Cuprul si aliajele de cupru

Alame

Alamele sunt aliaje ale cuprului cu

zincul
pentru aplicaţiile industriale, max.
45% Zn.
Pot sa contina şi staniu, mangan,
plumb, aluminiu, fier, nichel (alame
speciale sau aliate)
 1100
T, °C L
1000
902 834
800
δ
β
α γ
• soluţia solidă de substituţie,α cu 600
până la 39% la 454oC; 454
400 ε
• compus electronic CuZn - β β΄ ζ
concentraţia electronică Ce = 3/2, 200
ductil la temperaturi ridicate: sub
460oC se transformă într-o fază 0 20 40 60 80 Zn
ordonată dură şi fragilă; Cu
Zn, %
• compusul intermetalic Cu5Zn8 - γ
concentraţia electronică Ce= 21/13, Rm

Rm, Rp0,2 , MPa

700 70

Alungirea A, %
foarte fragil.
A
500 50
Rp0,2
300 30
0

20 40 60
 Alamele deformabile alame monofazice cu Zn35%
• sunt aliaje Cu-Zn binare cu adaosuri şi de
plumb, mangan, staniu (EN 1982 ).
• alame moi (plasticitate ridicată),
• semitari (rezistenţă şi duritate mare,
plasticitate scăzută)
• tari (ecruisate puternic prin deformare
plastică la rece).
• se prelucrează la cald sau la rece.
• Alamele monofazice (CuZn15/ EN 1982)
se pretează deformărilor plastice la rece.
• Alama cu un conţinut de cupru peste 80%
= tombac.
• Se livrează sub formă de table. Prezintă o
maleabilitate foarte ridicată însă au o
aşchiabilitate redusă.
• Alamele cu un conţinut mai mare de zinc
(36...42%) se deformeaza la cald
(CuZn39Pb2/ EN 1982) au foarte bună
aşchiabilitate
 Alamele bifazice
• au o rezistenţă mecanică mai ridicată,
plasticitate mai redusă. Se alame bifazice cu 35%Zn45%.
deformează plastic cu mare uşurinţă
la cald (T450oC). Principala alamă
bifazică este “metal – Muntz”
(Zn40%). Prelucrabilitatea alamelor
creşte simţitor prin adăugarea de
plumb (0,4...3%).
• Rezistenţa mecanică se
îmbunătăţeşte prin alierea cu Al, Fe,
Mn, Ni,aluminiu, fier, mangan, nichel,
iar rezistenţa la coroziune (mai ales în
medii marine) se ameliorează prin
introducerea Sn (~ 1%).
 Alamele pentru turnătorie

• Se toarnă uzual în amestecuri de formare, în

cochile şi mai rar sub presiune EN 1982.
• CuZn33Pb2/EN 1982, (pentru armături),
CuZn35Mn2Al1Fe1/EN 1982
 Bronzuri
• aliajele cuprului cu staniu,
• aliajele cuprului cu aluminiu, siliciu, mangan, beriliu şi cu
alte elemente chimice mai puţin zincul.
 1100
• Sn < 13,5%, faza - Cu(Sn) T, °C
1000
• peste 8%Sn, apare compusul electronic 
L
798
800
(Cu5Sn având Ce =3/2) care se transformă β ζ
la răcire, în amestecul mecanic + 600 α
15,8
588
520
γ

(transformarea eutectoidă la 586oC), şi 400 350

27
δ
apoi în faza  (Cu31Sn8 cu Ce = 21/13). 32,6
ε

Formarea fazei  în  la temperaturi sub

200

350oC, nu se poate produce decât în 0

Cu 10 20 30 40 50

condiţii de răcire foarte lente, practic Sn, %

foarte greu de realizat.

Rezistenţa la rupere, MPa

• la temperatura ambiantă aliajele Cu – Sn 30 30

Alungirea A, %
Rm

cu un conţinut de până la 10%Sn sunt 20 A 20

monofazice
• cele superioare acestei proporţii, sunt 10 10

bifazice ( + ). Datorită fragilităţii

compusului electronic , conţinutul în Cu
10 20
Sn, %
30

staniu este limitat la 16%.

