UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI DIN IAI FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI Specializarea: Ingineria produselor nepoluante

PROIECT

Prevenirea si controlul integrat al polurii in cadrul instalatiei de fabricare a caramizilor ceramice

Coordonator: Sef luc. Dr. Ing Maria Harja

Masterand: Chimu Laura Mihaela

IAI - 2012
1

Cuprins:

Cap 1. Introducere..3 Cap 2. Descrierea procesului tehnologic...5 Cap 3. Identificarea si descrierea fluxurilor poluante.15 Cap 4. Procedee de tratare a efluientilor...19 Cap [Link] mai bune tehnici disponibile...25 Bibliografie..27

Capitolul 1 .

INTRODUCERE

Poluarea aerului este definita prin prezenta in atmosfera a unuia sau amai multor poluanti intr-o asemenea cantitate si pentru o asemena durata incat devin periculosi pentru sanatatea sau confortul omului, pentru viata plantelor si animalelor. Numarul acestor poluanti , generati in activitatile umane din era industriala , este foarte mare. Dintre acestia 188 sunt considerati foarte toxici si sunt pe lista EPA pentru monitorizare continua. Doar 9 din cei 188 sunt consideranti poluanti majori: SO 2 , CO 2 , NO X , Pb, CFC (cloro-floro-carbon), SPM (particule solide in suspensie), COV. Acestia sunt generati atat in surse fixe, cat si in surse mobile. Agentiile nationale si internationale de protectia mediului au stabilit limite ale concentratiilor poluantilor majori pentrua nu deprecia calitatea aerului. Dintre poluantii majori, dioxinele sunt considerate cele mai periculoase. Tabel 1.1. Standardele EPA pentru calitatea aerului CONCENTRATIA MAXIMA POLUANT
SO 2 CO 2

Media Anula 60 60 2 140 0.75

Media 24 h 80 80 4 200 1

CO SPM Pb

AMPLASARE:

SC CERAMICA SA Iasi

Adresa : [Link], [Link] Chisinaului, nr.176, jud. Iasi Amplasare: in partea de SE a municipiului Iasi, in zona industriala, pe [Link] Chisinaului, nr.176 ; Coordonatele geografice : Longitudine : 2703849 Latitudine : Suprafata : 15,1476 ha ; 4700835

Capitolul 2.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic Procedeul tehnologic Procedeul tehnologic de fabricare a crmizilor ceramice utilizat de Ceramica Iai este procedeul plastic de fasonare. Pentru realizarea procedeului plastic de fasonare este necesar s se obin o mas uniform umezit i amestecat, care s nu conin incluziuni (pietre, calcar) mai mari de 1 mm i a crei contracie la uscare s nu depeasc valoarea de 6 %. Compoziia masei trebuie aleas astfel nct s pstreze o capacitate de fasonare satisfctoare, garantnd n acelai timp o uscare rapid i un numr minim de rebuturi. Principalii indicatori de calitate ai masei sunt: proprietile de fasonare, comportarea la uscare, comportarea la ardere, calitatea produsului ars. Obinerea unei mase de calitate se realizeaz prin: - stabilirea unui raport optim ntre diferitele varieti de argil din carier; - introducerea n mas a adaosurilor degresante; - adugarea de argil plastic. Pentru obinerea masei i apoi a produsului fasonat, materia prim trece printr-o serie de operaii ce au ca scop: - amestecarea diferitelor sortimente de argil i a materialelor degresante; - ndeprtarea incluziunilor mari; - mrunirea incluziunilor dure cu dimensiuni mai mici i distrugerea structurii naturale a argilei; - distribuirea uniform a apei pn la atingerea consistenei necesare; - obinerea produsului fasonat suficient de rezistent i omogen cu dimensiuni ce depind de contracia la uscare i ardere a masei. Schema bloc a procesului tehnologic Fluxul procesului tehnologic de fabricaie al crmizilor de construcie este prezentat n figura 2.1.

Figura 2.1. Schema bloc a procesului tehnologic de fabricare a crmizilor ceramice.

Etapa tehnologic de fabricare propriu-zis Din etapa tehnologic de fabricare a produselor ceramice fac parte urmtoarele procese componente: fasonarea, uscarea, aezarea pe vagonei, arderea, controlul tehnic de calitate, mpachetarea i depozitarea. Fasonarea produselor ceramice se realizeaz n agregate de fasonare ce cuprind: malaxor biax; camera cu vid racordate la pompe de vid; pres melc. Alimentarea cu materii prime a liniilor de fasonare se coreleaz cu sortimentul fasonat dup indicaiile laborantului. n malaxorul biax se realizeaz omogenizarea materiei prime cu sau fr corecie de umiditate. Simultan cu omogenizarea masei argiloase n malaxorul biax al agregatului de fasonare se realizeaz transportul i trecerea ei din camera de vid prin grtare de mrunire. Dozarea are rolul de cretere a plasticitii i puterii liante a masei argiloase. Pasta plastic este preluat de presa melc, transportat i compactat n capul presei i apoi presat n filier. Filiera montat n capul presei confer produsului forma i dou din dimensiuni. Cea de a treia dimensiune se obine la masa automat de tiat crmizi (figura 2.2). Produsele fasonate sunt transportate cu transportoare cu band de cauciuc i aezate manual pe suporturi la coloanele de ncrcare (figura 2.3).

Figura2.2 Masa automat de fasonare a corpurilor ceramice.

Figura 2.3. Transportarea produselor fasonate. 7

Uscarea produselor ceramice are loc n dou usctorii artificiale cu camere duble compartimentate. Procesul de uscare este compus dup curbe de temperaturi, care se stabilesc experimental pentru fiecare sortiment. Agentul termic de uscare este constituit din aerul cald obinut prin arderea gazului metan n camerele de combustie, aerul cald recuperat din zona de rcire a cuptorului tunel i o parte din aerul uzat recuperat din zona camerelor de uscare. Transportul ncrcturilor n i din camerele de uscare se realizeaz cu transportorul electric cu crucior cu brae. Produsele uscate sunt transportate de la camerele de uscare la coloanele descrctoare cu transportorul electric cu vagonet rotativ. Crmizile uscate, n final sunt aezate manual pe transportoare cu solzi P.V.C. iar suporii de uscare sunt dirijai pe tranportoare cu benzi de cauciuc la coloanele ncrctoare. Aezarea pe vagonei a produselor ceramice uscate se face manual n stive ordonate, stabile, aerisite i cu anumite pri cu gabarit. Vagoneii tip pentru cuptorul tunel sunt adui de pe calea de rulare la liniile de aezare cu o platform transportoare la cuptorul tunel sau pe liniile de rezerv. n timpul operaiei de aezare a produselor se face i sortarea lor pentru a se evita introducerea de crmizi cu defecte de fasonare sau uscare n cuptor. Produsele uscate cu defecte sunt colectate i transportate cu un sistem de trei benzi de cauciuc ntr-un buncr pentru deeuri uscate. Arderea crmizilor se face n cuptorul tunel cu funcionare continu cu foc fix i vatr mobil. Secia este dotat cu dou cuptoare din care unul este de rezerv. Procesul de ardere este condus dup anumii parametri tehnologici, de cea mai mare importan fiind curba de ardere. Dup temperaturile i procesele ce au loc n cuptor se disting trei zone pe curba de ardere: zona de prenclzire; zona de ardere; zona de rcire. Vagoneii formeaz n cuptor un tren continuu (figura 2.4). mpingerea vagoneilor cu crmizi uscate se face cu ajutorul mpingtorului hidraulic.

Figura2.4. Vagonei ncrcai cu crmizi dup procesul de ardere.

2.2 Descrierea instalatiei tehnologice

S.C. CERAMICA S.A. Iasi extrage argila, produce si comercializeaza caramizi si blocuri ceramice pentru zidarie portanta si neportanta in sectiile Ceramica 1, 2 si 3. Principalele faze ale fluxului tehnologic de fabricatie sunt: extragere argila preparare materie prima fasonare produse uscare produse ardere/sortare/ambalare/evacuare produse finite livrare CARIERA: Extragerea argilei se face in cariera situata la aproximativ 1 km distanta, langa satul Vladiceni, comuna Tomesti. Argila derocata din Dealul Blanaru, este haldata in vatra carierei pentru macerare, timp de 6-12 luni. Argila macerata este incarcata in mijloace auto si transportata in depozitul tampon al sectiei Alimentare-Preparare. Utilajele din flux: tractoare S 1500 si S 1501, echipate cu lama de buldozer si scarificator; excavator electric E 303; excavator termic; autobasculante de 16 tone. SECTIA ALIMENTARE-PREPARARE se prelucreaza materia prima in vederea fasonarii produselor ceramice. Halele destinate operatiei de alimentare cu argila si cenusa sunt compuse din doua corpuri de cladire (un corp pentri alimentatoarele de argila si un corp pentru alimentatorul de cenusa) cu o Stotala = 625 mp. Din mijloacele auto, argila este descarcata treptat in cuva alimentatorului, iar prin intermediul unui releu de benzi situate la inaltime, pe estacada, pe structura metalica, amplasata pe suporti din beton, realizand in acest sens supratraversarea raului Vamasoaia, argila este transportata in sectia Preparare unde are loc procesul de maruntire-omogenizare. Linia de preparare are o capacitate de 143 tone/h, asigura necesarul de materie prima pentru desfasurarea fluxurilor tehnologice in cadrul halelor de fabricatie conform capacitatilor proiectate. Hala de preparare este compusa din doua corpuri distincte: una este sala masinilor cu S = 1.535 mp, iar cealalta este silozul de stocare o cuva din beton armat cu 3 compartimente si un Vutil = 7500 mc cu S = 2.040 mp. SECTIA CERAMICA 1: Activitatea sectiei Ceramica1 se desfoar ntr-o hal tehnologic pe o linie de fabricatie noua, cu o capacitate proiectata de 300 t/zi, respectiv 105.000t/an producie - blocuri ceramice. Corespunzator capacitatii proiectate, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este:

Denumirea materialului Argila macerata Cenusa

Cantitate anuala 95.253t 23.813t

Tip material utilizat Materie prima Materie prima

Fluxul tehnologic se deruleaz automat n circuit nchis. SECTIA CERAMICA 3: Sectia Ceramica 1 linia 1 de producere a blocurilor ceramice data in conservare in anul 2006 si supusa lucrarilor de reabilitare si extindere in vederea modernizarii fluxului tehnologic de fabricatie pentru o capacitate de 750t/zi, respectiv 262.500t/an, avand la baza acordul de mediu nr.6 din 26.05.2008, a devenit sectia Ceramica 3. Corespunzator capacitatii proiectate, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este: Denumirea materialului Argila macerata Cenusa SECTIA CERAMICA 2: Sectia Ceramica 2 are o capacitate proiectata de 200t/zi, respectiv 70.000 t/an produse ceramice constand din 2 linii de fabricatie, una pentru caramizi si una pentru produse ceramice pentru invelitori. Corespunzator capacitatii de productie, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este: Denumirea materialului Argila macerata Cantitate anuala 68004t Tip material utilizat Materie prima Cantitate anuala 236.250t 59.532t Tip material utilizat Materie prima Materie prima

10

2.3 Prezentarea materiilor prime si auxiliare

Pentru asigurarea procesului de productie, in cadrul societatii sunt necesare: Materii prime: Argila Argila se extrage din cariera de pe Dealul Blanarului, sat Vladiceni, comuna Tomesti, situata la aprox.1 km de sediul societatii, dupa un Plan anual de exploatare care se avizeaza de catre Agentia Nationala a Resurselor Minerale Bucuresti. Conform Avizului de exploatare, situatia si miscarea rezervelor de argila in cursul anului 2009 se prezinta astfel: - rezerve geologice existente la 01.01.2009 10.988.000 tone; - consum aprobat pentru anul 2009 350.000 tone; - rezerve geologice existente la 31.12.2009 10.638.000 tone. Corespunzator capacitatii proiectate a celor 3 sectii, necesarul de argila macerata este de 399.507 tone/an. : Cenusa Cenusa de termocentrala se aprovizioneaza de la SC CET SA Iasi pe baza de contract de vanzare-cumparare. Cenusa este un material pulverulent, de culoare gri inchis, rezultat prin procesul de ardere a carbunilor sub forma macinata. Se colecteaza pe cale umeda si se depoziteaza in halde special amenajate pe amplasamentul SC CET SA Iasi. Compartimentele de depozitare a cenusii sunt amplasate le confluenta raului Jijia si Bahlui. Activitatea de decopertare a eventualelor impuritati si vegetatie de pe suprafata depozitului de cenusa, precum si incarcarea cenusii se realizeaza cu autoincarcatorul frontal, sub supravegherea personalului autorizat de la SC CET SA Iasi, iar transportul se realizeaza cu autobasculante echipate corespunzator. Depozitarea temporara a cenusii in cadrul SC CERAMICA SA Iasi se face pe un amplasament special amenajat in zona alimentare-preparare si cariera, se realizeaza pe un pat de argila, prin tasare si acoperire cu un strat de argila, luandu-se masuri de prevenire a imprastierii prin antrenare de vant, ploi. Corespunzator capacitatii proiectate si a procesului tehnologic, cenusa este utilizata la data revizuirii numai la sectiile C1 si C3 la obtinerea blocurilor ceramica arse, necesarul de cenusa este de 83.345 tone/an.

