10 - SEC XX Prima Jumatate PDF

SECOLUL XX
- PRIMA JUMǍTATE -
.
1919
MATISSE - Fauvism
GLEIZES – 1913 MIRO - 1939 MONDRIAN – 1942-1943

.
“Despre cubism” Suprarealism Suprarealism
1935
06.01.2015 1
Mediul socio - economic
• concentrarea continuă a industriei,
• formarea marilor companii ce tind să devină transnaţionale şi luptă pentru acapararea
pieţelor de materii prime şi de desfacere, colonialismul, neocolonialismul,
• crizele economice,
• războaiele mondiale,
• apariţia URSS şi ulterior a ţărilor socialiste,
• decolonizarea şi afirmarea social politică şi economică a lumii a treia,
• explozia demografică,
• criza alimentară,
• criza de materii prime şi energie,
• creşterea alarmantă a poluării si înarmării,
• conflictele regionale,
• atingerea limitei de urbanizare în ţările dezvoltate economic şi accelerarea ritmurilor de
urbanizare în celalalte ţări,
• revoluţia ştiinţifică şi tehnică,
• intrarea în era informaticii
06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 2

Monica Radulescu
Mediul cultural
• Bogaţie şi diversitate fantastică, fară precedent, a culturii intemeiată pe
– sporirea considerabilă a informaţiilor despre universul material şi despre om ca fiinţă
biopsihosocială
– pe creşterea surprinzătoare şi reînnoirea neîncetată a modalitaţilor expresive ale artei
• eterogenitate pronunţată - abundenţa unor stiluri ce se resping reciproc dar care în

mod paradoxal denotă coerenţă interioară a spiritualităţii
• arta acestei epoci,

– deschisă,
– mobilă, sincretică,
– distorsionată,
– mai spectaculoasă şi mai fascinantă decât cea din epocile stilurilor unitare anterioare
• prin ineditul modului în care încearcă să privească omul în globalitatea

aspectelor existenţei şi istoriei sale şi să îl exprime în multitudinea ipostazelor
sale .

Monica Radulescu
Evoluţia oraşelor etape distincte
• Perioada de căutare a unor noi modele de oraşe (1900-1920)
• Perioada de elaborare şi experimentare a principiilor funcţionalismului

(1920-1940)
• Perioada de generalizare a curentului funcţionalist (1945-1960)
• Perioada primelor reacţii faţă de curentul funcţionalist (1960-1970)
• Tendinţe actuale în dezvoltarea oraşelor (dupa 1970)

Monica Radulescu
SECOLUL XX
- PRIMA JUMǍTATE -
1900-1940
•Perioada de căutare a unor noi modele de oraşe (1900-1920)
•Perioada de elaborare şi experimentare a principiilor

funcţionalismului (1920-1940)

Monica Radulescu
Perioada de căutare a unor noi modele de
oraşe (1900-1920)

Monica Radulescu
criza oraşului - sfârşitul sec. XIX
• datorată dificultăţilor de adaptare la ritmurile de creştere impuse
de dezvoltarea industrială a generat
– încercări teoretice şi practice de rezolvare a contradicţiilor în continuă

agravare = crearea unor noi modele de oraş
– semnificative + influenţă puternică asupra evoluţiei ulterioare a gândirii

urbanistice:
1. “oraşele gradină”, fundamentate teoretic de Ebenezer Howard
2. “oraşul industrial”, proiectat de Tony Garnier între 1901-1904 şi
prezentat teoretic în 1917 în “studio pentru construcţia oraşelor”,
interpretează

Monica Radulescu
1. Oraşele gradină
• fundamentate teoretic de Ebenezer Howard şi experimentate practic prin
– realizarea oraşului Letchworth în 1901,
– a cartierului Hampstead în 1907 ambele de către R. Unwin si B. Parker şi
– a oraşului Welwyn în 1919 de către Louis de Soissons.
• principiul propus de E. Howard - descentralizarea marilor aglomerări prin oraşe

de 30.000-60.000 locuitori
– unităţi relativ autonome, în care erau precizate relaţiile dintre locurile de muncă, locuinţe (în general unifamiliale),
spaţii plantate, dotări, circulaţii, inclusiv relaţia oraşului cu terenul înconjurător dimensionat şi amenajat pentru
aprovizionarea zilnică cu produse alimentare perisabile şi pentru, agrement.
• imposibilităţii limitării unei aşezări la un anumit număr de locuitori - E.

Howard formulează teoria “oraşului ciorchine”-treptat un sistem din asemenea
aşezări în jurul unui oraş mai important
• în realitate teoriile aplicate în localităţi independente, izolate - extinderile

ulterioare ale oraşelor-gradină - disfuncţionalităţi.
• reuşita experimentelor - calitate cadru de locuire în cartiere suburbane -

apreciată în continuare şi astăzi.
Monica Radulescu
• Diagrama creșterii corecte a unui
oraș, Ebenezer Howard (1850-
1928) public domaain accesat
5.12.2014
http://commons.wikimedia.org/wiki/
File:Lorategi-
hiriaren_diagrama_1902.jpg

Monica Radulescu
• Diagrama orașului grădină,
Ebenzer Howard
•
• Schema oraşului grădină a lui
E.Howard se bazează pe o
organizare economică
autosufcientă creată de industrie
şi agricultură în sistem
cooperatist, cu o populaţe de
maxim 32.000 persoane pe 2400
hectare.

Monica Radulescu
• ORAŞUL
GRĂDINĂ (32.000
locuitori) Oraşul
conceput pe plan
radial-concentric
având ca
succesiune de
zone de la centru
spre periferie 1-
dotările centrale
orăşeneşti, 2 –
parcul central, 3-
locuinţele, 4- un
mare inel cu dotări
publice şi şcoală, 5
– locuinţe, 6 –
industrie, spaţiile
CF.

Monica Radulescu
• ORAŞUL CIORCHINE (250.000
locuitori) La nivel teritorial E.
Howard propune constituirea
unui oraş ciorchine ca etapă
ulterioară realizării oraşelor
grădină, o astfel de grupare de
oraşe atingând cca. 250.000
locuitori.
• Deficienţa modelului este
cauzatǎ de mǎrimea finitǎ a
oraşului, limitat fizic de
centura feroviarǎ şi de inelul
industriilor. Ulterior modelul
este completat prin
multiplicare la scarǎ
teritorialǎ

Monica Radulescu
Letchworth planul de dezvoltare din 1910 Letchworth planul de dezvoltare din 1929
Monica Radulescu
• Detaliu Letchworth

Monica Radulescu
• CARTIERUL LONDONEZ
HAMPSTEAD – R. Unwin,
B. Parker – 1907 - Centrul
cartierului este înconjurat
de spaţii plantate

Monica Radulescu
Welwyn Garden City, Exemple de configurare a fundăturilor care pun în evidență spațiul central.
Philippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule, Formes urbaine de l’îllot à la barre, editions
eupalinos p.66-67
Monica Radulescu
2. Oraşul industrial
• proiectat de Tony Garnier între 1901-1904
• prezentat teoretic în 1917 în “studio pentru construcţia oraşelor”
• interpretează realist relaţia dintre industrie şi celelalte funcţiuni urbane
• ţine seama de necesitatea unor rezerve pentru extinderi ulterioare
• introduce o modulare funcţională a zonei de locuit şi
• elaborează noua imagine urbană care va influenţa întreaga evoluţie

ulterioară a urbanismului prin asimilarea celor mai noi procedee şi
tehnici constructive şi edilitare