Bronzurile deformabile
• prezintă conţinuturi mai reduse de
staniu (maximum 9%). Prezintă o
structură monofazică. În funcţie de
gradul de ecruisare bronzurile pot fi
moi, semitari, tari.
• CuSn2, CuSn4 sunt întrebuinţate la
fabricarea de membrane
elastice, armături şi piese în industria
chimică.
• Bronzurile de tipul CuSn6, CuSn10 se
livrează sub formă de laminate (bare,
table, sârme) fiind utilizabile la
confecţionarea, prin deformare şi
aşchiere, a roţilor dinţate, paletelor de
turbine, bucşelor, axelor, etc.
Bronzurile pentru turnătorie
• Au fluiditate ridicată, contracţie mică şi tendinţă redusă de a dizolva
gazele.
• conţin staniu între 10 … 14%, având o structură bifazică
(reprezentative mărci fiind CuSn10 … CuSn14).
Bronzuri de aluminiu
• Sunt aliaje ale cuprului cu aluminiu. Aliajele comerciale conţin 9 … 15%
aluminiu, având proprietăţi mecanice superioare celor cu staniu, rezistenţa
la coroziune şi proprietăţi tehnologice (în special capacitatea de turnare)
ridicate. Aliajele comerciale de turnătorie CuAl9/EN 1982se folosesc la
fabricarea de armături, angrenaje, rotoare, bucşe, pompe, elice, folosite în
industria chimică şi alimentară.
• Aliajele comerciale deformabile în stare ecruisată (cele monofazice) sau
tratate termic prin călire şi revenire (cele bifazice) prezintă proprietăţi
mecanice sensibil mai ridicate. Aliajele CuAl9Mn2/EN1982, CuAl10Fe5Ni5
/EN 1982 fiind mai uşoare ca bronzurile cu staniu şi având rezistenţe
mecanice superioare, îşi găsesc o largă utilizare în aeronautică (scaune,
bucşe, tije, axe ale motoarelor), în industria navală (armături, elice) în
industria chimică (ventile de aburi, armături, rotoare, carcase, roţi dinţate,
ghidaje, etc.).
Bronzuri de beriliu
• sunt printre cele mai dure aliajelor de
cupru.
• sunt utilizate în mod obișnuit la
temperaturi criogenice undenu devin
casante.
• pot fi prelucrate relativ ușor, și sunt
ușor asamblate prin lipire moale sau
lipire.
• Manipulare și cele mai multe operațiuni
de prelucrare privind aliaje de beriliu-
cupru sunt considerate nepericuloase
AlUminiul si aliaje de
aluminiu
2019
 ALUMINIUL

• element metalic cu simbolul chimic Al

• numărul atomic 13
• greutatea atomică 27.
• al treilea element ca pondere in scoarta pamantului, după oxigen și siliciu.
• 8% din masa totală crusta
• este metalul cel mai abundent
• din 1886 aluminiul este un material industrial serios
Toxicitate

• multi ani a fost considerat non-toxic, și superior în acest sens cele mai
multe alte metale
• in anii 1980 s-a arăta că utilizarea îndelungată de vase de bucătărie din
aluminiu ar putea cauza cantitati mari de metal absorbită în creier, și ar
putea creste riscul de boala Alzheimer (un tip de demență senilă).

• Putem absorbi cantități semnificative de aluminiu de la vase, în raport cu

ceea ce vom lua oricum de la alimente și băuturi?
Nu, din cauza filmului de oxid aderent mereu prezent pe aluminiu
• La ce nivel de absorbție aluminiul devine dăunător?
Nimeni nu știe
Risc de incendiu

Trei dintre navele de război britanice scufundate în războiul din Insulele

Falkland din 1981 a avut suprastructuri din aluminiu. S-a afirmat că, în
grave incendii care precede aceste naufragii aluminiu a ars.

