2.2.2.

MEMORIU TEHNIC - STRUCTURĂ

 DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Parametrii luaţi în considerare la proiectarea structurii, specifici
amplasamentului sunt următorii:
o Localitatea: Golăieşti, comuna Golăieşti, judeţul Iaşi;
Conform Cod de proiectare seismica partea I „Prevederi de proiectare pentru
clădiri” indicativ P100-1/2006 amplasamentul se caracterizează prin a g=0.20 g şi
Tc=0.7 s:
Conform reglementare tehnică „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii
asupra construcţiilor” indicativ CR 1 –1-3-2005 valoarea caracteristică a încărcării
din zăpadă pe sol este de 2,5 KN/mp.
o Presiunea de referinţă a vântului (NP-082-04): qref = 0,7kPa
o Terenul de fundare: argilă prăfoasă

 DATE SPECIFICE CONSTRUCŢIEI

o Clasa de importanţă si expunere la cutremur P100-1/2006: III
o Clasa de importanţă, după STAS 10101/0-75: IV
o Categoria de importanţă, conform ordin MLPAT 31/N/95: D

 AMENAJAREA TERENULUI

Amenajările ce se vor realiza vor asigura evacuarea rapidă a apelor de pe

amplasament.

 DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII

Sistemul de fundare
Conform studiului geotehnic întocmit pe amplasament s-a evidenţiat
următoarea stratificaţie a terenului:
o Umpluturi şi soluri vegetale în grosime de 0,70 – 0,80m;
o Un pachet argilos prăfos în grosimi de 3,60 – 3,80m cu intercalaţii
prăfoase şi nisipoase, sub care este prezent un orizont de argilă
stratificată lamelar cu pungi şi filme de nisip în grosimi de 10 – 11,00m.
Conform studiului apa subterană s-a interceptat la adâncimea de peste
2,00m.
Presiunile pe teren, în cazul construcţiei fundată direct în stratul de argilă
sunt următoarele:
Pentru adâncimi de fundare de 1,10m din CTA, lăţimi de fundaţii de 1,00m:
o Pentru încărcări din gruparea sarcini fundamentale Plim = Ppl = 160 KPa
o Pentru încărcări din gruparea sarcini speciale Pcr = 200 KPa
Conform calcului efectuat şi respectând datele din studiul geotehnic s-a
adoptat un sistem de fundare alcătuit din fundaţii continue de tip talpă armate din
beton.
 Sistemul structural
 infrastructura:
- fundaţii continuie de tip talpă sub ziduri;
- săpătura de realizează în şanţ continuu fără sprijiniri de maluri până
la adâncimea de fundare de -1.20m faţă de CTN, dacă se
depăşeşte adâncimea de fundare de -1.20m se vor folosii sprijiniri
de maluri;
- talpa fundaţiilor are lăţimea de 50/60/80cm şi înălţimea de 40cm;
este realizată din beton de clasă C8/10 şi armată cu bare de Ø10,
Ø16 PC52;
- elevaţia fundaţiilor are lăţimea de 30cm şi înălţimea de 60/120cm;
este armată cu bare Ø10 PC52 cu rol de montaj şi Ø16 PC52 cu rol
de centură la partea superioară şi inferioară a elevaţiei; se foloseşte
beton de clasă C12/15;
- acoperirea cu beton pentru fundaţii este de minim 3.5cm;
 suprastructura:
- este o structură pe cadre din beton armat monolit şi pereţi de
umplutură din zidărie de cărămidă;
- se foloseşte cărămidă de tip GVP;
- pereţii exteriori au grosimea de 40 cm (din care 10 cm termoizolaţie
polistiren), pereţii interiori au grosimea de 15/20 cm;
- stâlpii au secţiunea 30x30cm, realizati din beton de clasa C12/15,
armati cu bare Ø14 PC52 si etrieri Ø8 OB37 dispusi la 10/20 cm;
- grinzile de cadru au secţiunea 30x30cm, sunt armate cu bare Ø12
PC52 si etrieri Ø8 OB37 dispusi la 10/20 cm, se foloseste beton de
clasa C 12/15;
- planşeul este realizat din grinzi de lemn ecarisat cu secţiunea de
15x25 cm/60 cm;
Sistemul de realizare a circulaţiei pe verticală
Acoperişul este de tip şarpantă din lemn, cu căpriori, pane şi cleşti cu
învelitoarea din ţigle.

