Curs instruire

LABORANT OPERATOR
CENTRALE TERMICE

CONFORM PT C1-2010
ISCIR

PROGRAM INFORMATIC EXPERTRSVTI

 DEFINITIE:

Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea

şi supravegherea regimului chimic al cazanelor de abur, de apă caldă
şi de apă fierbinte, precum şi pentru deservirea şi supravegherea
instalaţiilor de tratare a apei în conformitate cu prevederile prescripţiei
tehnice PT C1-2010 ISCIR, este denumită “Laborant operator
centrale termice”.
 CAZANE, TIPURI DE CAZANE

Cazanele sunt instalații în focarul cărora energia combustibilului, se

transformă prin ardere, în energie calorică;
O parte din energia calorică este preluată de apa din cazan, pe care o poate
încălzi, supraîncălzi sau o poate transforma în abur.

Clasificarea cazanelor în funcție de agentul termic produs:

➢ Cazane de apă caldă - au temperatura la ieșire din cazan sub 1100C.
➢ Cazane de apă fierbinte - sunt cazanele ce încalzesc apa la peste 1100 C.
➢ Cazane de abur saturat
➢ Cazane de abur supraîncălzit
 CAZANE, TIPURI DE CAZANE

Clasificarea cazanelor din punct de vedere constructiv:

➢ cazane ignitubulare, la care focul circulă prin țevi și apa în exteriorul țevilor.
➢ cazane acvatubulare, la care apa circulă prin țevi si focul în exteriorul țevilor.
➢ cazane speciale sau rapide, la care circulația apei în cazan se face cu ajutorul pompelor de
presiune.

Clasificarea cazanelor după combustibilul folosit:

➢ cazane pentru combustibil solid
➢ cazane pentru combustibil lichid
➢ cazane pentru combustibil gazos
➢ cazane pentru combustibil mixt
➢ cazane recuperatoare, care folosesc căldura rezultată din procese tehnologice.
 CAZANE, TIPURI DE CAZANE

Clasificarea cazanelor după tirajul cazanului:

➢ cazane cu tiraj natural
➢ cazane cu tiraj artificial

Clasificarea cazanelor după circulația apei în cazan:

➢ cazane cu circulație naturală (prin gravițatie sau termosifon)
➢ cazane cu circulație forțată (cu pompe)
 UTILIZAREA APEI ÎN CAZANE

Utilizarea apei ca agent termic în cazane, ridică o serie de probleme legate

de fenomenul formării depunerilor.
Apa, fiind cel mai bun dizolvant, nu este niciodată pură, ea conținând cantități
variabile de substanțe dizolvate sau în suspensie.

Pentru prevenirea formarii depunerilor de săruri sau de oxizi pe suprafețele

de transfer de căldură ale cazanelor, trebuie respectat un anumit regim chimic
atât pentru apa de alimentare a cazanului, cât și pentru cea din generator, indicii
de calitate fiind menținuți printr-un regim de purjare adecvat, care elimină sărurile
concentrate în zona de evaporare.
 UTILIZAREA APEI ÎN CAZANE
Necesitatea eliminării din apă a substanțelor conținute, este impusă de
consecințele nedorite pe care depunerile formate pe suprafețele de transfer le au
asupra funcționarii în condiții de siguranță a utilajelor respective si anume:
- depășirea rezistenței maxime admise pentru componentele metalice la
temperatură, datorită conductivității termice mai mici a depunerii decât a metalului
componentelor metalice, fapt care conduce la creșterea temperaturii acestora;
CONSECINȚE:
➢ Creșterea consumului de combustibil și
scăderea randamentului cazanului;
➢ Creșterea intervalului de timp în care se
ating parametrii normali de lucru;
➢ Impurificarea aburului, cu efecte negative
asupra consumatorilor de abur;
➢ Apariția coroziuni pe suprafețele metalice. Exemplu de suprafețe interioare colmatate
 UTILIZAREA APEI ÎN CAZANE
Pentru asigurarea unui regim chimic corespunzător, prescripțiile tehnice ISCIR
prevăd realizarea următoarelor condiții:
➢ pregătirea suprafețelor interioare ale cazanului și instalației aferente, înaintea
punerii în funcțiune – degresare si pasivizare;
➢ eliminarea din apa brută a substanțelor în suspensie sau dizolvate, până la valori
admise pentru apa de alimentare a generatoarelor, cu ajutorul instalațiilor de
tratare a apei;
➢ condiționarea apei de alimentare, a apei din generator și a aburului produs,
pentru evitarea fenomenelor de coroziune a suprafețelor interioare ale
generatorului și ale circuitului apa/abur/condensat, atât în timpul funcționarii cât și
în perioada de stagnare;
➢ monitorizarea operațiilor de mai sus prin executarea periodică a analizelor de
laborator, atât pentru apa de alimentare, cât și pentru apa de cazan;
➢ curățarea și spălarea chimică a cazanelor și instalației aferente, în vederea
eliminării crustelor și a coroziunii și asigurării unui regim normal de funcționare.
 UTILIZAREA APEI ÎN CAZANE