FALS
Structurile de aluminiu pierdut puterea și distorsionată, dar nu a ars.
Secțiuni din aluminiu, placă, foaie, folie și sârmă nu va sprijini arderea.
Numai sub formă de pulbere sau sub formă de fulgi foarte fin divizat
metalul poate fi făcută să ardă.
Magneziul este o altă poveste
Avantaje
Densitatea
• aluminiu are o treime din densitatea a oțelului
Rezistenţa la coroziune
• Ridicata datorita formării la suprafaţă a unei pelicule de oxizi Al2O3, compactă şi aderentă. Prin oxidare anodică, se obţine
un strat protector de grosime şi calitate superioară ceea ce îl face utilizabil în construcţii civile şi industriale
Procesul de extrudare
• Este modul standard de a produce secțiuni de aluminiu, este mult mai versatil decât procedurile de laminare din otel. Este
o caracteristică majoră în design de aluminiu.
Sudabilitatea
• Majoritatea aliajelor pot fi sudatecu arc la fel de repede ca otelul
Prelucrabilitate prin aschiere
• o tehnică de fabricare economica pentru aluminiu pentru ca se poate lucra cu viteze, avansuri si adancimi de aschiere
ridicate
Lipirea
• Utilizarea de adeziv de lipire este o metodă valabilă pentru realizarea strucrurilor din aluminiu.
Utilizarea la temperaturi scăzute
• aluminiu este potrivit pentru aplicații criogenice, pentru că nu este predispus la rupere fragilă ca si oțelul. Proprietatile
sale mecanice cresc pe măsură ce temperatura scade.
Conductivitatea electrică
• la aluminiul tehnic poate atinge valori de aproximativ 62% din cea a cuprului. Având în vedere greutatea specifică mult mai
scăzută, rezultă că pentru aceeaşi intensitate de curent, un conductor de aluminiu cu aceeasi sectiune se încălzeşte mai
puţin
Puncte slabe
Costul
• aluminiu (profile, tablă, plăci) este de aproximativ 1,5 ori mai mare decât acelasi volum din otel structural. La
materiale prntru aeronave, diferența este mult mai mare.
• costurile de fabricatie sunt mai mici din cauza manipularii mai usoare, utilizarea extrudate inteligente, tăiere mai
ușoară sau prelucrare, nici pictura, montaj simplu.
• costul total, efectul de trecerea la aluminiu este de obicei mult mai mică decât s-ar aștepta. Un design de aluminiu
poate fi chiar mai ieftin decât unul de oțel.
• costul este relativ mare al deseurilor de aluminiu e un factor important în selecția materialului pentru
componente concepute pentru o durată de viață limitată.
Deformarea
• Datorită rigiditatii reduse (E = 69 GPa fata de E=205 Gpa pebtru otel), sarcina care poate conduce la flambaj este
mai mică decât pentru un oțel unul din aceeași sectiune.
Efectul temperaturii
• Rezistenta Al slăbește mai repede decât cea a oțelului la creșterea temperaturii. Unele aliaje începe să-și piardă
rezistenta peste 100 ° C.
Comportarea la sudare
• la îmbinările sudate în unele aliaje are loc o scădere locală gravă a rezistentei în zona afectată termic
Oboseala
• Componentele din aluminiu sunt mai predispuse la eșec de oboseală decât sunt cele de otel.
Coroziune
• coroziunea electrolitica gravă a aluminiului poate să apară la îmbinări cu alte metale, dacă nu se iau măsuri de
precauție corecte.
• Rezistenţa la coroziune se situează la valori ridicate şi se datorează
formării la suprafaţă a unei pelicule de oxizi Al2O3, compactă şi
aderentă. Prin oxidare anodică, se obţine un strat protector de
grosime şi calitate superioară ceea ce îl face utilizabil în construcţii
civile şi industriale.
• Conductivitatea electrică a aluminiului tehnic poate atinge valori de
aproximativ 62% din cea a cuprului. Având în vedere greutatea
specifică mult mai scăzută, rezultă că pentru aceeaşi intensitate de
curent, un conductor de aluminiu cu aceeasi sectiune se încălzeşte
mai puţin
 Numărul
Aliaj Caracteristici Scop
aliaj *
1000 Excelentă rezistență la coroziune, Containere diferite, aparate electrice, 1070
(aluminiu pur) prelucrabilitate, conductivitate electrică / plăci reflectorizante 1100
termică.
2000 Aliaje Duraluminiu, de înaltă Aeronave, echipamente de transfer, 2017,
(AL-Cu) rezistență. Rezistenta la coroziune si este piese de mașini 2024
redusa.
3000 De înaltă rezistență cu rezistenta la Obiecte generală, cutii, materiale de 3003
(AL-Mn) coroziune. Se deformeaza bine construcții 3004
4000 Puncte mici de topire. Lipire / aliaj de sudura, materiale de 4043
(AL-Si) construcții
5000 Varietate largă aliaj bazat pe variațiile de Construcție, navele, optica 5005 5052
(AL-Mg) conținut Mg. De înaltă rezistență / 5056 5083
rezistenta la coroziune.
6000 Buna rezistenta la coroziune, rezistenta Rame tamplarie, structuri 6061
(AL-Mg-Si) crește prin tratament termic. Se 6063
extrudează bine.
7000 aliaje cu rezistenta mare. Bina sudabilitate. Avioane, echipament sportiv, vehicule 7075
(AL-Zn-Mg aliaje) feroviare, sudate material structural 7N01
 SIMBOLIZAREA
• standardul european EN 1780
prefixul EN spaţiu A B (lingouri) Al % de Al Ea1 %Ea1 Ea 2 %Ea2
C (piese turnate)
M (prealiaje).

