Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 11

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN PROIECTAREA PROCESULUI


ECOTEHNOLOGIC
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utilă
cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic corespunzător procesului ce se vrea realizat. O
schemă de principiu pentru o diagramă flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se
prezintă în figura 1. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducerea poluării şi pentru a putea întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute
etapele si momentele în care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu un asterisc
(*) în toate schemele folosite în continuare.
Principalele etape în proiectarea procesului ecotehnologic sunt:
1. Stabilirea rolului funcţional al produsului.
Proiectarea unui produs care să îndeplinescă un anumit rol funcţional - se face
folosind analiza morfofuncţionala a suprafeţelor;
2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea produsului. Alegerea
materialului optim pentru confecţionarea unui produs se face folosind metoda de analiză a
valorilor optime. Materialul din care se confecţionează produsul este elementul cel mai important
din punct de vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa
cea mai poluantă din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibilă
calcularea coeficientului de poluare introdus de această etapă trebuie avute în vedere mai multe
cunoştinţe.
În general, pentru obţinerea unui material se porneşte de la minereul corespunzător care
mai întâi se supune unor operaţii de preparare care, în general se face după o schemă de
principiu de forma celor prezentate în figurile 1 -5. Se vede aşadar că în afară de prima şi ultima
etapă de preparare, toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului. Se calculează
apoi coeficientul de poluare la preparare Cpp, cu relaţia:
Cpp=Qtp·Qcom=(Qpa+Qpl+Qps)·Qcom (1)
în care : Qcom este cantitatea de minereu concentrat obţinut prin preparare din minereul
primar; Qpa - cantitatea de materiale ce poluează atmosfera; Qpl - cantitatea de material ce
poluează apa; Qtp - cantitatea toatală de substanţă poluantă emisă pentru o tonă de concentrate
de minereu; (Qpa, Qpl şi Qps se exprimă în tone emisii/tonă de minereu preparat).
Analiza Primirea Controlul Identificarea
contractului trasabilităţii
*Aprovizionare Materii prime
produsului
materii prime necesare

*Curăţire *Execuţie
*Recepţii materii *Elaborare
semifabricat SDV şi
prime materiale
AMC
*Execuţie *Execuţie
Recepţie pentru
SDV şi AMC semifabricat
semifabricat semifabricat
*Execuţie
pentru
Recepţie piese *Prelucrări SDV şi AMC
*Acoperiri de pentru
protecţie *Montaj prelucrări
Produs
mecanice
*Control
*Controlul *Execuţie
*Recondiţionar fabricaţiei echipament de
e *Controlul control *Execuţie
produsului SDV şi AMC
Stocare pentru
*Rebut
montaj
*Execuţie *Inspecţii şi nerecuperabil
*Deşeu
echipament de încercări
inspecţie *Execuţie echipament
*Manipulare de încercări
depozitare,
ambalare, livrare *Echipament de
manipulare,
*Reutilizare cu * Punerea în ambalare şi livrare
alt rol funcţiune

*Service în garanţie Acelaşi rol


funcţional
*Service postgaranţie
*Reciclare
*Reutilizare
Casare *Recondiţionar
e
*Scoatere din uz *Depozitar

*Deşeu Tratare Reintegrare


în mediu
Fig. 1 Schema de principiu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs
(*- etapele şi momentele de impact asupra mediului ); SDV- scule, dipozitive şi verificatoare;
AMC- aparate masură şi contro

Minereu Minereu

Concasare*
Concasare*
Ciuruire grătare cu *
ochiuri de 75 mm
Ciuruire ciur vibrant *
cu ochiuri de 75 mm
Concasare –concasor fălci*

Măcinare*
Ciuruire ciur vibrant *
cu ochiuri de 30 mm
Ciuruire ciur vibrant *
cu ochiuri de 30 mm Ciuruire ciur vibrant *
cu ochiuri de 10 mm
Transportare *
Măcinare moară cu bile *
Separare magnetică *
Clasare clasor mecanic *
cu greblă
Măcinare mori cu bile*
Concentrat
Flotaţie * de Cu
Ciuruire ciur vibrant *
cu ochiuri de 10 mm
Concentrat de pirită * Îngroşare *
Clasare *
Îngroşare * Filtrare *
Prăjire *
Filtrare*
Concentrat
Concentrat fier * de Cu
Concentrat de pirită *

Fig. 2. Schema de principiu a Fig. 3. Schema de principiu a


preparării unui minereu de fier preparării unui minereu de cupru
(*- etape şi surse de poluare ). (*- etape şi surse de poluare ).
Materii prime Energie Apa Materiale
auxiliare
-aglomerat - Gaz de cocserie
-pelete - Gaz de furnal -dolomită
-cocs - Gaz natural -calcar
-minereu de fier -refractare
- Electricitate
-minereu de
mangan - Oxigen
-praf de carbune
- combustibili
păcură, CH4
materiale, Elaborarea
plastice fontei în furnal
l

Produse *
Pierderi * Ape uzate * Gaze evacuate * Deşeuri solide *
de căldură

Fontă brută* Praf *


Praf furnal *

Gaz furnal* Poluare Poluare CO * Șlam de la *


epurarea
Energie SO2 * gazului de
electrică* Poluare furnal
Poluare

NOx *
Pulberi din *
H2S * hala de
turnare a
Metale* fontei
grele
Zgură de *
HPA * furnal

Deşeuri *
refractare
(molozuri)

Fig.4. Fluxul de materiale şi poluarea la elaborarea fontei în furnal


(*- etapele şi sursele poluante); HPA -hidrocarburi policiclice aromate
Materii prime Energie Apă Diverse

Fontă Gaz natural, Apă Aditivi de


de furnal, de demineralizată desulfurare
Cocs cocs
de ,converti Apă de proces Aditivi de
Fier vechi zor.
aliere
Electricitate
Fier sau
Etan Adaosuri
încărcătură
metalică
Abur Oxigen

Azot
Elaborarea oţelului în
convertizor Argon

Deşeuri *
Produse * Ape uzate * Caldură * Gaze arse. *
solide.
recuperabilă Fumuri Subproduse
Oţel
-sleburi Pierderi de *
-blumuri Praf de la *
căldură
-ţagle pretratare
Praf *
-lingouri
Abur * Șlam fin de *
CO *
Gaz de * la gazul de
SO2 * convertizor
convertizor

Zgură * NOx * Zgură *


metalurgică
SOx *
Țunder de la *
Metale * turnarea continuă
grele
Materiale *
PAH*
refractare
PCDDF*
Șlam grosier de la *
gazul de convertizor
Pretratare
fontă* Zgură de convertizor*
Ventilare
primară* Fier vechi *
Ventilare Șlam de la turnarea *
Fig. 5. Procesul de elaborare a oţelului în convertizor şi sursele de poluare: secundară* continuă
(*- etapele şi sursele poluante); PAH- hidrocarburi policiclice aromate; PCDDF-policlordibenzen diane şi freoni;
3. Alegerea semifabricatului iniţial
Alegerea semifabricatului iniţial este o problemă destul de complicată şi se face funcţie
de: configuraţia geometrică, greutatea şi dimensiunile de gabarit ale produsului; volumul de
producţie; posibilităţile de mecanizare, automatizare şi robotizare; natura materialului cu
proprietăţile funcţionale, tehnologice şi economice ale acestuia; precizia geometrică impusă de
rolul funcţional; gradul de netezime al suprafeţelor; utilajele necesare existente sau posibil de
procurat.
Cele mai des întâlnite semifabricate sunt cele obţinute prin deformare plastică la cald
(laminare, tragere, extrudare, forjare liberă, forjare în matriţă, ambutisare, îndoire etc). Dacă
semifabricatul ales este obţinut prin deformare plastică la cald, sursele de poluare care trebuie
luate în considerare se văd în figura 6. Şi aici se constată că are loc o poluare intensă atât a
aerului cât şi a apei şi a solului. Dacă semifabricatul ales este obţinut prin deformare plastică la
rece (laminare, extrudare, tragere, trefilare, forjare liberă, forjare în matriţă, îndoire, refulare,
ambutisare, fasonare etc) atunci sursele de poluare sunt cele prezentate în figura 7. Şi se observă
o însemnată poluare a atmosferei, apei si solului. De exemplu, emisia globală de CO 2 pentru o
tonă de laminat obţinută într-un combinat metalurgic integrat se prezintă în tabelul 1, iar unele
surse cancerigene sunt reprezentate de emisiile date de cuptoarele de încălzire (în tabelul 2 sunt
date emisiile de ben(a)-pirena, în t/an, ca principală sursă cancerigenă).