Monica Radulescu
Oraşul Industrial conceput în 1901-1904 de Tony Garnier pentru 35.000 locuitori este format din:
1-localitate existent – centrul istoric, 2-gară, 3-cartiere dea locuit, 4 - centrul oraşului – zona de
servicii, 5 - şcoli elementare, 6 - şcoli profesionale, 7 - dotări sanitare, 8 - gară secundară, 9-zonă
industrială

Monica Radulescu
Tony Garnier, Orașul industrial. Industrie, depozite

Monica Radulescu
• Tony Garnier , Orașul
industrial. Garǎ

Monica Radulescu
Tony Garnier , Un oraș industrial, Locuinţe

Monica Radulescu
Tony Garnier, Orașul industrial Centrala
hidro-electricǎ

Monica Radulescu
• în primele decenii ale secolului XX
• se proiectează şi se realizează în continuare

– extinderi de oraşe (Roma) şi
– construcţii de noi oraşe (Camberra) pe baza unor
scheme geometrice strict formale .

Monica Radulescu
Planul Griffin
pentru
Canberra

Monica Radulescu
Perioada de elaborare şi experimentare a
principiilor funcţionalismului 1920-1940

Monica Radulescu
Urbanismul
• s-a impus ca o disciplină autonomă
• şi-a extins aria de preocupări la scară teritorială
• Congresele Internaţionale de Urbanism - teme ilustrative - problemele

perioadei -construcţia oraşelor şi sistematizarea teritorială:
– organizarea oraşelor-grădină (Paris-1922,Goteborg-1923),
– amenajarea oraşelor mari şi amenajarea parcurilor (Amsterdam-1924),
– circulaţia în oraşele mari (New York-1925), amenajarea regională, locuinţele familiale şi
colective (Viena-1926),
– analiza dificultăţilor în realizarea practică a planurilor de sistematizare urbană şi raportul
dintre locuinţe, spaţii libere şi transport (Paris-1928),
– amenajarea oraşelor istorice şi extensiunea lor (Roma-1929),
– problema traficului în planurile regionale, problema locuinţelor insalubre (Berlin-1931).

Monica Radulescu
Expoziţia internaţională de
urbanism + congres Berlin - 1931
• inginerul Cincinat Sfinţescu, profesor de urbanism la Academia de
Arhitectură din Bucureşti, a demonstrat practic pentru prima oara în
lume, ideea originală enunţată la Roma în 1929
de
organizare urbanistică a teritoriului unui stat întreg,
denumită de autor “Superurbanism”
– aplicând o concepţie unitară de dezvoltare a întregii reţele de localităţi
– în condiţiile economice, sociale şi geografice specifice României,
– pe baza sintezei studiilor urbanistice şi sociologice româneşti, a studiilor oraşelor-grădină şi

studiilor de sistematizare regională care au început să apară după 1920 în Anglia (South Wales –
1800 km²), SUA ( regiunea New York – pe o raza de 70 km) sau Germania ( Ruhr – 460 km²).

Monica Radulescu
Programul dominant în construcţia oraşelor -
locuinţa colectivă
• impus de industrializare + creşterea rapidă populaţiei urbane
• realizat în ansambluri de mii de apartamente,
• proiectate şi realizate centralizat sub imperativul unui cost cât mai redus şi a
unei ocupări cât mai eficiente a terenului din dublu motiv
– (1) al asigurării posibilităţii de închiriere sau cumpărare de către marea masa a celor având venituri
reduse şi
– (2) din cel al obţinerii unor profituri maxime ale promotorilor de investiţii (stat, companii, particulari)
• Se impun preocupări pentru

– suprafeţe minimale ale apartamentelor,
– densităţi ridicate de ocupare a terenului prin construcţii multietajate (P+4-P+12 niveluri)
– se pun bazele tipizării şi industrializării construcţiilor .