 MATERIALE FOLOSITE
o beton C4/5 - în beton de egalizare;
o beton C8/10 - în tălpii fundaţii;
o beton C12/15 - elevaţii;
o beton C12/15 - în suprastructura de rezistenţă;
o armatură OB37, PC52;
 o blocuri ceramice tip GVP de 30 cm grosime pentru pereţi exteriori, 20/15
cm grosime pentru cei interiori si rigips;
o lemn răşinoase cu umiditatea maximă de 18%;
o învelitoare din ţiglă.

Toate materialele puse în operă vor fi agrementate de către M.L.P.T.L. şi vor fi

însoţite de certificate de calitate.

 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Realizarea executiei se va face dupa proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.
Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face în
conformitate cu prevederile din “COD DE PRACTICĂ pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat (partea I - beton şi beton armat)“ -
INDICATIV NE 012 - 99.
Pentru lucrarile de beton şi beton armat, pe diferite faze de execuţie care
devin lucrari ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în “Registru de
procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse“.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea
procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o
fază ascunsă.
Controlul lucrarilor se va face în conformitate cu prevederile din “COD DE
PRACTICĂ pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat (partea I - beton şi beton armat )“ - INDICATIV NE 012 - 99.
La întocmirea “Cărţii construcţiei“ se va ţine seama de prevederile H.G.
273 / 14. 06. 94 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii - anexa 6.

 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii
prevăzute de legislaţia în vigoare în special din “ Regulamentul privind protecţia şi
igiena muncii în construcţii “ ediţia 1993, aprobat cu Ordinul nr. 9 / N / 1993 de
M.L.P.A.T. Bucureşti , “ Legea Protectiei Muncii “ Nr. 90 - 1996; “ Norme generale de
protecţia muncii “ ediţia 1996, precum şi Norme specifice de protecţie a muncii
pentru diferite categorii de lucrări.
Lucrarile se vor executa pe baza fişelor tehnologice elaborate de tehnologul
executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va verifica
insuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul de execuţie.
În mod special, se va avea în vedere la execuţie ca întreg personalul din
şantier să fie instruit periodic, cu fişele de instructaj ţinute la zi, corespunzător
tipologiilor de lucrări ce urmează a se realiza în vederea eliminării pericolelor de
accidentare din neglijenţă sau necunoaşterea măsurilor specifice de tehnica
securităţii muncii. În acest scop se va acorda o atenţie maximă dotării echipelor cu
echipament de protecţie adecvat (căşti şi mănuşi de protecţie, ochelari de sudură,
măşti de protecţie împotriva prafului, centuri de siguranţă pentru lucru la înălţime,
etc.).
Dintre măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menţionează:
o zonele periculoase de lucru se vor fi marcate cu panouri de avertizare ;
o se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, etc.);
 o toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în
conformitate cu normele în vigoare;
o dispozitivele de ridicare vor fi verificate periodic ;
o se atrage atenţia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele la
manipularea materialelor de construcţii;
o asigurarea cu forţa de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de
protecţie a muncii în vigoare din “ Regulamentul privind protectia şi
igiena muncii in construcţii “ ediţia 1993 , art. 1 - 41.
Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protectie a muncii
prezentate nu au caracter limitativ, constructorul avand obligaţia de a lua măsurile
necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă (măsuri prevazute şi în normele
specifice de securitate a muncii pentru diverse categorii de lucrări).

 MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Reglementarile privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor se vor
respecta în toate etapele de execuţie.
În execuţie se vor respecta soluţiile din proiect şi se vor lua măsuri specifice
de prevenire şi stingere a incendiilor conform prevederilor specifice din “Normele
generale de prevenire şi stingere a incendiilor“ (Ord. MI nr. 381 / 4.03 / 94) , a
normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării lucrarilor de construcţii şi instalatii aferente acestora) precum şi alte
normative în vigoare.
Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin
unităţilor şi personalului care le execută.
Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără,
arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special
personalului care realizează aceste operaţii.
În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de
intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii
de pompieri şi a pompierilor militari.
În condiţile în care pe timpul execuţiei vor apare alte reglementări sau
completări a celor existente, constructorul are obligaţia respectării acelor prevederi
care se referă la lucrarile de construcţii.

Intocmit,
Ing. Piroja Lucian
 Breviar de calcul
A. Calculul grinzii de planşeu

1. Evaluarea acţiunilor

1.1.Acţiuni permanente

Denumire gk gd
γG
element [KN/m2] [KN/m2]

Învelitoare din ţiglă

profilată inclusive 0,5 1,35 0,675
şipcile şi căpriorii

(0,15·0,19+0,15·0,15)·
Pane, popi 5 1,35 0,303
= 0,225 KN/m2

TOTAL 0,755 1,35 0,978

1.2.Acţiuni variabile

1.2.1. Acţiunea din zăpadă

Sk = μi·ce·ct·S0,k
S0,k = 2,5 KN/m2
Panta acoperişului,
0°≤α≤30°
α°

μ1 0,8

μ2 0,8+0,8·α/30 = 1,6

Sk = μi·ce·ct·S0,k = 0,8·1·1·2,5 = 2 KN/m2

Sk = 0,5·μ1·ce·ct·S0,k = 0,5·0,8·1·1·2,5 = 1 KN/m2
Sk = μ2·ce·ct·S0,k = 1,6·1·1·2,5 = 4 KN/m2
1.2.2. Acţiunea din greutatea utilă – om pe planşeu
Qk = 1 KN

2. Calculul grinzii – planşeu lemn

Dimensiunile secţiunii transversale a grinzilor sunt:
- b = 15 cm
- h = 25 cm
Distanţa dintre grinzi este dg = 0,60 m
Deschiderea de calcul este lc = 5,10 m
 Schema statică pentru calculul grinzilor se consideră o grindă simplu
rezemată.

2.1.Determinarea caracteristicilor secţiunii transversale

Wy = = = 1562,5 cm3

Iy = = = 19531,25 cm4
A = 15·25 = 375 cm2
2.1.1. Determinarea acţiunilor
2.1.1.1. Acţiunea permanentă
gk,g = gk · dg = 0,755 · 0,6 = 0,453 KN/m

Mgk,g = = = 1,472 KNm

Vgk,g = = = 1,155 KN

2.1.1.2. Acţiunea din zăpadă

sk,g = sk·dg
sk,g = 4·0,6 = 2,4 KN/m

Msk,g = = = 7,8 KNm

Vsk,g = = = 6,12 KN

2.1.1.3. Acţiunea utilă

Qk,g = Qk = 1 KN

2.1.2. Calculul eforturilor din combinaţia fundamental cu efectul cel mai

defavorabil

Md = 1,35·Mg,k,g+1,5·Ms,k,g = 1,35·1,472 + 1,5·7,8 = 13,687 KNm

Vd = 1,35·Vg,k,p+1,5·Vs,k,p = 1,35·1,155 + 1,5·6,12 = 10,74 KN

2.1.3. Calculul la starea limită de rezistenţă

2.1.3.1. Verificarea la încovoiere dreaptă

σm,d ≤ fm,d

σm,d = = = 8,76 N/mm2

fm,d =

γM = 1,3
 kmod =

kmod = = 0,77

kcrit = f(λrel,m)

