinale, se recomandă inițial îmbunătățirea stilului alimentar,
reducerea sedentarismului și reducerea stresului. De asemenea, se recomandă un consult
medical de specialitate și consultarea unui dietetician.

Multe alimente cu un conținut ridicat FODMAP sunt alimente sănătoase, dar pot cauza
anumite simptome unor persoane care sunt susceptibile la probleme gastrointestinale.

Iată o listă cu cele mai comune alimente cu un conținut redus FODMAP (care pot fi
consumate pe parcursul dietel LowFODMAP), respectiv cu un conținut ridicat FODMAP
(interzise sau limitate pe parcursul dietei):

Alimente cu conținut Alimente cu Alimente cu conținut crescut

scăzut FODMAP conținut FODMAP FODMAP (de evitat complet)
(permise) (de limitat)
Legume, leguminoase și produse asociate
Ardei verde, galben, Andive Usturoi – de EVITAT
roșu, capia, gogoșar Broccoli (½ (inclusiv pudră sau săruri
Alge Nori porție) aromatizate cu usturoi)
Bame Cartof dulce Ceapă – de EVITAT
Castravete (1/2 porție) (inclusiv pudră de ceapă,
Cartof Dovleac (¼ produse cu conținut de ceapă,
Castane de apă porție) ceapă verde – bulbul- sau
Ceapă verde – frunze Linte (cantități ceapă franțuzească - hașmă)
Dovlecel reduse) Conopidă
Fasole păstăi Năut – (max ¼ Ciuperci
Fenicul porție) Fasole uscată
Germeni de fasole Porumb (dacă Germeni de grâu
Ghimbir este tolerat și Mazăre
Măsline doar în cantități Manioc
Morcov mici) Murături
Muguri bambus Țelină – frunze Năut
Nap și tulpină (mai Sparanghel
Păstârnac puțin de 5 cm) Soia
Praz Varză bruxelles Sfeclă roșie crudă
Ridiche – 2 bucăți
Roșii (inclusiv fierte Varză albă sau
sau deshidratate) roșie (o porție)
Salată verde, iceberg,
rucola etc.
Sfeclă roșie (conservă
sau murată)
Spanac proaspăt
baby sau spanac gătit
Țelină rădăcină
Varză chinezească
Varză kale
Verdețuri gătite
Vânătă

Page 5 of 11
Fructe
Afine Merișoare Avocado
Ananas Ananas deshidratat
Banane verzi Banane coapte
Căpșuni Caise
Clementine Coacăze
Fructul dragonului Cireșe
Fruct stea Cătină
Fructul pasiunii Curmale
Kiwi Fructe de Goji
Lămâie și lime Fruct de guava
Mandarină Grapefruit
Papaya Kaki
Pepene galben Litchi
Portocale Mango
Rubarbă Mere
Struguri Mure
Zmeură Nectarine
Pepene roșu
Pere
Piersici
Prune
Rodie
Smochine
Stafide

Carne, pește și fructe de mare

Curcan Salamuri și cărnuri procesate
Miel Cârnați
Pui Carne care conține pudre de
Porc usturoi, ceapă etc
Prosciutto Carne marinată, cu sosuri etc.
Șuncă piept curcan
Vită

Creveți
Crab, homar, midii,
stridii
Pește proaspăt: cod,
eglefin, pește plat,
somon, ton, păstrăv
Ton conservă

Cereale și produse panificație

Pâine fără grâu sau Bulgur (¼ Produse pe bază de grâu/făină de
secară și fără gluten porție) grâu – cu gluten:
Pâine de porumb, Fulgi porumb
ovăz, orez, cartofi (1/2 porție) Cereale instant
Hrișcă, făină de Paste
hrișcă, paste din Pâine
hrișcă Pesmet
Făină din porumb, Tărâțe
mămăligă
Biscuiți crackers Făină de amarant
Page 6 of 11
 Mei Făină de migdale
Quinoa Pâine
Făină de orez, paste
orez Pâine integrală
Orez brun, basmatti, Pâine multicereale
alb, fără gluten Pâine cu semințe
Amidon Lipii
Tapioca Pâine graham
Pâine neagră