Monica Radulescu
Reacţia la deteriorarea condiţiilor de
locuire din perioada anterioară
• sunt urmarite
– buna însorire a locuinţelor şi
– asigurarea spaţiilor plantate aferente,
• ceea ce conduce la două tipuri de soluţii:
1. dispunerea blocurilor ca volume independente, uniform orientate şi, în consecinţă,

dispariţia insulelor de clădiri dă formă de agregare a ţesutului urban (cartierul Bad-
Durrenberg –Berlin ), dispunere ce va deveni predominantă ulterior în perioada 1945-
1960
2. dispunerea clădirilor sub forma unor ample curţi urbane (cartierul Karl Marx Hof-
Viena), formula izolat utilizată dar care, va reveni în atenţie după anul 1960.

Monica Radulescu
• BERLIN - cartierul Bad-
Dűrrenberg, 1930
• locuinţe colective cu 3-5
niveluri dispuse pe teren
dupǎ orientarea cardinalǎ
simplǎ sau dublǎ a
apartamentelor + un
echipament public minimal -
şcoalǎ

Monica Radulescu
Ansamblul rezidențial Karl Marx Hof, Karl
Ehn, Viena 1930

Monica Radulescu
influenţa Raţionalismului din
arhitectură
• impune primatul funcţiunii şi structurii asupra formei,
• frumuseţea = rezultând din
– perfecţiunea conformării scopului,
– claritatea exprimării structurii şi
– puritatea formelor geometrice primare,
• are loc totodată o înnoire a preferinţelor faţă de imaginea
urbană ilustrate de
– Sant Elia -“Citta Nuova”- (1914),
– Şcoala Bauhaus (1919),
– Le Corbusier – “Oraşul contemporan pentru trei milioane de locuitori”
(1922),
– “Plan Voisin” (1922-1925) şi
– proiectele pentru Alger şi Rio de Janeiro.
Monica Radulescu
• LE CORBUSIER – “Un oraş contemporan
Monica Radulescu
LE CORBUSIER (Charles-Édouard
Jeanneret 1887 - 1965) PARIS – Plan Voisin
06.01.2015
(1923-1925) EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 34
Monica Radulescu
influenţa Congreselor Internaţionale de
Arhitectura Modernă (CIAM)
• Începând cu1928
• au reflectat un anumit acord internaţional cu privire

la conţinutul, problemele şi tendinţele arhitecturii
şi urbanisticii moderne
• prin “Charta de la Atena” 1941 urmare a

Congresului IV CIAM 1933, cu tema, “ Oraşul
funcţional”, au inaugurat curentul funcţionalist în
construcţia oraşelor.
• Monica Radulescu
“ Charta de la Atena”
• = două principii dominante în organizarea oraşului:
• (1) divizarea şi separarea strictă pe 4 zone funcţionale

reflectând ciclul funcţiunilor cotidiene: locuinţe, recreere, muncă, circulaţii, (+în
1951 zonă distinctă =centrul oraşului);
• (2) constituirea zonei de locuit din unităţi de vecinătate

compuse exclusiv din blocuri înalte cu apartamente
minimale,
– dispuse liber în spaţiu plantat,
– bine orientate,
– retrase faţă de circulaţia carosabilă,
– având în apropierea lor toate dotările zilnice aferente, accesibile pietonal.

Monica Radulescu
Charta de la Atena şi Congresele
Internaţionale de Arhitectură Modernă
• = important progres în teoria şi practica urbanisticii în raport cu
perioada precedentă = pentru prima oară
• clar definite elementele fundamentale ale vieţii urbane
• formulate cerinţele minime de locuire şi condiţiile de organizare pe

unităţi funcţionale ale zonei de locuit
• abordate probleme…
– industrializării construcţiilor de masă
– utilizării optime a teritoriului urban
– descongestionării centrelor
– densificării periferiilor
– definitivate standarde de utilizare a teritoriului urban (coeficienţi de utilizare –m² planşeu / m² teren
sau norme minime de spaţii plantate pe locuitor)
– unanim recunoscută importanţa culturală deosebită a conservării zonelor istorice.