λrel,m =

σm,crit = = 115,15 N/mm2

m = 0,88

λrel,m = = 0,517

λrel,m = 0,517 → pentru λrel,m ≤ 0,75 coeficientul kcrit = 1

k1s = 1

kh = min = = 0,902 şi 1,3

fm,d = = 18,7 N/mm

σm,d = 8,76 N/mm2 ≤ fm,d = 18,7 N/mm2

2.1.3.2. Verificarea la forfecare

τd ≤ fv,d

τd =

Sy = b · h/2 · h/4 = 150 · 250/2 · 250/4 = 1171875 mm 3

τd = = 0,43 N/mm2

fv,d = = = 2,013 N/mm2

τd = 0,43 N/mm2 ≤ fv,d = 2,013 N/mm2

2.1.4. Calculul la starea lilită de deformaţie

2.1.4.1. În faza iniţială

 uinst,s ≤

uinst,s = = = 12,44 mm

uinst,s = 12,44 mm ≤ = = 17 mm

2.1.4.2. În faza finală

uinst,s ≤

ufin,g = uinst,g · (1+ kdef,g ) = 2,348 · (1+ 0,8) = 4,227 mm

uinst,g = = = 2,348 mm

ufin,s = uinst,s · (1+ kdef,s ) = 12,44 · (1+ 0,25) = 15,55 mm

ufin = uinst,g+ ufin,s = 4,227 + 15,55 = 19,77 mm

ufin = 19,77 mm ≤ = = 25,5 mm

B. Calculul şarpantei din lemn

1. Alegerea pantei învelitorii

Învelitoarea se realizează din ţiglă profilata având panta cuprină între 50 – 60
cm/m. Aleg panta p=55,7 cm/m.
tgα = p/100 = 55,7/100 = 0,557
tgα = 0,557; arctg0,557 = 29,12°. Aleg unghiul de 30°
Deschiderea şarpantei L = 15,15 m
Înalţimea şarpantei H = 3,27 m
2. Evaluarea acţiunilor
a. Acţiuni permanente
Denumire gk gd
γG
element [KN/m2] [KN/m2]

Învelitoare din ţiglă

profilată inclusive 0,5 1,35 0,675
şipcile şi căpriorii

b. Acţiuni variabile
i. Acţiunea din zăpadă
Sk = μi·ce·ct·S0,k
S0,k = 2,5 KN/m
2
Panta acoperişului, 0°≤α≤30°
 α°

μ1 0,8

μ2 0,8+0,8·α/30 = 1,6

Sk = μi·ce·ct·S0,k = 0,8·1·1·2,5 = 2 KN/m2

Sk = 0,5·μ1·ce·ct·S0,k = 0,5·0,8·1·1·2,5 = 1 KN/m2
Sk = μ2·ce·ct·S0,k = 1,6·1·1·2,5 = 4 KN/m2
ii. Acţiunea din vânt
Wk(Z) = qref·ce(Z)·cp
qref = 0,7 KPa
ce(z) = cg(z)·cr(z) = 2,75·0,685 = 1,88
cg(z) = 1+g·2·I(z) = 1+3,5·2·0,25 = 2,75
g = 3,5

I(z) = = = 0,25

cr(z) = kr2(z0) · 2
= 0,222 · 2
= 0,595

kr2(z0) = 0,22

Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu patru pante

Unghiul Zone pentru direcţia vântului θ=0° şi θ=90°

de pantă
F G H I J K L M N
α0 pt. θ=0°
şi α90 pt.
θ=90° Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1 Cpe,1

-1,5 -1,5 -0,2

30° -0,4 -1,2 -0,5 -2,0 -1,2 -0,2
0,5 0,7 0,4

wk(z)F = 0,7·1,88·0,5 = 0,658 KPa

wk(z)F = 0,7·1,88·(-1,5) = -1,974 KPa
wk(z)G= 0,7·1,88·0,7 = 0,921 KPa
wk(z)G = 0,7·1,88·(-1,5) = -1,974 KPa
wk(z)H = 0,7·1,88·0,4 = 0,526 KPa
wk(z)H = 0,7·1,88·(-0,2) = 0,263 KPa
wk(z)I = 0,7·1,88·(-0,4) = -0,526 KPa
wk(z)J = 0,7·1,88·(-1,2) = -1,579 KPa
wk(z)K = 0,7·1,88·(-0,5) = 0,658 KPa
wk(z)L = 0,7·1,88·(-2,0) = -2,632 KPa
 wk(z)M= 0,7·1,88·(-1,2) = -1,579 KPa
wk(z)N = 0,7·1,88·(-0,2) = -0,263 KPa

iii. Acţiunea din greutatea utilă – om pe acoperiş

Qk = 1 KN

3. Dimensionarea elementelor din lemn

Pentru executarea şarpantei se folosesc elemente din lemn ecarisat, de
răşinoase, cu urmatoarele caracteristici:
- clasa de rezistenţă C 35
- clasa II de exploatare

Rezistenţele caracteristice pentru lemnul masiv de răşinoase sunt:

- rezistenţa la încovoiere fm,k = 35 N/mm2
- rezistenţa la întindere paralelă cu fibrele f t,0,k = 21 N/mm2
- rezistenţa la întindere perpendiculară pe fibre f t,90,k = 0,4 N/mm2
- rezistenţa la compresiune paralelă cu fibrele f c,0,k = 25 N/mm2
- rezistenţa la compresiune perpendiculară pe fibre f c,90,k = 6 N/mm2
- rezistenţa la forfecare fv,k = 3,4 N/mm2
Valorile modulului de elasticitate pentru lemnul de răşinoase sunt:
- modulul de elasticitate mediu paralel cu fibrele
E0,med = 13000 N/mm2
- modulul de elasticitate longitudinal caracteristic
E0,05 = 8700 N/mm2
a. Calculu/verificarea şipcilor

Dimensiunile secţiunii transversale ale şipcilor sunt:

- b = 58 mm
- h = 38 mm
Distanţa dintre şipci este ds = 0,34 m (pentru ţiglă profilată)
Deschiderea de calcul este dc = 0,75 m

Schema statică pentru calculul şipcilor se consideră o grindă simplu

rezemată.

i. Determinarea caracteristicilor secţiunii transversal

Wy = = = 13,96 cm3

Wz = = = 21,30 cm3

Iy = = = 26,52 cm4

Iz = = = 61,78 cm4
A = 5,8 · 3,8 = 22,04 cm2
ii. Determinarea/calculul acţiunilor

1. Acţiunea pemanentă

gk,s = gk·ds· gk,pr.= 0,5·0,34·0,011 = 0,181 KN/m

gk,pr.= ρ·b·h = 5·0,058· 0,038 = 0,011 KN/m
gk,s,y = gk,s·sinα = 0,181·sin30° = 0,091 KN/m
gk,s,z = gk,s·cosα = 0,181·cos30° = 0,157 KN/m

Mgk,s,y = = = 6398 Nmm

Mgk,s,z = = = 11039 Nmm

2. Acţiunea din zăpadă

sk,s,y = sk·ds·sinα·cosα = 4·0,34·sin30°·cos30° = 0,588 KN/m

sk,s,z = sk·ds ·cos2α = 4·0,34·cos230° = 1,02 KN/m

Determinarea momentelor încovoietoare pe şipcă, pe cele două

direcţii principale de încovoiere (y si z)