Dedurizarea și degazarea apei de alimentare, prin care se elimină

ionii de calciu și magneziu, ce produc cruste de săruri aderente,
îndepărtarea oxigenului si bioxidului de carbon, care favorizează
fenomenele de coroziune, dozarea reactivilor chimici pentru corecția pH-ului
prin care fierul este menținut în domeniul de pasivitate electro-chimică și
regimul de purjare, prin care se asigură îndepărtarea mâlului și a sărurilor
din apa cazanului, sunt principalii factori care asigură un regim chimic
corect al generatorului de abur, cu implicații directe asupra duratei de viață
a sistemului sub presiune și a costurilor de exploatare .
Pentru creșterea fiabilității și siguranței în exploatare, a duratei de viată a
cazanului și evitarea evenimentelor deosebite în exploatare, pe lângă cele
expuse mai sus, se recomandă:
 UTILIZAREA APEI ÎN CAZANE

➢ Regimul de purjare continuă și periodică, dozarea reactivilor pentru corecția

pH-ului și finisarea degazării (soluție fosfat trisodic și bisulfit de sodiu), se vor
stabili numai pe baza analizelor chimice executate în laborator.

➢ Pentru perioadele de staționare îndelungată a cazanului, se vor aplica măsurile

prevăzute în tehnologia de spălare chimică și conservare.

➢ Stabilirea unui regim chimic optim de lucru în centrală, prin monitorizarea

caracteristicilor fizico-chimice ale apei de alimentare și apei din cazan.

Având în vedere importanța deosebită a respectării regimului chimic al

cazanelor de abur, toate operațiile de degresare, curățare, spălare, pasivizare,
sunt reglementate de prescripțiile ISCIR și pot fi efectuate numai de agenți
economici autorizați.
 REGIMUL CHIMIC AL CAZANELOR

Regimul chimic al cazanelor într-o centrală termică conține toate condițiile

impuse stării suprafețelor interioare ale generatoarelor, precum și calitătii apei de
alimentare, a apei de generator și aburului, în scopul unei exploatări sigure și
economice a generatoarelor.

Pentru prevenirea avariilor la cazane trebuie luate următoarele masuri:

➢ realizarea și menținerea unui regim chimic corect

➢ pregătirea și menținerea în stare curată a suprafețelor de schimb de caldură
➢ prezența stratului protector
➢ exploatarea corectă a cazanelor, cu respectarea instrucțiunilor de lucru.

Realizarea unui regim chimic corect impune tratarea corespunzătoare a apei de adaos, a
condensatului recuperat, a apei de alimentare și controlul indicilor chimici pe circuit.
 COLECTAREA PROBELOR DE APĂ, ABUR, CONDENSAT

La toate punctele de control a indicilor chimici se impune montarea locurilor de

proba. Dispozitivele pentru colectat probe vor fi dimensionate în funcție de
temperatura ce trebuie realizată si anume- 20- 35 0C.
Mesele de probă vor fi inscripționate și iluminate corespunzător, iar la
centralele termoenergetice pe cărbune probele din cazan vor fi instalate în încăperi
special amenajate.
➢ Probele de apă –abur –condensat, vor curge continuu, iar dacă nu este posibilă
curgerea continuă, înainte de colectarea probei se va lăsa apa să curgă cel
puțin 10 minute .
➢ Pentru proba de oxigen dizolvat, locul de probă va curge continuu, temperatura
fiind de 20 0C.
➢ Analiza de ph se va efectua la fața locului, pentru a evita erorile ce pot să
intervină prin dizolvarea unor gaze din atmosferă.
 IMPURIFICAREA ABURULUI

Principalele căi de impurificare a aburului sunt:

- prin antrenare mecanică datorită acțiunii de purtător al aburului
(fierberea prin spumare, lovituri de apă la cazanele cu abateri de la orizontalitate sau
impurificare prin picături fine datorită variației consumului de abur.)
- prin solubilizare (specifice sărurilor de sodiu.)
- prin sublimare (specifice silicei ionice și coloidale, substanțelor volatile.)