Monica Radulescu
SECOLUL XX - PRIMA JUMǍTATE -
. 1925-1926
. 1899
1910
1894
1931
1909
SECOLUL V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI
ANTICHITATE
.
EVUL MEDIU EVUL MEDIU
RENAŞTERE
1926-1927 XVII - VVIII
XIX
XX
XXI
Primul rǎzboi mondial 1914 - 1918
Al doi-lea rǎzboi mondial 1939 - 1945
06.01.2015 Congresele Internationale de Urbanism şi 38
Congresele Internaţionale de Arhitecturǎ Modernǎ “Charta de la Atena”
SECOLUL XX - PRIMA JUMǍTATE –
LONDRA
TEMATICA CONGRESELOR INTERNAŢIONALE DE
URBANISM
 1922 – PARIS - Organizarea oraşelor grǎdinǎ
 1923 – GØTEBORG - Organizarea oraşelor grǎdinǎ
 1924 – AMSTERDAM - Amenajarea urbanǎ a marilor
oraşe şi amenajarea parcurilor
 1925 – NEW YORK - Circulaţia în marile oraşe
 1926 – VIENA - Amenajarea regionalǎ, locuinţele familiale
şi colective
32 km.  1928 – PARIS - Dificultatea aplicǎrii planurilor urbanistice;
raportul dintre locuinţe, spaţiile libere şi
transport
 1929 – ROMA - Amenajarea şi extinderea oraşelor istorice
 Ing. Cincinat SFINŢESCU prezintǎ în premierǎ
“SUPERURBANISMUL” - un proiect de amenajare a
teritoriului la scara unei intregi ţǎri (ROMÂNIA)
 1931 – BERLIN – Problema traficului în planurile
regionale; problema locuinţelor
insalubre
 Ing. Cincinat SFINŢESCU prezintǎ “SUPERURBANISMUL”
în expoziţia de proiecte care a insoţit lucrǎrile congresului
06.01.2015 39
SECOLUL XX (1900 – 1920)
NOI MODELE DE ORAŞE – “GARDEN CITY” - E. Howard
ORAŞUL GRĂDINĂ (32.000 locuitori)
Deficienţa
modelului
este cauzatǎ ORAŞUL CIORCHINE (250.000
de mǎrimea locuitori)
finitǎ a
oraşului,
limitat fizic de
centura
feroviarǎ şi
de inelul
industriilor.
Ulterior
modelul este
completat
prin
multiplicare
la scarǎ
teritorialǎ
06.01.2015 40
SECOLUL XX (1900 – 1920)
ORAŞE GRĂDINĂ – LETCHWORTH – R. Unwin, B. Parker - 1904
06.01.2015 41
SECOLUL XX (1900 – 1920)
ORAŞE GRĂDINĂ – CARTIERUL LONDONEZ HAMPSTEAD – R. Unwin,
B. Parker - 1907
06.01.2015 42
SECOLUL XX (1900 – 1920)
ORAŞE GRĂDINĂ – WELWYN – Louis de Soissons - 1919
06.01.2015 43
SECOLUL XX (1900 – 1920)
MODELUL “ORAŞULUI INDUSTRIAL” - Proiect - Tony GARNIER, 1904 (publicat
în 1917 “Studiu pentru construcţia oraşelor”)
Centrala hidro-electricǎ
intenţie de organizare
.funcţonalǎ a zonei
rezidenţiale
Garǎ
Industrie,depozite
Zona centralǎ Locuinţe
06.01.2015 44
SECOLUL XX (1900 – 1920)
SCHEME FORMALISTE - CANBERRA - 1912
Zona manufacturilor
Universitate
Centrul municipal Centrul comercial
Centrul Lacuri artificiale

guvernamental
Cartiere rezidentiale
06.01.2015 45
SECOLUL XX (1909 – 1914)
SANT’ ELIA – experiment futurist
“Città Nuova” – desen,1914
.
Cimitirul din Monza – desen,1912