Msk,s,y = = = 41343,75 Nmm

Msk,s,z = = = 71718,75 Nmm

3. Acţiunea din vânt (pe direcţie normal la planul/suprafaţa

acoperişului)
Wk,s,y = 0
Wk,s,z = Wk·ds = 2,632·0,34 = 0,895 KN/m
Mwk,s,y = 0

Msk,s,z = = = 62921,25 Nmm

iii. Calculul eforturilor îm combinaţia fundamentală cu efectul

cel mai defavorabil (permanentă+zăpadă)
Md,y = 1,35·Mg,k,s,y + 1,5·Ms,k,s,y = 1,35·6390+1,5·41343,75 = 70642,125
Nmm
Md,z = 1,35·Mg,k,s,z + 1,5·Ms,k,s,z = 1,35·11039+1,5·71718,75 = 122480,775
Nmm

iv. Calculul la starea limită de rezistenţă

1. Verificarea la încovoiere oblică

km· + ≤ 1,0

+ km· ≤ 1,0

fm,d = kmod·

kmod =

kmod = = 0,78

γM = 1,3

fm,d = 0,78· = 21 N/mm2

km = 1

σm,d,z = = = 5,06 N/mm2

σm,d,z = = = 5,75 N/mm2

1· · = 0,065 < 1

v. Calculul la starea limită de deformaţie

1. În faza iniţială (din încărcări variabile)

uinst,s ≤

uinst,s =

uinst,s,y = = = 1,05 mm

uinst,s,z = = = 0,78 mm

uinst,s = = 1,32 mm
 uinst,s = 1,32 mm ≤ = = 2,5 mm

2. În faza finală (din încărcări varialbile şi din permanentă)

ufin =
ufin,y = ufin,g,y + ufin,g,z = 0,291 + 1,31 = 1,6 mm
ufin,g,y = uinst,g,y · (1+ kdef,g ) = 0,162 · (1+ 0,8) = 0,291 mm

uinst,g,y = = = 0,162 mm

ufin,s,y = uinst,s,y · (1+ kdef,s ) = 1,05 · (1+ 0,25) = 1,31 mm

ufin,z = ufin,g,z + ufin,s,z = 0,12 + 0,975 = 1,095 mm
ufin,g,z = uinst,g,z · (1+ kdef,g ) = 0,162 · (1+ 0,8) = 0,291 mm

uinst,g,z = = = 0,12 mm

ufin,s,z = uinst,s,yz · (1+ kdef,s ) = 0,78 · (1+ 0,25) = 0,975 mm

ufin = = 1,938 mm

ufin = 1,938 mm ≤ = = 3,75 mm

b. Calculul/verificarea căpriorilor

Dimensiuile alese pentru secţiunea trasversală a căpriorilor sunt:

- b = 12 cm
- h = 15 cm
Distanţa dintre căpriori este dc = 0,75 m
Deschiderea de calcul este lc = 3,00 m
Schema statică pentru calculul căpriorilor se consideră o grindă simplu
rezemată pe pane cu deschiderea de calcul egală cu cea mai mare distanţă
dintre axele panelor consecutive.