11

Materiale auxiliare:
[Link]. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Materii auxiliare Rumegus BaCO3 Ciment Nisip Deseu ceramic ars Electrozi titan si supertit Motorina* Cantitati (t/an ) 3.663 150 128 60,2 128 10,6 247

-rumegus utilizat numai in procesul tehnologic numai la sectia C2 ca degresant; -BaCO3 - utilizat numai in procesul tehnologic numai la sectia C2 pentru stabilizarea sarurilor solubile; -ciment - utilizat pentru repararea vagonetilor; -nisip - utilizat pentru repararea vagonetilor;

-motorina - utilizat pentru utilaje tehnologice la extractia argilei; - deseu ceramic ars utilizat ca degresant la fabricarea tiglei

Alte materii auxiliare : - Huse folie termocontractibila = 1.169,4 Kg - Folie polietielna = 77.514,5 Kg - Folie gumata= 286 Kg *Depozitul de carburanti din incinta societatii este prevazut cu un rezervor capacitate 9 mc montat suprateran cu cuva de retinere. In cariera de argila exista un rezervor de motorina, aerian, izolat, de 12 mc, prevazut cu rebord 0,5 m. In anul 2004 pentru rezervorul de motorina de la carier, s-a realizat un separator de grasimi.

12

Energia electrica Furnizarea energiei electrice se face in baza contractului nr. incheiat de SC CERAMICA SA Iasi cu SC [Link] MOLDOVA SA este utilizata pentru forta si iluminatul in halele de lucru, administrative. Consumul anual de energie electrica este de 2505,4Mwh/luna. Societatea detine: - 48 condensatori scosi din uz care contin ulei cu continut de PCB - 19 condensatori scosi din uz care contin ulei cu continut de PCB - 14 condesatori in functiune care nu contin ulei cu continut de PCB - 8 condensatori uscati (nu contin ulei) Condensatorii scosi din uz sunt depozitati in spatii speciale inchise, pe suporti speciali asezati pe platforma betonata. Nu au existat scurgeri care ar fi putut contamina solul. Furnizarea gazelor naturale se face pe baza contractului nr.1000379462/04.2008/40 incheiat cu SC E-ON GAZ ROMANIA. Presiunea minima livrata la consumatori este de 0,8 bar, iar consumul la nivelul unui an conform capacitatii proiectate este de 21672000Nmc, respectiv 240559Mw. Compoziia gazului metan folosit este: 98.5 % CH4, 0.9 % O2 i 0.6 % N2. Umiditatea combustibilului este d0 = 9 g H2O/Nm3 comb.anh3.h. Aerul atmosferic este agentul de ardere a combustibilului gazos. Aerul atmosferic este foarte uor de procurat. Compoziia aerului atmosferic se consider : 21 % O2 i 79 % N2. n aer, vaporii de ap se gsesc la o presiune mult inferioar valorii de saturaie (pv<< pvs), corespunztoare temperaturii acestuia. n consecin, vaporii de ap coninui de aer se pot considera supranclzii, temperatura aerului fiind superioar celei de saturaie. Ca urmare, aerul atmosferic este considerat un amestec de gaze perfecte pentru care se pot aplica legile gazelor perfecte i ale amestecurilor de gaze perfecte. Datorit variaiilor presiunii atmosferice i temperaturii, cantitatea de vapori de ap coninut de aer variaz, de aceea la definirea mrimilor de stare se ia n considerare aerul uscat. Alimentarea cu apa se realizeaza: a. Incinta societatii : - racord prin branament OL Dn 100 mm, prevzut cu apometru, la reeaua de distribuie oreneasc de alimentare cu ap potabil din administrarea SC APAVITAL SA Iai, n baza Contractului de branare/racordare i utilizare a serviciilor publice de alimentare cu ap i de canalizare de pe raza judeului Iai. Apa potabil este folosit n scop igienico-sanitar la Pavilionul administrativ i la seciile de producie. 24.1.086-11.42-09.10.2006, Bucuresti. Energia electrica anexele tehnice, incintele 30065 Mwh/an, respectiv

13

- racord prin branament OL Dn 150 mm, prevzut cu apometru, la reeaua de distribuie oreneasc de alimentare cu ap industrial din administrarea SC APAVITAL SA Iai. Volumele de ap furnizate sunt reglementate prin contractul ncheiat cu SC APAVITAL SA Iai. Apa industrial este folosit ca ap de proces la fabricarea produselor ceramice i pentru reeaua de stingere a incendiilor. b. Carier extragere argil +Zona administrativ - racord prin branament OL Dn 75 mm, contorizat (apometru Dn 50 mm), la reeaua oreneasc de alimentare cu ap industrial din administrarea SC APAVITAL SA Iai; apa este folosit pentru udarea argilei extrase din carier pe timp clduros, prin transport cu autocisterna. - pnza freatic, captat prin intermediul unui front de captare format din 3 (trei) puuri forate amplasate n albia major a rului Vmoaia, n incinta carierei de extragere a argilei. Apa prelevat din pnza freatic va asigura o parte din necesarul de ap tehnologic folosit pentru udarea argilei extrase din carier pe timp clduros. Forajele vor fi utilizate alternativ, unul cte unul, deoarece debitul de exploatare al forajelor este influenat de captarea concomitent a celor trei foraje. Prelevarea apei din pnza freatic se poate face n baza unui Abonament privind prestarea de servicii de gospodrire a apelor ce se va ncheia cu Administraia Naional Apele Romne Direcia Apelor Prut Iai. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, n incinta societii exist 6 rezervoare ce alimenteaz hidranii exteriori: - 1 rezervor - zona pavilion administrativ - 33mc - 1 rezervor - zona concasare deseu ceramic - 73mc - 1 rezervor zona depozit produse finite (capat sectia Ceramica 1) - 68 mc

14

Capitolul 3 .IDENTIFICAREA SI DECRIEREA FLUXURILOR POLUANTE

3.1. Descrierea surselor de emisie din instalatie

Emisia reprezinta evacuarea direct sau indirect de substane, vibraii, cldur sau zgomot din surse punctiforme sau difuze dintr-o instalaie n aer, ap sau sol. a) AER Emisiile in atmosfera, dupa modul de evacuare, sunt de doua feluri: Dirijate (evacuare controlabila prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, tevi de esapament, guri de aerisire, etc.). : - cosurile de dispersie dotate cu sisteme de ventilatie ce evacueaza gaze arse de la tunelurile de ardere ce utilizeaza drept combustibil gazul metan de la sectiile Ceramica C1, C2 si C3 ; - centralele termice de la pavilionul administrativ, de la sectia Caramizi 2 (tigle), sectia Preparare (birou si grup social vestiar), cazan Termansi Athena 175, cazan incalzire Junkera Euroline, boiler Vaillant, boiler pentru apa calda menajera ACV-HL, cazan pe lemne Viadrus; Difuze (evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante pulverulente sau cu volatilitate diferita, incarcare-descarcare rezervoare de substante cu volatilitate diferita) : - concasorul cu ciocanele pentru deseuri ceramice de la sectia Ceramica C3 ; - depozitul de carburanti, traficul din incinta Valorile limita admise ale emisiilor punctiforme din sursele enumerate sunt prezentate in tabelul uemator :

Nrc rt.

Sursa de emisie

Poluant

Valoare limita admisibila [Link].462/93 (mg/mc)

1.

Cuptor sectia Ceramica C1 Cuptor sectia Ceramica C2

Pulberi in suspensie SO2

50 500

15

Cuptor sectia Ceramica C3

NOx CO HF HCl COT

500 250 5 30 250 5 35 350 100 -

2.

CT pavilion administrativ CT sectia Caramizi C2 CT sectia Preparare birou

Pulberi in suspensie SO2

NOx CT sectia Preparare grup socialCO vestiar Cazan Termansi Atena 175 COVtot sectia Preparare Cazan Junkers Eurolineatelierul mecanic Boiler Vaillant-atelierul mecanic Cazan Viadenis pe lemne-cariera Boiler ACV-HL pe lemne-cariera Pulberi in suspensie SO2 NOx CO COVtot

3.

100 2000 500 250 100

Emisiile difuze rezultate de la : Concasorul pentru deseuri ceramice sunt : pulberile in suspensie, PM10 ; Depozitul de carburanti sunt :COV, Pb ; Traficul din incinta : pulberi in suspensie, SO2, NOx, CO, COVtot, Pb. b) APA De pe amplasamentul societatii rezulta urmatoarele categorii de ape uzate : Ape uzate menajere ;
16

Ape uzate industriale de la sectia Ceramica C2 ; Ape pluviale. In urmatorul tabel sunt prezentati poluanti evacuati cu apa si limitele admisibile :
Concentratii de poluanti admise la evacuare

Nr. Tip de ape uzate crt.

Tip poluanti in apa evacuata, conform registrului EPER

U.M.

CMA NTPA 002/2002

1.

Ape uzate menajere - temperatura si pluviale evacuate in reteaua de -pH canalizare a mun. Iasi -materii in suspensie -CBO5 -CCOCr -reziduu fix -fosfor total (P) -amoniu -sulfuri si H2S -fenoli -[Link] cu eter de petrol -detergenti

40 6,5 8,5 350 300 500 2000 5 30 1 30 30 25

[Link] mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

2.

Ape pluviale -pH evacuate in reteaua de canalizare a mun. -materii in suspensie Iasi -CCOCr -[Link] cu eter de petrol

[Link] mg/l mg/l mg/l

6,5 8,5 350 500 30

17

3.