06.01.2015 46
SECOLUL XX (1919)
BRUNO TAUT –experiment utopic “Die Stadtkrone “
SCHIŢA UNUI ORAŞ GRĂDINĂ UTOPIC

• oraş circular cu raza de 7 km. pentru 3
milioane locuitori
• centrul cultural şi social – “Coroana oraşului”
- este o clǎdire de cristal inspiratǎ de
catedralele
06.01.2015
medievale dar fǎrǎ semnificaţia 47
acestora
SECOLUL XX – perioada interbelicǎ –
PREMISELE FUNCTIONALISMULUI
PROBLEME URBANISTICE GENERATE DE
CREŞTEREA NECESARULUI DE LOCUINŢE
Asigurarea posibilitǎţii
Posibilitatea tehnicǎ şi Viziunea socialǎ şi
inchirierii / cumpǎrǎrii
financiarǎ de realizare esteticǎ a arhitecţilor si
unei locuinţe de cǎtre
de cǎtre promotorii imobiliari a urbaniştilor privind oraşul
populaţia
unui volum mare de locuinţe şi cartierele de locuit
cu venituri reduse
06.01.2015 48
SECOLUL XX – perioada interbelicǎ
BERLIN - cartierul Bad-Dűrrenberg, 1930 – locuinţe colective cu 3-5 niveluri
dispuse pe teren dupǎ orientarea cardinalǎ simplǎ sau dublǎ a
apartamentelor + un echipament public minimal - şcoalǎ)
Simplǎ orientare
N
Dublǎ orientare
N
Dispariţia
fronturilor
stradale

Monica Radulescu
VIENA – cartierul Karl Marx Hof, 1920 - locuinţe colective cu P+3 niveluri şi
“curţi urbane” cu creşe, dispensar, spǎlǎtorie, bibliotecǎ, poştǎ, jocuri
pentru copii etc.
Menţinerea fronturilor stradale
06.01.2015 50
LE CORBUSIER (Charles-Édouard Jeanneret 1887 - 1965)
PARIS – Plan Voisin (1923-1925)
06.01.2015 51
LE CORBUSIER – “Un oraş contemporan pentru
3 milioane locuitori” (1922)
06.01.2015 52
LE CORBUSIER – Proiectul de extindere a oraşului “Rio
de Janeiro” - 1930
06.01.2015 53
LE CORBUSIER ŞI PIERRE JEANNERET – “VILLE
RADIEUSE” – 1931
ZONIFICARE ÎN BENZI
BIROURI
LOCUINŢE
INDUSTRIE
06.01.2015 54
“CARTA DE LA ATENA”
1933 – Declaraţia de la al IV-lea Congres Internaţional de Arhitecturǎ Modernǎ (CIAM)
1943 - Le Corbusier– “Charte d’Athenes”
PRINCIPIUL:
DIFERENŢIEREA PRECISǍ A FUNCŢIUNILOR URBANE
1. zona de locuit – formatǎ din unitǎţi de vecinǎtate compuse din clǎdiri colective
multietajate, cu locuinţe minimale şi parterul liber (pe pilotis), dispuse liber in spaţiul
verde, retrase de la circulaţii şi având dotarile zilnice aferente accesibile pietonal
2. zona de muncǎ
3. zona de circulaţii
4. zona de loisir
– (dupǎ Congresul CIAM din 1951 se va adauga şi zona centralǎ)
CRITICI:
(+) - definirea elementelor de viaţǎ urbanǎ, stabilirea condiţiilor minimale de locuire,
abordarea industrializǎrii locuinţelor, recunoaşterea importanţei culturale a
conservǎrii zonelor istorice, utilizarea optimǎ a terenului urban (coeficienţi de
utilizare - mp.planseu/mp.teren, indice minim de spaţiu verde pe locuitor)
(-) - ruptura faţǎ de tradiţie (de cultura urbană)
- separarea funcţiunilor
- dictatul logicii funcţionale care transpune direct, în cadrul real, un proces analitic,
abstract privind oraşul
- asumarea de cǎtre arhitecţi unor atitudini autoritare, dirigiste intemeiată pe
ideea omul standard
06.01.2015 55
SECOLUL XX – perioada postbelicǎ
HARLOW – prototipul oraşului funcţionalist
1. ZONA DE MUNCĂ
2. ZONA DE LOCUIT
• complex de locuit cu
nucleu de dotǎri
• cartier şi centrul de
cartier
• oraş şi centru de oraş
3. ZONA DE LOISIR
4. ZONA DE CIRCULAŢII
• transporturi feroviare
• transporturi rutiere în
teritoriu
• strǎzi
• circulaţii pietonale
06.01.2015 56
SECOLUL XX (perioada interbelicǎ)
ROMÂNIA – “SUPERURBANISMUL” - Congresele Internaţionale de
Urbanism – ROMA,1929 – BERLIN, 1931 – ing. Cincinat Sfinţescu, Inspector General,
Profesor de Urbanism şi Edilitate la Facultatea de Arhitectură din Politehnica
Bucureşti, Membru al Consiliului Director al Asiciaţiei Internaţionale a Oraşelor
Grǎdinǎ
• „Ideologia” - unei categorii noi de proiecte de dezvoltare la scară naţională, „doctrina” - relaţia
dintre teritoriu şi populaţie, „tecnica” - organismele de aplicare (legi, instituţii) şi programele de
aplicare
• Superurbanismul în alte state
• Doctrina Superurbanismului
– Teritoriul. Problemele superurbanistice ale teritoriului. Diferenţele. Analogiile
– Populaţia
• Ruralism – sat optim – rurbanism
• Oraşul optim
• Tehnica superurbanistică
– Organizare generală
– Metoda generală
• Aplicaţiune la România
– Elemente de documentare pentru România
• Teritoriul – agricultură, silvicultură, hidrotehnică, energie, minerit, industrie, lucrări publice, apărare,
turism şi estetică
• Populaţia – demografie, locuinţe, standare de viaţă, acţiuni pe plan spiritual
–
06.01.2015 Schiţarea unui plan superurbanistic. Concluzii din documentare referitoare la teritoriu, la populaţie;
57
programele parţiale de activitate (programe sectoriale)toriu si populatie
ROMÂNIA – “SUPERURBANISMUL” NOI CENTRE URBANE
• .AMPLOAREA STUDIILOR DE AMENAJARE TERITORIALĂ

• South Walles - 1800 kmp
• SUA Regiunea New York - rază 70 km. – suprafaţa 15.400 kmp
• Ruhr – 460 kmp.
• SUPERURBANISMUL – România 1929 – peste 300.000 kmp.
ORAŞUL CENTRU
SUBURBII / (AGLOMERAŢIE)
06.01.2015 ORAŞELE MARI ŞI RAZELE LOR DE INFLUENŢĂ 58
ORAŞE SATELIT
ROMÂNIA – “SUPERURBANISMUL”
Exemplul citat în Superurbanism privind Germania - Bundesamt für Bauwesen und
zonele de influenţă din Germania -1934 Raumordnung, 2001
oraşe centrale
Politica locurilor
centrale
aglometaţii
urbane
zone
urbanizate
06.01.2015 59
BUCUREŞTI – Planul Director, 1935
06.01.2015 60
BUCUREŞTI – Planul Director, 1935
DIMENSIUNI ŞI INDICI URBANISTICI
REGIM DE CONSTRUIRE NUMĂR MAXIM DE NIVELURI /