i. Determinarea caracteristicilor secţiunii transversale

Wy = = = 450 cm3

Iy = = = 3375 cm4

A = 12·15 = 180 cm2

ii. Determinarea acţiunilor

1. Acţiunea permanentă
gk,c = gk·dc·cosα
gk,c = 0,5·0,75·cos30° = 0,325 KN/m

Mgk,c = = = 0,365 KNm

Vgk,c = = = 0,487 KN

2. Acţiunea din zăpadă

2
sk,c = sk·dc·cos α
sk,c = 4·0,75·cos230° = 2,25 KN/m

Msk,c = = = 2,531 KNm

Vsk,c = = = 3,375 KN

3. Acţiunea din vânt

wk,c = wk·dc
wk,c = 2,632·0,75 = 1,974 KN/m

Mwk,c = = = 2,220 KNm

Vwk,c = = = 2,961 KN

4. Acţiunea utilă
Qk,c = Qk · cosα
Qk,c = 1 · cos30° = 0,866 KN

MQk,c = = = 0,65 KNm

VQk,c = = = 0,433 KN

iii. Calculul eforturilor din condiţia fundamental cu efectul cel

mai defavorabil

Md = 1,35·Mg,k,c + 1,5·Ms,k,c = 1,35·0,365 + 1,5·2,531 = 4,29 KNm

Vd = 1,35·Vg,k,c + 1,5·Vs,k,c = 1,35·0,487 + 1,5·3,375 = 5,72 KN

iv. Calculul la starea limită de rezistenţă

1. Verificarea la încovoiere dreaptă

σm,d ≤ kcrit · fm,d
σm,d = = = 9,53 N/mm2

kcrit = f(λrel,m)

λrel,m =

σm,crit = = 208,8 N/mm2

m = 0,88

λrel,m = = 0,384

λrel,m = 0,384 → pentru λrel,m ≤ 0,75 coeficientul kcrit = 1

fm,d = kmod·

kmod =

kmod = = 0,78

γM = 1,3

fm,d = 0,78· = 21 N/mm2

σm,d = 9,53 N/mm2 ≤ kcrit · fm,d = 1·21 =21 N/mm2

2. Verificarea la forfecare
τd ≤ fv,d

τd =

Sy = b · h/2 · h/4 = 120 · 150/2 · 150/4 = 337500 mm 3

τd = = = 0,476 N/mm2

fv,d = = = 2,04 N/mm2

τd = 0,476 N/mm2 ≤ fv,d = 2,04 N/mm2

v. Calculul la starea limită de deformaţie

 1. În faza iniţială

uinst,s ≤

uinst,s = = = 8,08 mm

uinst,s = 8,08 mm ≤ = = 10 mm

2. În faza finală

uinst,s ≤

ufin,g = uinst,g · (1+ kdef,g ) = 0,563 · (1+ 0,8) = 1,013 mm

uinst,g = = = 1,167 mm

ufin,s = uinst,s · (1+ kdef,s ) = 8,08 · (1+ 0,25) = 10,1 mm

ufin = uinst,g+ ufin,s = 1,167 + 10,1 = 11,267 mm

ufin = 11,267 mm ≤ = = 15,00 mm

c. Calculul panelor

Dimensiunile secţiunii transversale a panelor sunt:

- b = 15 cm
- h = 19 cm
Distanţa dintre pane este dp = 1,50 m
Deschiderea de calcul este lc = 3,00 m

Schema statică pentru calculul panelor se consideră o grindă simplu

rezemată.

i. Determinarea caracteristicilor secţiunii transversale

Wy = = = 902,5 cm3

Iy = = = 8573,75 cm4

A = 15·19 = 285 cm2

ii. Determinarea acţiunilor

1. Acţiunea permanentă
gk,p = · dp gk,pr

gk,pr = ρ · b · h = 5 · 0,15 · 0,19 = 0,143 KN/m

gk,p = · 1,50 0,143 = 1,01 KN/m

Mgk,p = = = 1,136 KNm

Vgk,p = = = 1,515 KN

2. Acţiunea din zăpadă

sk,p = sk·dp
sk,p = 4·1,5 = 6 KN/m

Msk,p = = = 6,75 KNm

Vsk,p = = = 9 KN

3. Acţiunea din vânt

wk,p,z = wk·dp·cosα
wk,p,y = wk·dp·sinα
wk,p,z = 2,632·1,5·cos30° = 3,42 KN/m
wk,p,y = 2,632·1,5·sin30° = 1,974 KN/m

Mwk,p,z = = = 3,847 KNm

Vwk,p,z = = = 5,13 KN

Mwk,p,y = = = 2,22 KNm

Vwk,p,y = = = 2,961 KN

4. Acţiunea utilă
Qk,p = Qk = 1 KN

iii. Calculul eforturilor din combinaţia fundamental cu efectul

cel mai defavorabil

Md = 1,35·Mg,k,p+1,5·Ms,k,p = 1,35·1,136 + 1,5·6,75 = 11,658 KNm

Vd = 1,35·Vg,k,p+1,5·Vs,k,p = 1,35·1,515 + 1,5·9 = 15,545 KN
 iv. Calculul la starea limită de rezistenţă