Impurificarea aburului are loc prin antrenarea de către abur a picăturilor de apă
din cazan, a sărurilor solubile și a precipitatelor pe care le conțin.
O altă cauză a impurificarii aburului este și oscilarea debitului de abur.
Cea mai periculoasă cale de impurificare o constituie impurificarea prin
spumare a aburului, acesta fiind cauzată de prezența substanțelor caustice în
cazan sau de prezența substanțelor organice în apă, precum și excesul de fosfat
trisodic peste limita admisă.
 PURJAREA CAZANELOR

Purjarea cazanelor este operația prin care se elimină apa cu excesul de săruri
și nămol format, din sistemul sub presiune.
În funcție de modul de aplicare al purjei se deosebesc două tipuri de purjări:
- PURJAREA CONTINUĂ
- PURJAREA INTERMITENTĂ

Purjarea continuă - se practică din tamburul separator al cazanului.

Prelevarea se efectuează de-a lungul tamburului printr-o conductă cu orificii,
amplasată sub nivelul minim al apei în tambur.
Această purjă are rolul de a elimina surplusul de săruri al apei de cazan.

Purjarea intermitentă - se practică din punctele cele mai joase ale cazanului,
(colectoarele inferioare sau tamburul inferior) având rolul de a elimina nămolul
format în cazan.
 FENOMENE LEGATE DE ACTIUNEA APEI INTR- O CENTRALA TERMICA

1. DEPUNERILE - Cauzele care duc la apariția depunerilor:

- deficiențe la instalația de coagulare a apei, instalația de dedurizare, instalația de tratare a apei
- recuperarea unor condensate impurificate și netratate în stația de tratare a apei
- circuite de răcire defecte
- lipsa condiționării apei de alimentare a cazanelor
- nerespectarea spațiului apa- abur a cazanului.

➢ Consecințele depunerilor Modul de înlăturare a cauzelor care duc la depuneri

➢ scăderea randamentului cazanului
➢ înrautățirea transferului termic
➢ supraconsum de combustibil
➢ supraîncalziri locale
➢ spargeri de țevi
➢ creșterea cheltuielilor cu reparațiile
➢ impurificarea aburului
➢ decarburări ale metalului.
- se va asigura apă de calitate conform P.T. ISCIR
- alegerea unei scheme de tratare a apei.
- pregatirea suprafetelor interioare ale cazanelor.
- tratarea corespunzatoare a apei de adaos
- tratarea corespunzatoare a condensatelor impurificate.
- condiționarea cu fosfat trisodic, a apei de adaos
- respectarea purjării continue și/ sau intermitente
- personalul de exploatare instruit corespunzator.
 FENOMENE LEGATE DE ACTIUNEA APEI INTR- O CENTRALA TERMICA

2. Coroziunea cazanelor
Coroziunile sunt procesele de distrugere a metalului, cauzate de diverse substanțe
Coroziunile pot fi: coroziuni de natură chimică și electro-chimică.
În condițiile din instalațiile energetice, tipurile de coroziune sunt de natura electro-
chimică, care se desfășoară după două procese:
- un proces anodic
- un proces catodic

Coroziunea electro-chimică este de două feluri:

➢ Coroziunea omogenă, care are loc când anozii și catozii locali sunt uniform
distribuiți pe suprafața metalului.
➢ Coroziunea eterogenă are loc dacă suprafața catodică este preponderentă față de
suprafața anodică.
 FENOMENE LEGATE DE ACTIUNEA APEI INTR- O CENTRALA TERMICA

Factorii favorizanți ai coroziunii

➢ prezența în contact intim a două metale

➢ neuniformități și impurități în structura metalului
➢ concentrații diferite de săruri și gaze
➢ electroliți cu ph acid
➢ prezența depunerilor
➢ temperaturi peste limita admisă, care agravează procesele de coroziune.
 FENOMENE LEGATE DE ACTIUNEA APEI INTR- O CENTRALA TERMICA

Modul de înlăturare a cauzelor care duc la apariția coroziunilor

Pentru evitarea apariției fenomenelor de coroziune se vor respecta următoarele:

➢ evitarea fenomenelor de depunere

➢ menținerea suprafețelor interioare de caldură
➢ menținerea stratului protector de magnetită
➢ menținerea gradului de puritate a aburului
➢ eliminarea gazelor dizolvate în apă printr- o degazare termică și chimică
corespunzătoare
➢ prezența excesului de hidrazină
➢ condiționarea apei de alimentare, apei de cazan și aburului
 METODE DE TRATARE A APEI

➢ Decantarea
- particulele aflate în suspensie tind să se depună sub influenta gravitatiei.

➢ Coagularea este un proces fizico-chimic complex și cuprinde 2 faze.

- coagularea, care acționează prin destabilizarea suspensiilor,
- flocularea formează punți de legaturi între suspensii și reactivii adăugați.

➢ Filtrarea
Pentru filtrare se folosesc următoarele materiale:
➢ nisip cuarțos
➢ antracit
➢ marmură
METODE DE TRATARE A APEI

Metode fizice de tratare a apei

➢ DECARBONATAREA TERMICĂ
➢ DEMINERALIZAREA TERMICĂ
➢ DEGAZAREA TERMICĂ
➢ FILTRAREA MECANICĂ

Metode fizico-chimice de tratare a apei

➢ coagularea apei
➢ tratarea apei cu rășini schimbătoare de ioni
➢ dedurizarea ionică a apei
➢ dezalcalinizarea apei
➢ demineralizarea apei, totală și parțială
 NORME DE PROTECȚIA MUNCII
ÎN LABORATOARELE CHIMICE ȘI ÎN INSTALAȚIILE DE TRATARE A APEI

Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice și

mecanice cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de
muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, în activitățile desfașurate în laboratoarele de analize
fizico-chimice și încercări mecanice.

Mijloacele de protectie personală din laboratoarele de tratare a apei sunt:

- ochelarii de protecție
- halatul
- salopeta
- mănuși de cauciuc
- șorturi de cauciuc
- măști contra prafului
- mănuși dielectrice
- mănuși de asbest
- cisme de cauciuc
- măști contra gazelor, cu cartus filtrant
 NORME DE PROTECȚIA MUNCII
ÎN LABORATOARELE CHIMICE ȘI ÎN INSTALAȚIILE DE TRATARE A APEI

Reactivii chimici se pot grupa în:

- reactivi corozivi - sodă caustică, acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic, apa
oxigenată, sulfat de aluminiu, clorură de fier.
- reactivi toxici, - săruri de mercur, de bariu, plumb, brucină, cianură de potasiu,
acid fluorhidric
- reactivi explozivi, - clorat de potasiu, perclorat
- reactivi nepericuloși – clorură de sodiu, sulfat de potasiu.

➢ Se va verifica circuitul de apă fierbinte, pentru a nu exista scăpari în vederea evitării

accidentării personalului.
➢ Se va acorda atenție deosebită la manevrarea și prepararea soluțiilor de spălare chimică
➢ La manevrarea amoniacului se va purta echipament de protecție adecvat, acesta fiind iritant
pentru ochi, plămâni, piele. În amestec cu aerul este exploziv.
➢ Se va asigura o ventilație bună a încaperilor .
➢ În cazul accidentărilor cu amoniac, se scoate accidentatul la aer, se spală cu apă, se va
schimba îmbracamintea îmbibată.
 ACCIDENTE PRIN OPĂRIRE
IN LABORATOARELE CHIMICE SI IN INSTALATIILE DE TRATARE A APEI

Primul ajutor în caz de opărire:

- îndepărtează victima de sursa opăririi;
- dacă hainele nu s-au lipit de victimă, îndepartează-le de
piele și scoate ceasuri sau eventuale bijuterii;
- răcește zona arsă cu un jet de apă rece pentru minimum 10
minute, însă nu mai mult de 20 de minute. Acest lucru va
reduce deteriorarea țesuturilor și va ameliora senzația de
durere;
- acoperă zona opărită cu o compresă sau o bucată de pânză Accident prin opărire
uscată și sterilă;
- sună de urgență la numărul unic 112.

Reține: dacă zona afectată implică fața, mâinile, picioarele, articulațiile sau organele genitale
trebuie neapărat să apelezi la ajutorul medicului specialist.
De asemenea, dacă arsura începe să prezinte bășici, se inflamează sau victima nu simte durere
însă arsura este vizibil profundă trebuie să mergi la un centru medical pentru acordarea
îngrijirilor necesare.
SĂNĂTATEA ȘI VIAȚA ÎNAINTE DE TOATE !

RESPECTĂ NORMELE DE
SĂNĂTATE ȘI SECURITATE
ÎN MUNCĂ

Familia te așteaptă acasă !

Material proprietatea I.I. Miclaus Adrian

parte din programul informatic ExpertRSVTI
www.ExpertRSVTI.ro