/ H.MAXIM / PANTA ACOPERIŞ
PROCENT MAXIM DE
CLASA
H maxim este egal sau mai mic decât OCUPARE

lăţimea străzii plus retragerile de la
aliniament
I Izolat (rural) 2 niveluri / 8 metri \ 60 grade 5%
II - a Izolat 2 niveluri / 8 metri / 60 grade 25 %
II - b Continuu 2 niveluri / 8 metri / 45 grade 40 %
II - c Cuplat 2 niveluri / 8 metri / 45 grade 40 %
III Continuu ca regulă generală 4 niveluri / metri 50 %
Grupat sau izolat:
IV Continuu ca regulă generală 6 niveluri / 21 metri / 45 grade 60 %
Grupat sau izolat: 75% din curte poate fi
acoperită la primele două
niveluri (săli spectacole)
V Continuu 7 niveluri / 24 metri 70 %
Idem clasa IV 75% din curte poate fi
acoperită la primele două
niveluri (săli spectacole)
VI Inchis sau grupat ad libitum H egal sau mai mic decât distanţa
(industrie) dintre aliniamente
06.01.2015 61

10 - SEC XX Prima Jumatate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 - SEC XX Prima Jumatate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SECOLUL XX

GLEIZES – 1913 MIRO - 1939 MONDRIAN – 1942-1943

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 2

• eterogenitate pronunţată - abundenţa unor stiluri ce se resping reciproc dar care în

• arta acestei epoci,

• prin ineditul modului în care încearcă să privească omul în globalitatea

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 3

• Perioada de elaborare şi experimentare a principiilor funcţionalismului

• Perioada de generalizare a curentului funcţionalist (1945-1960)

• Perioada primelor reacţii faţă de curentul funcţionalist (1960-1970)

• Tendinţe actuale în dezvoltarea oraşelor (dupa 1970)

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 4

•Perioada de căutare a unor noi modele de oraşe (1900-1920)

•Perioada de elaborare şi experimentare a principiilor

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 5

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 6

– încercări teoretice şi practice de rezolvare a contradicţiilor în continuă

– semnificative + influenţă puternică asupra evoluţiei ulterioare a gândirii

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 7

• principiul propus de E. Howard - descentralizarea marilor aglomerări prin oraşe

• imposibilităţii limitării unei aşezări la un anumit număr de locuitori - E.

• în realitate teoriile aplicate în localităţi independente, izolate - extinderile

• reuşita experimentelor - calitate cadru de locuire în cartiere suburbane -

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 9

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 10

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 11

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 12

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 14

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 15

• prezentat teoretic în 1917 în “studio pentru construcţia oraşelor”

• interpretează realist relaţia dintre industrie şi celelalte funcţiuni urbane

• ţine seama de necesitatea unor rezerve pentru extinderi ulterioare

• introduce o modulare funcţională a zonei de locuit şi

• elaborează noua imagine urbană care va influenţa întreaga evoluţie

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 17

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 18

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 19

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 20

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 21

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 22

• se proiectează şi se realizează în continuare

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 23

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 24

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 25

• şi-a extins aria de preocupări la scară teritorială

• Congresele Internaţionale de Urbanism - teme ilustrative - problemele

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 26

– aplicând o concepţie unitară de dezvoltare a întregii reţele de localităţi

– în condiţiile economice, sociale şi geografice specifice României,

– pe baza sintezei studiilor urbanistice şi sociologice româneşti, a studiilor oraşelor-grădină şi

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 27

• realizat în ansambluri de mii de apartamente,

• Se impun preocupări pentru

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 28

1. dispunerea blocurilor ca volume independente, uniform orientate şi, în consecinţă,

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 29

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 30

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 31

• au reflectat un anumit acord internaţional cu privire

• prin “Charta de la Atena” 1941 urmare a

• (1) divizarea şi separarea strictă pe 4 zone funcţionale

• (2) constituirea zonei de locuit din unităţi de vecinătate

06.01.2015 EMU 1 UAUIM FU conf.dr.arh. 36