Ape pluviale -pH evacuate in raul -materii in suspensie Vamasoaia -CCOCr -[Link] cu eter de petrol

[Link] mg/l mg/l mg/l

6,5 8,5 60 125 20

c) SOL Surse potentiale de poluare eventualele scurgeri de substante petroliere in conditiile in care nu se respecta disciplina tehnologica la operatiile de manipulare din zona depozitelor de carburanti; depozitarea necorespunzatoare a deseurilor; depunerile pe sol a poluantilor emisi prin cosuri; scurgeri din canalizarea societatii in cazul deteriorarii acesteia.

ZGOMOT Activitatile desfasurate in cadrul SC CERAMICA SA care sunt producatoare de zgomot : - extragerea materiei prime din cariera (utilaje folosite tractoare, excavatoare, autobasculante) ; - prepararea si prelucrarea argilei ; - obtinerea produselor finite. Sursele generatoare de zgomot din incinta sunt: concasorul pentru deseuri arse; cuptoarele; benzile rulante; uscatoriile; presa; valturi; ciururile vibratoare; traficul auto din incinta pentru aprovizionare, transport produse finite.

3.2 Bilantul de masa Debitul de combustibil necesar pentru capacitatea de productie raportata la o ora : 310,50 Nm3/h. Debitul de aer uscat : 3188,835 [Nm3/h aer uscat] Debitul de aer umed: 3260, 25 [Nm3/h aer umed] Volumul gazelor de ardere: 11,50 [Nm3 gaze de ardere/Nm3 [Link]]
18

Debitul de gaze de ardere: 3570,75 [Nm3/h]

Capitolul 4 .PROCEDEE DE TRATARE A EFLUIENTILOR

In procesul de dubla cataliza conversia dioxidului de sulf a 85- 95% este realizat in prima faza catalitica a convertizorului inainte de intrarea in absorber. Dup rcirea gazelor la aproximativ 190 C, ntr-un schimbtor de cldur, SO3 deja format este absorbit ntr 98.5 99.5% acid sulfuric. Dac este necesar, un absorbant cu oleum este instalat n amonte de absorbantul intermediar. Absorbtie a SO3 deplaseaz echilibrul reactiei n mod semnificativ far
19

deformarea de SO3. Acest lucru duce la o rat de conversie considerabil mai mare, n cazul n care gazul residual este trecut prin paturile convertizorului (de obicei unul sau doi). SO3, care este format n etapa a doua de cataliz este absorbita n absorberul final. Figura 4.1 prezinta un exemplu de dubla instalatie 2 +2 cu dublu contact de absorbtie. 2 +2 indic numrul de straturi de catalizator nainte si dup absorbtie. 3 +1 reprezint configuratia alternativa cu 4 straturi, 3 +2 este configuratia normal cu 5 straturi.

Figura 4.1 Exemplu de proces dubla cataliza/dubla absorbtie

Ratele de conversie de 99.8 % sunt realizabile cu patru straturi catalitice si cu un gaz de intrare de variabilitate mica. Cu patru straturi de catalizator si gazul de intrare din productia de metale neferoase, rata de conversie de 99,7 % este realizabila. Exemplu pentru gradul de variatie a concentratiei initiale a dioxidului de sulf si variatia ratei de conversie sunt figurile :

20

INSTALATII PENTRU POLUANTILOR IN MEDIU AER

RETINEREA,

EVACUAREA

SI

DISPERSIA

21

In functie de sursa de emisii, tipul emisiei, modul de evacuare si dispersie, instalatiile de retinere sunt prezentate in tabelul:

Nr. Activitatea/instal crt. atia generatoare Uscator - sectia Ceramica 1

1.

Cuptor - sectia Ceramica 1

Uscator caramizi si blocuri ceramica

Uscator tigle si accesorii 2.

Cuptor tunel

Uscare 3.

Tipul de Evacuarea poluant SECTIA CERAMICA C1 Emisie difuza Pulberi in Cosuri de suspensie dispersie 4 SO2, NOx, aer umed CO, TOC buc. cu H = 11 m, = 300 mm/buc Emisie dirijata Pulberi in Un suspensie exhaustor SO2, NOx, Cos de CO, HF, HCl, evacuare TOC gaze arse din tabla cu H = 12 m, = 250 mm SECTIA CERAMICA C2 Emisie difuza Pulberi in Cosuri de suspensie dispersie aer SO2, NOx, umed 2 buc. CO, TOC cu H = 13 m, = 300 mm/buc. Emisie difuza Pulberi in Cosuri de suspensie dispersie aer SO2, NOx, umed 2 buc. CO, TOC cu H = 13 m, = 300 mm/buc. Emisie dirijata Pulberi in cos de suspensie evacuare SO2, NOx, gaze arse, CO, HF, HCl, tabla cu H = TOC 14 m, = 250 mm SECTIA CERAMICA C3 Emisie difuza Pulberi in Cosuri de suspensie dispersie aer SO2, NOx, umed 6 buc. CO, HF, HCl, cu H = 20
22

Tipul de emisie

Debit de aer evacuat Dtotal aer = 350.000 Nmc/h 2 ventilatoare

Retinerea -

Dtotal aer = 830.000 Nmc/h 3 ventilatoare

La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

Dtotal aer = 480.000 Nmc/h 6 ventilatoare

TOC

Cuptor tunel

Emisie dirijata

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, HF, HCl, TOC

4.