• Exemple:
EN AB-Al 99,7;
EN AC–AlSi5Cu3;
EN AB-Al Si12CuMgNi.
 Aluminiul tehnic

• conţine până la 0,5% impurităţi, principalele fiind fierul şi

siliciul provenite din bauxită, la elaborare.
• fierul nu se dizolvă în aluminiu, ci formează compusul 200
Al3Fe. Eutecticul Al + Al3Fe cristalizează la marginea Aluminiu semitare

Tensiunea, MPa
grăunţilor de aluminiu mărind fragilitatea. Ψ=30%
150

Aluminiu tare
100 Ψ=90%

Aluminiu
50
• proprietăţile de rezistenţă ale aluminiului tehnic primar moale
sunt reduse. Ameliorarea acestora se face prin ecruisare. 10 20 20
Deformarea relativă ε, %
• proprietăţi mecanice ale aluminiului în diferite stări metalurgice

Deformat la Deformat la
Proprietăţi mecanice Turnat Laminat rece rece
Nerecopt Recopt
Rezistenţa Rm, MPa 90...120 70...90 150...250 80...110
Limita la curgere Rp0,2, - - 120...240 50...80
MPa
Alungirea la rupere A, % 25...18 35...25 7...3 40...32
Duritatea HB 24...32 24...15 40...55 15...25
Dupa destinaţie, aliajele aluminiului se clasifică în :
• aliaje de turnătorie;
• aliaje deformabile.

Aliajele de turnătorie
•temperatură de topire joasă
•absenţa formării retasurii
•Fluiditatre ridicata.
•Prezenţa elementelor de aliere favorizează diminuarea intervalului de solidificare, coborârea
punctului de topire şi obţinerea unei cantităţi însemnate de eutectic.

Sistemele:
Al – Cu, Al – Si, Al – Si – Mg, Al – Si – Cu, Al – Mg, Al – Zn – Mg.

Notaţia
• AT urmată de simbolul elementelor chimice principale şi conţinul lor mediu, în procente, în
ordinea descrescătoare (nu se trec conţinuturile medii mai mici de 1%)
Exemple
AT Si 7 Cu 2 Mg Mn,
AT Cu 10 Mn
Notaţia
• aliajele de aluminiu turnate în blocuri
Prefixul AT urmat de simbolul elementelor chimice principale şi conţinul lor mediu, în procente, în
ordinea descrescătoare (nu se trec conţinuturile medii mai mici de 1%)
Exemple
AT Si 7 Cu 2 Mg Mn,
AT Cu 10 Mn

• aliaje de aluminiu turnate în piese

Prefixul utilizat este :
• ATN pentru aliaje de aluminiu turnate în amestecuri de formare;
• ATC pentru aliaje de aluminiu pentru turnate static în forme metalice;
• ATP pentru aliaje de aluminiu pentru turnate sub presiune,
prezenţa elementelor de aliere este indicată ca şi în cazul aliajelor turnate în blocuri.
Exemple: ATN Si 2 Mg
ATP Si 8 Cu 3 Ni,
ATC Si 18 CuMgNi
 Aliaje Al – Si siluminuri
Sunt cele mai răspândite aliaje de turnătorie.
T, °C
• eutectic la 12,7 %Si. 660 L
• solubilitatea maximă a siliciului în aluminiu 1,65% la 578oC. 600
cu Na
577
α
500 564
• cele mai utilizate au siliciu cuprins între 5 şi 20%.
• Aliajele cu un conţinut în jurul a 7% Si prezintă o bună 400 E + Si
rezistenţă (pentru industria alimentară) α+E
• Siluminurile hipereutectice cu 18-20% Si, aliate cu fosfor se 300
caracterizează prin stabilitate termică bună şi rezistenţă la uzare
ridicată. 12,7 14
200
• Siluminurile eutectice cu 12 ... 13% Si (numite şi de turnătorie) Al 10 20 30 40 50
au bune proprietaţi de turnare şi sudare. Si, %
• Pentru îmbunătăţirea proprietaţilor se recurge la modificarea
cu sodiu (0,05...0,08%).
• liniile de echilibru se deplaseaza
• structura initiala aciculara devine mai fina
• in aliajele eutectice dispare Si primar si apar de formaţiuni de soluţie solidă 
 Aliajele Al-Mg
• au proprietăţi de turnare scăzute T, °C
660 L
• se elaborează în mod curent (cu 600
Al3Mg2
precauţiunile necesare), întrucât au
excelente proprietăţi anticorozive. 500
450
• Aliajele comerciale conţin magneziu între 3 400
17,4 35
2
- 6% Mg şi se aliază suplimentar cu nichel şi α
fier. 300 α + Al3Mg2
• au o rezistenţă la coroziune ridicată în apa 200
de mare şi în atmosfera marină Al 10 20 30 40
Mg, %
Aliaje deformabile
Aluminiul tehnic pur (Al99%)
• îşi ameliorează proprietăţile prin ecruisare
• capacităţii ridicate de deformare plastică la
rece
• rezistenţa la coroziune în medii umede şi
marine T, °C
660
Aliajele Al–Mn 800
L

• solubilitatea maximă a manganului în

aluminiu de 1,8% la 659oC care variabila cu 700 1,95
658
temperatura 600 1,82
α
• la concentraţii sub 1,5% Mn, compusul 500 α+θ
intermetalic Al6Mn, asigură durificarea prin
dispersia sa uniformă în matrice. 200
Al 1 2 3
Mn, %
 Aliajele durificabile structural T, °C
660
600 L+α
L
L+η
• proprietăţile de rezistenţă ridicate obţinute în urma tratamentelor α
548 θ+L
termice de durificare structurală. 500
33,2 52,5

• sistemeleAl-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Cu-Mg-Mn, Al-Mg-Si, Al-Zn-Mg. θ θ+η

400 α+θ
Aliajele Al-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Cu-Mg-Mn (Cu 2,6...6,5%, Mg 0,5 ... 1,8%,
Mn 0,5 ... 0,9%. 300
• = Al(Cu) cu solubilitate maximă de 5,65 %Cu la 548oC si 0,2% la
20oC, separând compusul intermetalic CuAl2 (faza ). 200 10 20 30 40 50 60
Al
• siliciu şi magneziu sub 0,8% favorizează formarea compuşilor Cu, %
cuaternari care prin dispersia lor în matrice, ameliorează
proprietăţile aliajelor în special rezistenţa la coroziune.
• cel mai cunoscut aliaj este duraluminiu (aliaj complex pe bază de
aluminiu care conţine 3,8 ... 4,9 %Cu, 0,4...1,8 %Mg şi 0,4...0,9 %Mn)

Rezistenţa Rm, MPa

• Durificarea structurală -călirea de punere în soluţie, si îmbătrânire, 500
5,1 % Cu
1,0 % Mn
400 0,25 % Si

300
0

0,25 0,5 0,75 1,0 1,25

Mg, %