1. Verificarea la încovoiere dreaptă

σm,d ≤ fm,d

σm,d = = = 13 N/mm2

fm,d =

γM = 1,3

kmod =

kmod = = 0,78

kcrit = f(λrel,m)

λrel,m =

σm,crit = = 257,565 N/mm2

m = 0,88

λrel,m = = 0,346

λrel,m = 0,346 → pentru λrel,m ≤ 0,75 coeficientul kcrit = 1

k1s = 1

kh = min = = 0,954 şi 1,3

fm,d = = 20,034 N/mm2

σm,d = 13,00 N/mm2 ≤ fm,d = 20,034 N/mm2

2. Verificarea la forfecare
τd ≤ fv,d

τd =
Sy = b · h/2 · h/4 = 150 · 190/2 · 190/4 = 676875 mm 3

τd = = 0,818 N/mm2

fv,d = = = 2,04 N/mm2

τd = 0,818 N/mm2 ≤ fv,d = 2,04 N/mm2

v. Calculul la starea lilită de deformaţie

1. În faza iniţială

uinst,s ≤

uinst,s = = = 8,483 mm

uinst,s = 8,483 mm ≤ = = 10 mm

2. În faza finală

uinst,s ≤

ufin,g = uinst,g · (1+ kdef,g ) = 1,428 · (1+ 0,8) = 2,57 mm

uinst,g = = = 1,428 mm

ufin,s = uinst,s · (1+ kdef,s ) = 8,483 · (1+ 0,25) = 10,6 mm

ufin = uinst,g+ ufin,s = 2,57 + 10,6 = 13,17 mm

ufin = 13,17 mm ≤ = = 15,00 mm

d. Calculul/verificarea popilor

Dimensiunile secţiunii transversale ale popilor sunt:

- b = 15 cm
- h = 15 cm

i. Determinarea caracteristicilor secţiunii transversal

Wy = = = 562,5 cm3

Iy = = = 4218,75 cm4

A = 15·15 = 225 cm2

 ii. Determinarea acţiunilor
1. Acţiunea permanentă
FGk = gk,pop + gk,pr,p + gk,pr,pop

gk,pop = = = 5,773 KN

gk,pr,p = ρ·b·h·T = 5·0,15·0,15·4,0 = 0,45 KN

gk,pr,pop = ρ·b·h·Hpop = 5·0,15·0,15·3,0 = 0,337 KN
FGk = 5,773 + 0,45 + 0,337 = 6,56 KN

2. Acţiunea din zăpadă

Fsk = sk · dp · T = 4,0 · 2,5 · 4,0 = 40 KN

iii. Calculul la starea limită de rezistenţă

1. Verificarea la compresiune paralelă cu fibrele

λrel = = = 1,18

σc,crit = 17,89N/mm2

λ= = = 69,28 cm

lf = Hpop = 3,0 = 300 cm

i= = = 4,33 cm

λrel = 1,18 > 0,5 → intervine flambajul

σc,0,d = 3,06 N/mm2

An = 15·15 = 225 cm2 = 22500 mm2

kc = = = 0,58

k = 0,5· (1+βc · (λrel – 0,5) + λrel2)

βc = 0,2
k = 0,5· (1+0,2 · (1,18 – 0,5) + 1,182) = 1,26

kmod =
kmod = = 0,78

fc,0,d = kmod · = 0,78 · = 15,0 N/mm2

σc,0,d = 3,06 N/mm2 ≤ kc · fc,0,d = 0,58 · 15,0 = 8,7 N/mm2

Deci, dimensiunile alese iniţial verifică relaţiile date.

Intocmit,
Ing. Piroja Lucian