Centrala termica Emisie dirijata pavilion administrativ

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC

5.

Centrala termica Emisie dirijata sectia Caramizi 2 (tigle)

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC

6.

Centrala termica Emisie dirijata sectia Preparare birou

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC

7.

Centala termica Emisie dirijata sectia Preparare grup social vestiar Cazan Termansi Emisie dirijata Athena 175 la sectia Preparare Cazan Emisie dirijata incalzireJunkersEuroline 56 kW la Atelierul mecanic Boiler Vaillant Emisie dirijata VGH 2207 de 28 kW la Atelierul

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC

8.

9.

Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC Pulberi in Cos de fum suspensie metalic cu SO2, NOx, = 120 mm CO, TOC Pulberi in suspensie SO2, NOx,
23

m, Lxl=1.500x1 .500 mm/buc. Cos de evacuare gaze arse cu H = 20 m, Lxl=1.500x1 .500 mm/buc Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 12 m, = 300 mm Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 12 m, = 300 mm Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 9,5 m, = 300 mm Cos de evacuare gaze arse metalic cu = 120 mm -

Dtotal aer = 230.000 Nmc/h 4 ventilatoare

La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita -

10.

11.

12.

mecanic Boiler pe lemne Emisie dirijata ACV-HL/100 pentru apa menajera la Cariera de argila Cazan pe lemne Emisie dirijata Viadrus V 22/6 la Cariera de argila Concasorul cu Emisie difuza pentru deseuri ceramice

CO, TOC Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC Pulberi in suspensie SO2, NOx, CO, TOC Pulberi in suspensie PM10

13.

La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

14.

Depozitul de Emisie difuza carburanti operatia de incarcaredescarcare a rezervoarelor

COV Pb

15.

Traficul incinta

din Emisie difuza

Pulberi in Tevile de suspensie esapament a SO2, NOx, motoarelor CO, COV, Pb

Carcasarea concasorul ui si a benziilor transportoa re Astupare imediata cu capac a gurilor de alimentare a autovehicul elor -

APA In functie de categoria de ape uzate, modul de retinere a lor este prezentat in tabelul :

Nr.

Sursa generatoare

Tipul apei
24

Mod de stocare

Mod de evacuare

crt. CARIERA Spalarea cuvei de Ape uzata cu separator de produse retentie a rezervorului continut de petroliere cu V = 20 de carburanti substante mc petroliere Din incinta Ape pluviale Camin prevazut cu gratar metalic, transportate la doua decantoare pentru materii grosiere SECTIA CERAMICA C1 si C3 Grupurile sanitare Ape uzate menajere SECTIA CERAMICA C2 Ape uzate un decantor-separator tehnologice cu randament de 90%. Vutil = 11 mc Ape pluviale un bazin colector betonat avand un compartiment cu un Vutil = 7 mc Preluate de specializate in eliminarii firme vederea

1.

Preluate de firme specializate in vederea epurarii si eliminarii

2.

In reteaua oraseneasca aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi In reteaua oraseneasca aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi In reteaua oraseneasca aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi

Procesul tehnologic

3.

Zona caii ferate

SOL Protectia solului si subsolului se realizeaza prin depozitare controlata a materiilor prime, a produselor finite si a deseurilor. Avand in vedere faptul ca platforma SC CERAMICA SA este in prezent in majoritate astfaltata, nu exista riscul de poluare a solului si subsolului. Alte amenajari speciale dotari pentru protectia mediului : respectarea exploatarii zacamantului de argila in trepte conform Preliminatului anual de exploatare aprobat de IZRM Campulung Moldovenesc ; plantarea unei perdele de protectie (plopi si rachita) pe suprafetele eliberate de zacamant; realizarea sistematizarii pe orizontala a carierei de argila; reconstructia ecologica a zonei dupa epuizarea zacamantului; pe amplasament sunt amenajate zone distincte betonate pentru depozitarea selectiva a deseurilor, de la producere pana la eliminare/valorificare.

Capitolul 5 . CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

25

Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Acesta insa nu este cazul pentru anumite gaze industriale si poate fi necesara desulfurarea fluxurilor de gaz. In general, pentru instalatiile de ardere alimentate cu combustibil lichid, se considera a fi BAT utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf si/sau desulfurarea. In afara de utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf, tehnicile considerate a fi BAT sunt in principal desulfurarea cu scruber umed (rata de reducere de 92 98 %) si desulfurarea cu scruber uscat cu pulverizare (rata de reducere 85 92 %), care deja ocupa o cota parte din piata acestora de 90%. Tehnicile FGD uscate precum injectia uscata cu absorbanti sunt utilizate in principal pentru instalatiile cu capacitate termica de mai putin de 300 MWth. Scruberul la umed prezinta avantajul de a reduce si emisiile de HCl, HF, pulberi si metale grele.
Tabel 1. BAT pentru reducerea emisiilor de SO2 provenite de la unele instalatii de ardere

Capacitatea Mvth

Nivelul de emisie SO2 (mg/Nm3) Huila si lignit Turba Combustibili lichizi pentru cazane BAT pentru a atinge aceste niveluri

Instalatii Instalatii Instalatii Instalatii Instalatii Instalatii noi existente noi existente noi existente
200 400* 200 400* 200 300 150 400* 150 400* 200 300 100 350*

50-100

100 350* Combustibil cu sulf redus si/sau FGD(dsi) sa

100 200 100-300

100 250*

200 300 150 250 (FBC)

200 300 100 150 -300 200* (FBC)

00 250*

FGD (umed)

Oxizii de sulf sunt emisi prin ardere de catre majoritatea combustibililor fosili prin oxidarea sulfului continut in combustibil. Masurile de indepartare a oxizilor de sulf, in principal SO2, din fluxul de gaz in timpul sau dupa ardere au fost utilizate inca din anii 1970, mai intai in SUA si Japonia si apoi, in anii 1980 in Europa. In zilele acestea exista multe cai diferite de reducere a emisiilor de SO2 generate de arderea combustibilului fosil.
26

Importana reducerii oxizilor de azot n procesul de ardere a combustibililor apar inerent oxizi de azot, denumii n mod sintetic NOx , fiind un efect secundar al arderii combustibililor fosili la temperaturi nalte datorit reaciei oxigenului n exces cu azotul din aer i combustibil. Reacia este dependent n mod direct de mrimea excesului de aer i de temperatura flcrii. O parte provine din azotul molecular din aerul de ardere, care n condiii de temperatur ridicat din flacr reacioneaz cu oxigenul din aer, formnd NOx (monoxid de azot), denumit [Link] combustibilul conine i azot, sub form de compui azotai, acetia se descompun n procesul de ardere formnd, n final, monoxidul de azot din combustibil. Monoxidul de azot astfel format, reacioneaz n continuare cu oxigenul din aer formnd NOx, N2O, N2O4, etc, notai NOx(de regul NOx se calculeaz n echivalent NO2). Aceast transformare, la temperaturi reduse, are loc n mediu oxidant i se face parial pn la co, ns n principal dup emisia n atmosfer. Transformarea este activat n prezena razelor ultraviolete i a ozonului. La combustibili superiori emisia de NOx provine preponderent din NO [Link] crbuni, pnla 30% din NOxeste de constituie. Formarea de NOx promt i termic are loc numai la temperaturi de flacr peste 8000C. Sub aceast valoare apare numai NOxdin combustibil. Formarea NOx n focar este controlabil pentru temperaturi de flacr pn la 15500C. n focarele cazanelor apare n principal monoxidul de azot. Transformarea acestuia n NOx, gazul de mare toxicitate, este un proces brut, mpiedicat n general de rcirea rapid a gazelor. Procentul de NOx n gaze nu depete 5% din totalul NOx . NO2. Concentraia de NOx n partea iniial a flcrii urmrete aceeai lege ca cea de variaie a concentraiei de CO2 i cea a temperaturii flcrii. Se remarc creterea brusc a concentraiei n apropierea ambrazurii, aceasta rmnnd practic constant dup terminarea lungimii jeturilor (fenomenul este mai pregnant la arztoarele turbionare fa de cele lamelare).

Bibliografie :

1. Grigoriu I., Gburici M., Talab A., Tehnologia produselor ceramice i refractare, Litografia I.P., Iai, 1980
27

2. Teoreanu I., Ciocea N., Brbulescu A., Ciontea N., Tehnologia produselor ceramice i refractare, Editura Tehnic, Bucureti, 1985. 3. Nicolae A. i colab., Materiale ceramice refractare pentru instalaii termotehnologice, Ed. Fair Parteners, Bucureti, 2000. 4. SC. Ceramica SA Iasi, SC. Regulamentul de fabricatie a caramizilor de constructie. 5. [Link] SC Ceramica SA Iasi. 6. [Link] Autorizaie integrat de mediu pentru SC Ceramica SA Iasi

28