Cuș-cuș
Granola
Muesli
Secară și produse din secară
Griș
Lactate și ouă
Unt Ricotta (2 Lapte bătut
Brânzeturi: Brie, lingurițe) Cremă de brânză
Camembert, Chedar, Brânză Halloumi
Cottage, feta, capră, Smântână
mozzarella, Înghețată
parmezam, șvaițer Kefir
Ouă Lapte : vacă, capră, lapte
Lapte fără lactoză, evaporat, lapte de oaie
lapte de migdale, de Iaurt
cânepă, ovăz, orez
Iaurt fără lactoză,
iaurt grecesc

Condimente, sosuri și produse dulci

Dulceață căpșuni Ciocolată Humus
Ketchup amară, albă sau Miere
Marmeladă din cu lapte Dulceață/marmeladă de fructe
fructe low FODMAP (maximum 3 de pădure, zmeură, gutui
Maioneză fără ceapă pătrățele) Cuburi/produse concentrate
sau usturoi Sos pesto – mai de condimente
Muștar puțin de 1 Tahini
Oțet mere sau linguriță Sos tzatziki
balsamic
Sos grătar
Sos pește
Sos midii
Sos soia Sos roșii
Sos wasabi
Sos Worcestershire
Sirop de arțar
Unt arahide
Fructe oleaginoase și Semințe
Nuci braziliene Alune pădure Migdale
Nuci macadamia (max 15) Fistic
Semințe de Chia Nuci Pecan Caju
Arahide (max 15)
Nuci Semințe muguri
Semințe dovleac pin (max 15)
Semințe susan
Semințe floarea
soarelui
Nuci de pământ
Page 7 of 11
 Băuturi
Cafea fără lapte sau Băuturi Apă de cocos
cu lapte permis cu alcoolice (irită Băutură din cicoare
conținut low flora Băuturi sportive
FODMAP intestinală): Cafea cu lapte
Ciocolată caldă Ceai de fructe sau ierburi
instant -Bere (max 1) (intens) – ceai negru, ceai de
Băuturi proteice din -Vin (max 1 pahar) păpădie, mușețel, fenicul,
proteine din ou, orez, -Gin, whiskey, vodkă, oolong etc.
zer, mazăre rom Lapte de soia
Lapte soia cu Suc din mere, pere, mango
proteine din soia (nu Suc de portcale Sucuri carbogazoase cu sirop
din soia integrală) - max 100 ml de fructoză
Ceai alb, negru sau Suc fructe, doar
din plante (slab) din fructe
Ceai din mentă slab permise (max
125 ml)
Lichior cu mai
mult de
50-100% suc
natural (mere
sau zmeură)
Lichior de
portocale cu
mai mult de
25-50% suc
natural
Limonadă

Îndulcitori
Zaharină Sirop de agave
Aspartam Fructoză
Acesulfam K Sirop de porumb cu conținut
Stevia ridicat de fructoză
Sucraloză Inulină, Izomal, Martitol,
Zahăr Manitol, Sorbitol, Xylitol

! Sunt permise uleiurile vegetale, ierburile și condimentele naturale, în funcție de

preferințe și de toleranța organismului.

Cercetările generale arată că dieta Low FODMAP are o eficiență de aproximativ 68-76%pentru
acele persoane care suferă de sindrom de colon iritabil, majoritatea paienților care urmează dieta
prezentând complianță la tratament. Acționează prin ameliorarea simptomelor asociate bolii. Nu
sunt date care să confirme că este eficientă pentru simptomele non-intestinale care sunt deseori
asociate cu această boală, ca migrene sau probleme ale pielii și articulațiilor.
Un studiu publicat în jurnalul Gastroenterology (2014) sugerează faptul că o dietă săracă în
elemente FODMAP - oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili - poate
manageria și reduce simptomele gastrointestinale la pacienții cu sindrom de colon iritabil.
Studiul a fost realizat pe 30 pacienți cu această problemă și 8 pacienți sănătoși (grupul de
control), după ce au urmat dieta de 21 zile de reducere a alimentelor FODMAP, urmată de o
perioadă de 21 zile cel puțin până să revină la dieta obișnuită. Rezultatele au arătat că dieta low
FODMAP a redus eficient simptomele gastrointestinale. (6)

Page 8 of 11
 O altă cercetare, publicată în European Journal of Nutriton (2016), sugerează că adoptarea
unei diete sărace în FODMAP reduce simptomele asociate cu bolile gastrointestinale
funcționale (sindromul de colon iritabil sau boala inflamatorie intestinală). Este vorba de o
meta-analiză ce a înglobat 16 studii clinice ce au inclus pacienți cu cele 2 afecțiuni și care au
urmat dieta FODMAP. (5)
Încă o cercetare din cadrul Universității din Michigan susținea ideea că o dietă tip
lowFODMAP poate reduce simptomele bolilor gastrointestinale și îmbunătățește calitatea
vieții. Dieta a exclus alimentele bogate în FODMAP timp de 6 săptămâni și pacienților le-a
fost monitorizat progresul, fiind realizat pe un grup de 90 pacienți cu sindrom de colon
iritabil. Dintre aceștia, jumătate au urmat dieta, iar jumătate au definit grupul de control care
a urmat un regim comun cu alimentație echilibrată și evitarea cofeinei și alcoolului, care au
efect iritant. În cazul primului grup, calitatea vieții din acest punct de vedere s-a îmbunătățit
cu 61%, comparativ cu 27% în cazul grupului de control.
Un studiu publicat în Singapore Medical Journal (2016) sugerează că restricția alimentelor
bogate în FODMAP pentru managementul balonării din colonul iritabil oferă rezultate
promițătoare, cu efecte persistente, tratarea și prevenirea simptomelor eficient. (2) Efectele
sunt asociate cu dieta urmată strict, mai exact eliminarea acelor alimente cu conținut ridicat
FODMAP menționate mai sus, pentru ameliorarea simptomelor colonului iritabil.
O meta-analiză publicată în PLOS One (2017) sugerează că dieta prezintă o eficiență ridicată
pentru persoanele cu sindrom de colon iritabil care urmează dieta Low FODMAP,
comparativ cu o dietă tradițională pentru această problemă. Meta-analiza a analizat studiiile
privind această dietă din bazele de date PubMed, EMBASE și Cochrane Library, și a inclus
date de la pacienți diagnosticați cu sindrom de colon iritabil conform criteriilor Roma II,
Roma III, Roma IV sau NICE. (11)

susținerea digestiei prin eliminarea alimentelor cu conținut crescut FODMAP, pentru

ameliorarea unor simptome ale sindromului de colon iritabil, dispepsie sau
reflux;
suport neurologic, deoarece poate juca un rol și în afecțiunile neurologice și de
dispozitie. Atât malabsorbția fructozei, cât și a lactozei sunt asociate cu depresia uneori
- o dietă săracă în fructoză poate îmbunătăți starea de bine, deoarece poate crește
nivelul de triptofan din plasmă, precursor al serotoninei, neurotransmițător cu efect de
stare de bine/fericire.
este o dietă relativ ușor de urmat, cu instrucțiuni clare și precise.

Limitările dietei stau în lipsa unor valori limită pentru conținutul FODMAP la
alimente și lipsa informațiilor privind conținutul FODMAP pe de ambalajele produselor.
Nu este o dietă pentru tratarea afecțiunii, ci pentru diagnosticarea problemei prin excludere
și ameliorarea simptomelor.
Deoarece dieta este una complexă, se recomandă a fi urmată la îndrumarea și sub
îndrumarea unui dietetician specializat, de pereferat să fie specializat în această arie, iar
aportul alimentar trebuie monitorizat atent pentru consumul adecvat alimentar.
Dieta nu este eficientă pentru orice persoană cu sindrom de colon iritabil. De asemenea,
efectele urmării dietei pe termen lung nu se cunosc.
Microbiomul intestinal uman joacă un rol esențial în sănătate. Deși fructanii și galacto-
oligozaharidele sunt elemente FODMAP, ingestia lor poate fi asociată cu simptome abdominale,
dar sunt și probiotice, stimulând dezvoltarea de bacterii benefice. Abundența bacteriilor și
reducerea concentrației de bifidobacterii din cauza urmării dietei low FODMAP poate cauza efecte
adverse. În general, dieta low FODMAP strictă nu este recomandată pe termen lung.
Reintroducerea de alimente FODMAP se recomandă pe baza toleranței individuale.

Page 9 of 11
Dieta FODMAP ar putea fi aplicată și urmată și pentru reducerea altor afecțiuni ale
sistemului gastrointestinal. Simtomele intestinului funcțional sau simptomele tip cele de
colon iritabil sunt comune la pacienții cu boala inflamatorie a colonului - boala Crohn sau
colita ulcerativă. Restricția alimentelor FODMAP poate reduce simptomele acestor boli:
dureri abdominale, balonare, gaze intestinale, diaree. Reducerea aportului de elemente
FODMAP îmbunătățește tranzitul intestinal și consistența materiilor fecale la pacienții cu
colită ulcerativă care au fost supuși anastomozei ileorectale sau colectomiei.

Simptomele colonului iritabil pot fi ameliorate prin:

Adoptarea de mese regulate și care să fie relaxate, nu în grabă.
Să nu săriți peste mese și să nu lăsați pauze mari între mese.
Consumați cel puțin 8 pahare de apă sau lichide pe zi.
Reduceți aportul de ceai și cafea la maximum 3 căni pe zi.
Reduceți consumul de alcool și băuturi acidulate.
Reduceți aportul de zaharuri rezistente (amidonoase care rezistă la digestie la nivelul intestinului
subțire și ajung în intestinul gros intacte) care sunt găsite în alimentele procesate sau
semipreparate.
Limitați aportul de fructe la 3 porții pe zi – o porție înseamnă jumătate de grapefruit, un măr etc.
Dacă vă confruntați cu diaree, evitați sorbitolul, un îndulcitor artificial din dulciurile fără zahăr,
inclusiv guma de mestecat și băuturile, și în unele produse pentru diabetici sau pentru slăbit.
Dacă vă confruntați cu flatulență sau balonare, consumați ovăz sau semințe de in.
Fiți activi - sportul este extrem de important pentru sănătatea digestivă. Reduceți nivelul de
stres, dearece stresul poate fi asociat cu simptomele sindromului de colon iritabil.

Păstrează un jurnal alimentar: notează alimentele consumate pentru a identifica mai

ușor eventualele simptome și implicit alimentele cauzatoare de disconfort.
Menține la îndemână o listă cu alimentele permise și cele interzise.
Citește cu atenție etichetele produselor pentru a identifica eventualele produse
FODMAP adăugate.
Poți apela la aplicații pentru mobil care să te ajute să gestionezi alimentele permise.
Astfel de aplicație este The Monash University Low-FODMAP Diet App, care
permite selectarea unor alimente și verificarea tipului lor în funcție de conținutul de
elemente FODMAP. Aplicația este disponibilă și poate fi descărcată de aici pentru
Android și iOS și detalii despre ea puteți citi aici.
Cere ajutorul unui dietetician sau medic pentru a superviza progresul, simptomele,
crearea planului individualizat de dietă etc.

Page 10 of 11
Mic dejun (la alegere între):
terci de ovăz fără gluten cu banană și unt de arahide;
ouă, sub orice formă (fierte, omletă etc.);
cereale din ovăz, orez, porumb, fără gluten, cu fructe de pădure și lapte de orez;
pancakes din produse permise;
smoothie cu lapte de orez, banane și căpșuni.

Prânz (la alegere între):

quinoa cu salată de varză kale;
orez cu ton, salată de spanac, ardei și ierbui proaspete;
salată din legume permise cu pui sau ton;
cartofi dulci copți.

Cină (la alegere între):

orez cu pui;
pui cu broccoli;
paste de orez cu legume;
pește cu legume la grătar.

Gustări:
fruct dintre cele permise;
crackeri cu brânzeturi;
arahide nesărate;
baby morcovi;
iaurt fără lactoză cu afine.

Page 11 of 11