Tabelul 1. Emisia globală de CO2 , [kg CO 2 /t laminat]


Flux tehnologic Furnal+LD (inclusiv Corex + reducere Fier vechi +
cocserie) directă + CAE CAE

Emisie directă 1900 1400 140


[kgCO2/t]
Emisie indirectă 100 770 520
[kgCO2/t]
Emisie totală 2000 2170 660
[kgCO2/t]
Materii prime Energie Apa Uleiuri Diverse

Blumuri Gaz natural De răcire Vaseline Detergenţi

De proces Uleiuri de
Sleburi Gaz de Agenţi de
laminare
convertizor flocurare
Ţagle
Gaz de
Lingouri Substanţe
furnal
turnate biocide
Gaz de cocs
Inhibitori de
coroziune
Electricitate

Abur Materiale
refractare
Oxigen

Laminare
Extrudare
Tragere
Trefilare La cald
Forjare
Produse * Zgomote şi *
laminate la vibraţii
rece

Subproduse şi deşeuri * Ape uzate * Emisii în aer * Pierderi de *


căldură

Zgură de la tăierea * Uleiuri * Particule în


oxiacetilenică şi de la suspensie *
flamare Grăsimi *
Nox *
Praf de filtru * Suspensii
solide * SO2 *
Ţunder de cuptor *
CO *
Şlam de laminare *
CO2 *
Deşeuri de metal sau aliaj *
COV *
Materiale refractare *
Fig. 6. Procedee de deformare plastic la cald şi sursele de poluare
(*-etapele şi sursele de poluare); COV- compuşi organic volatili
Materii prime Energie Apa Uleiuri Diverse

Agenţi de
Blumuri Gaz natural De răcire Vaseline
degresare
De proces Uleiuri de
Şleburi Gaz de
laminare Gaze inerte
convertizor
Ţagle
Acizi H2, N3
Gaz de
Lingouri furnal
HCl Var, NaOH
turnate
Gaz de cocs
H2SO4 Amoniac, uree
Electricitate
Amestec
Abur de acizi Apă oxigenată

Oxigen Agenți de
floculare

Substanțe
bioacide
Laminare
Extrudar Inhibitori de
e coroziune
Tragere La rece
Trefilare Zgomote şi *
Produse * vibraţii
laminate la
rece Pierderi de *
Pierderi căldură
de Emisii în aer *
Ape uzate * Deşeuri *
căldură
Particule în lichide
Suspensii Subproduse* Subproduse suspensie * Baie decapare Şlamuri *
solide * de la și deșeuri
Nox * uzată *
regenerare Şlam bazine
Uleiuri * Praf de filtru *
SO2 * Apă spălare decapare *
Oxid *
Grăsimi * Fier vechi * acizi *
de fier CO/CO2 * Şlam tratare
Țunder* Baie emulsie *
Sulfat * COV *
de fier degresare
Praf de * Şlam tratare
Aerosoli acizi* uzată *
țunder apă *
Aerosoli
Șlam de * alcalini* Emulsii * Şlam cu
țunder ţunder *
Fig. 7. Procedee de deformare plastic la rece şi sursele de poluare
(*- etapele şi sursele de poluare); COV- compuşi organic volatili.

S-ar putea să vă placă și