Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ms AC1
Temperatura
II. Transformarea austenitei în perlită (A P), are loc la temperaturi mai mici decât AC1, la care energia
liberă a austenitei (EA) este mai mare decât energia liberă a perlitei (Ep). Este o transformare la răcire care
se produce când viteza de răcire este redusă.
III. Transformarea martensitei în perlită (M P), are loc la orice temperatură, deoarece peste tot EM >Ep. La
temperaturi reduse, nu este sesizabilă, dar viteza de transformare creşte peste 200 oC.
IV. Transformarea austenitei în martensită (A M), are loc la temperaturi mai mici decât temperatura
critică de transformare MS atunci când EA>EM). Este o transformare la răcire care se produce când viteza de
răcire este mai mare decât o valoare caracteristică pentru fiecare oţel, numită viteză critică de răcire.
Martensita este un constituent în afară de echilibru.
Transformarea M A, nu a fost evidenţiată experimental, ea având loc prin intermediul transformărilor M
P şi P A
În afara acestor transformări principale pot avea loc şi transformări intermediare.
Transformarea austenitei în bainită (A B) care are loc la viteze de răcire cuprinse între cele de echilibru
şi cele în afară de echilibru. Bainita, B = FeS(C) - soluţie solidă de inserţie saturată a carbonului în fier .
Transformarea perlitei în austenită
Reacţia de transformare Fe (C ) Fe3C Fe (C )
incalzire
(0,02%C ) (6,67%C ) (0,77%C )
(modificări ale numărului de faze şi modificări ale compoziţiei chimice, deci transformarea presupune
procese de germinare şi creştere a unei faze noi precum şi procese de difuzie a atomilor de fier şi carbon)
Mecanismul transformării
AC1 T, ºC
1 2 3 4 5
A, %
100
50
t1 t2
t, s
Mărime de grăunte
Punctajul unui oţel N. fin
Determinarea punctajului se poate face prin numărarea
Mărimea grăuntelui
Mărimea grăuntelui
grăunţilor de austenită de pe o suprafaţă de 1mm2 (n).
de perlită
de austenită
Legătura dintre punctajul N şi numărul de grăunţi este dată
de relaţia:
n 8 2 N Grăunte ereditar
grosolan
I II III
A+F A+CeII
P S
F
P+F P+CeII
P
Bs
M+B B Astab
Bf
M Ms
Q 0,77 2,11
C, %
Viteza de răcire
Austenita Austenita Austenita
P+F P+CeII
P P P
B B B
M+B M Astab
M M
Oţel hipoeutectoid (I) Oţel eutectoid (II) Oţel hipereutectoid (III)
Diagrame TTT
curbă de început de transformare (1)
TA
curbă de sfârşit de transformare (2)
Temperatura, °C
Ac3
Ac1 la oţelurile hipoeutectoide sau hipereutectoide mai
A+F
există o ramură (3) care corespunde separării fazelor
proeutectoide.
Duritate, HRC
3 A+P
T2
Ms ΔT2
A+M
Mf
1 10 100 1000
Timp, s
Diagrame CCT
TA Viteza critică Vcr este tangentă la cotul perlitic
Temperatura, °C
TC y %P
A+B
Ms
A+M z %B
Mf
H3 H2 H1
1 tC 10 100 1000
Timp, s
1200
C45 1100
C45
900
1000
Temperatura, °C
800 Ac3
α+γ 900
Ac1
700 Ac3=790ºC
28HRC 800
Ac1=720ºC
Perlită grosolană
Temperatura, ºC
600 700 F
α+Fe3C P
Perlită fină
500 600
γ A
400 500
Bainită B
Ms
400 Ms
300
M90 300 M
200 V1 V2 V 3 V4
200
100 Duritatea HV0,1
100 332 240 234
497
1000 1000
900 900
Ac1=750ºC Ac3=800ºC
800 800
Ac3=800ºC Ac1=750ºC
Temperatura, ºC
Temperatura, ºC
600 600 10
382HV
A+C V2=2,5°C/s V4=0,02°C/s
500 500
V1=300°C/s V3=0,3°C/s
A+C
400 88
400
B+C 493HV 5 B+C
300 Ms 300 Ms
95
2
M+C M+C
200 200
Duritatea HV0,1
100 100 775 768 365
712
Distanţa interlamelară, µm
Reacţia de transformare (0,77%C ) (0,02%C ) (6,67%C )
10
1
TA
Temperatură, °C
Ac1
500 600 700
Temperatura de transformare,°C
ΔT1
ΔT2 A+P
ΔT3
A
A+B
Ms V1
A+M V2
Mf V3
1 10 100 1000
Timp, s
1 2 3 4
Mecanismul transformării Ferita Cementita
perlitică
perlitică
Colonie
Austenită Austenită de perlită Austenită Perlită
Temperatura Ac1
Atr, %
100
Cinetica transformării
50
t1 t2
t, s
Transformarea austenitei în martensită
zA zM
TA
Temperatura, °C
Austenita
Ac1
Martensita
A+P
cM
aA
A
A+B yM
xM aM
Ms yA
A+M
Mf
aA
xA
V1 Vcr
1 10 100 1000 3,10
timp, s
°
3,00 c
Reacţia de transformare
Fe (C ) racire
Fe SS (C ) 2,90
a
Austenită
Austenită Austenită Martensită reziduală Martensită
Temperatura MS
100
Arez
Atr, %
50
Ms Mf
T, ºC
Transformarea austenitei în bainită
viteza de răcire V1 sau gradul de
TA subrăcire T1 –
bainita superioară sau granulară
Temperatura, °C
Ac1
(fragilitate mare)
A+P
viteza de răcire V2 sau gradul de
A
subrăcire T2 –
400 ΔT2
bainita inferioară sau bainita
A+B aciculară
ΔT2
200 (duritate bună şi tenacitate
Ms superioară celei granulare)
A+M
V2 V1
Mf
1 10 100 1000
timp, s
Reacţia de transformare
Fe (C ) Fe S (C )
racire
Fe X C
(0,77 %C ) ( 0,02 %C ) 6,67 %C
Transformarea austenitei reziduale şi martensitei la încălzire
Δl, În intervalul I (80 ...200 oC) proba suferă o contracţie în raport
mm
cu etalonul.
Fe ss (C) Fe s (C) + FexC
(Mcălire) (Mrevenire) (carburi )
Structură aciculară - apare la microscop de culoare închisă.
Se păstrează duritatea, se reduc tensiunile interne şi densitatea de
dislocaţii.
În intervalul II (200 ...400 oC) are loc transformarea: