Pidu

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA
CUPRINS
Mesajul primariei ........................................................................................................................... 3
Partea I
Caracterizarea general a polului de dezvoltare urban 1.1 Caracteristici demografice i sociale ale oraului..................................................................... 6 1.1.1. Istoric........................................................................................................................... 6 1.1.2 Unicitatea oraului........................................................................................................ 7 1.1.3 Localizare..................................................................................................................... 7 1.1.4 Demografie i resurse umane....................................................................................... 7 1.2 Caracteristici economice ale oraului.................................................................................... 12 1.2.1 Activitatea economica (industria grea si usoara din municipiu, constructiile, agricultura) ................................................................................................................12 1.2.2 Accesibilitate ........................................................................................................... xxx 1.2.3 Turismul..................................................................................................................... 15 1.2.4 Patrimoniul cultural.................................................................................................... 23 1.2.5 Patrimoniul natural i zonele de agrement................................................................. 29 1.2.6 Calitatea mediului...................................................................................................... 31 1.2.7 Sntate...................................................................................................................... 36 1.2.8 Educaie...................................................................................................................... 37 1.3 Analiza SWOT a municipiului Brila..................................................................................... 40
Partea a-II-a
Audit administrativ....................................................................................................................... 46 2.1 Primria Municipiului Brila i serviciile subordonate acesteia........................................... 43 Primria........................................................................................................................................... 46 Serviciul de Asisten Social......................................................................................................... 47 Serviciul Public de Siguran Public............................................................................................. 50 Serviciul Comunitar de Alimentare cu Ap, Canalizare si Epurarea Apelor Uzate....................... 61

Serviciul Comunitar de Alimentare cu Energie Termica in Sistem Centralizat............................. 62 Serviciul de Transport Public Local de Cltori............................................................................. 63 Serviciul de Salubrizare Local...................................................................................................... 66 Serviciul de Iluminat Public............................................................................................................ 67 2.2 Dinamica investiiilor n municipiu........................................................................................ 68 2.3 Nevoi de dezvoltare identificate in Municipiul Braila ............................................................69
Partea a-III-a
3.1 Strategia de dezvoltare PIDU....................................................................................................76 3.2 Planul de actiune ......................................................................................................................79 3.3 Managementul implementarii Planului Integrat.....................................................................96 4. Informare si consultare publica in procesul elaborarii planului............................................107 Anexe ...........................................................................................................................................109

Mesajul primriei
O comunitate urban modern trebuie s asimileze i s promoveze o viziune strategic n ceea ce privete dezvoltarea sa viitoare pentru a fructifica toate oportunitile i pentru a utiliza raional resursele.
Administraia local este pionul principal dintr-un angrenaj complex ce asigur jonciunea ntre stat i instrumentele sale de exercitare a puterii pe de o parte i ceteni pe de alt parte. Rolul administraiei locale este de a crea o strategie integrat care s includ aciuni finanate prin instrumentele structurale oferite de Uniunea European. Strategia de dezvoltare a municipiului Brila pentru perioada 2008-2013 este un document cadru de referin care conine aspecte cheie de management, viziunea i obiectivele strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului i al cetenilor, facilitnd luarea de decizii importante n toate domeniile de activitate pe baza problematicii teritoriale i a prognozei bugetare. Aceasta reprezint i platforma de coordonare a investiiilor multisectoriale, instrumentul de lucru al administraiei locale pentru gestionarea fondurilor structurale pentru perioada planificat. Strategia de dezvoltare a municipiului se fundamenteaz pe trei elemente, susinute de programele operaionale finanate de Uniunea European: 1. 2. Competitivitate, n scopul asigurrii unei economii locale nepoluante i cu valoare adugat ridicat; Promovarea respectului fa de cetean prin asigurarea unui parteneriat primrie-comunitate concretizat n toate etapele pornind de la formularea solicitrii i pn la implementarea deciziei publice; 3. Coeziune social i teritorial, n scopul asigurrii accesului egal la infrastructura urban de servicii i utiliti. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferena dintre ceea ce reprezint Brila astzi i ceea ce trebuie s devin prin redefinirea raiunii de a fi a Brilei ntr-un mediu concurenial. Centru urban cu tradiie comercial, Brila i dorete s devin un ora caracterizat prin stabilitate economic, o pia a locurilor de munc flexibil i adaptat nevoilor locuitorilor si, un ora ce va oferi produse specifice, apreciate de cei ce-l tranziteaz, un ora n care serviciile respect standardele europene. Viziunea de dezvoltare se va axa pe:
3

- crearea unei comuniti primitoare, a unui mediu plcut pentru locuitori i pentru vizitatori; - structurarea unei administraii locale eficiente, eficace, transparente i responsabile la nevoile comunitii; - promovarea importanei implicrii cetenilor, ca factor de stimulare a dezvoltrii comunitare; - dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism i implicare n viaa comunitii; - crearea unui important centru universitar care s ofere specialiti pregtii profesional pentru activitatea socio-economic a oraului; - promovarea patrimoniul natural i cultural al oraului. Instituiile culturale puternice ale Brilei (Teatrul Maria Filotti, Societatea Lyra, Casa de cultur, Casa tineretului, Centrul de Creaie) vor purta mesajul brilean n ar i peste hotare, reflectnd imaginea oraului n lume. Festivalurile de teatru, att colar ct i cele organizate de Teatrul Maria Filotti n ar sau n strintate, concursurile internaionale de canto, festivalurile de muzic clasic uoar i popular, reprezint i vor reprezenta i n viitor manifestri naionale i internaionale de promovare i recunoatere a talentelor brilene. Personaliti contemporane marcante brilene ale culturii, tiinei i sportului, cum ar fi: artiti lirici, Hariclea Darclee, Iannis Xannakis, Ionel Voineag, Johnny Rducanu, Nicu Alifantis; n domeniul literaturii, Panait Istrati, Panait Cerna, Anton Bacalbaa, Fnu Neagu, Rzvan Exarhu; artiti dramatici, Maria Filotti, tefan Mihilescu Brila, Catrinel Dumitrescu i Marioara Sterian; academicieni, ingineri de renume mondial, Ana Aslan i Gh. T. Marinescu; sculptorul de renume internaional, Nic Petre, sportivi de talie internaional, Camelia Potec, Diana Mocanu i muli alii contureaz personalitatea oraului i dimensiunea sa cultural european. Constituirea unui spaiu urban policentric i echilibrat, ca factor decisiv pentru o mai bun accesibilitate i pentru o dezvoltare economic durabil, constituie un deziderat ce se va realiza prin nfiinarea zonei metropolitane la nivelul regiunii BrilaGalai ntr-un viitor apropiat. Definirea unui viitor parteneriat strategic real, cu autoriti locale din judeul Galai va constitui un adevrat catalizator pentru dezvoltarea zonei dintre cele dou orae i a comunelor nvecinate, asigurnd creterea nivelului de bunstare pentru locuitorii din aceast zon, deschiznd noi perspective pentru transformarea acesteia ntr-o important zon rezidenial, economic, printr-un efort administrativ i financiar comun. Prin Planul Integrat de Dezvoltare Urban att de autoritile locale municipale ct i judeene ale Brilei vor asigura dezvoltarea unitar a oraului prin accesarea fondurilor europene destinate dezvoltrii locale i prin aceasta, crearea unor condiii civilizate de via pentru toi cetenii municipiului. Desemnarea recent de ctre Guvern a municipiului Brila, ca pol de dezvoltare urban va asigura accesul la importante finanri prin proiectul Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de

cretere din Programul Operaional Regional 2007-2013 pentru dezvoltarea activitilor economice i diminuarea numrului de tineri care pleac s lucreze n marile orae. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Brila ntr-un pol de integrare european i internaional. Administraia local va fi motorul aplicrii prezentei strategii pregtind mpreun cu actorii locali strategiile de dezvoltare, documente care structureaz voina comunitii de a atinge obiective specifice de dezvoltare, aducnd mpreun planurile urbanistice i programarea alocrii resurselor pentru implementare ntr-o adevrat constituie local. Planul Integrat de Dezvoltare Urban i propune realizarea unei dezvoltri armonioase i durabile ntr-un mediu sntos i curat, prin atingerea obiectivului de coeziune economic i social, reducerea disparitilor regionale i locale, asigurarea premiselor necesare siturii Brilei printre oraele dezvoltate din punct de vedere economic, promovarea valorilor culturale i calitatea vieii, influennd astfel decizia tinerilor intelectuali brileni de a rmne acas i asigurnd bunstarea cetenilor municipiului Brila.

Partea I
1. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA
1.1 Caracteristici demografice si sociale ale orasului

1.1.1 Istoric Numeroase vestigii arheologice datnd din anul 5000 .Hr. dovedesc c oraul Brila a fost locuit din acea perioad, ns a fost atestat documentar la 20 ianuarie 1368.
Stema Judeului Brila, un velier, a fost simbolul comerului, ocupaia principal a locuitorilor din aceasta zon, ocupaie ce s-a dezvoltat i mai mult ncepnd cu obinerea statutului de porto-franco din 1836. Intensele tranzacii comerciale efectuate n port, posibilitatea obinerii unor ctiguri mari i rapide au atras numeroi comerciani strini - bulgari, macedoneni, albanezi, greci, francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum i numerosi romni transilvneni, Brila devenind o entitate multietnic, interesat de dezvoltarea infrastructurii: reeaua de ci ferate, extinderea capacitii portuare, modernizarea instalaiilor portuare i de construire a docurilor care cuprindeau un complex ntreg de cheiuri, dane, silozuri i magazii, rezervoare de petrol, ci ferate, osele, precum i un bazin pentru iernatul vaselor.

1.1.2 Unicitatea oraului
- Aici s-a nfiinat prima Camer de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si Bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise n Braila. - unul dintre primele orae romaneti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). - Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la construcia de cheiuri i dane pentru portul Braila (1883-1892). - Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). - s-a pus in funciune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa invenia lui Edison. - Primul ora din Romania care a avut tramvai electric (1901). prima incercare de a valorifica stuful din Balta Brailei, prin deschidrea unei fabrici de celuloz din stuf (1906); - Cel mai mare castel de apa din ara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in funciune la Braila (1912).
1.1.3 Localizare
Situat in sud-estul Romaniei, municipiul Braila se intinde pe o suprafaa de 4.392 ha si se compune din 3 zone: zona municipiului propriuzisa, staiunea Lacu Sarat, platforma industriala Chiscani, totalizand 3.444,46 ha de teren intravilan. Orasul Braila este pozitionat la 461617 latitudine nordica si 2758'33'' longitudine estica. Municipiul are acces direct la magistralele de cai feroviare i rutiere fiind totodata port maritim la Dunare. Climatul este temperat - continental, cu o temperatura medie de 11,1 C, cu veri uscate si ierni reci, flora si fauna fiind specifice regiunii de campie.
1.1.4 Demografie i resurse umane

Reedin a judeului cu acelai nume, municipiul Brila, numra la 1 iulie 2007, 215.316 locuitori. Conform datelor recensmntului din 1930, Municipiul Brila numara 68.347 locuitori, ponderea fiind 75,4% romni, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% rui .a. Din punct de vedere confesional populaia era alctuit din 84,4% ortodoci, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici .a. Apogeul demografic a fost atins n anul 1980, cnd populaia oraului numara 235.000 locuitori.
Evoluia demografic la recensminte:
Evolutia etnica a populatiei judetului Braila in perioada 1930-2002 nr. Persoane total 1930 1956 1966 1977 1992 2002 237549 297276 339954 377954 392031 373174 romani 214347 287320 335865 373512 384429 362823 greci 4738 2063 1417 1103 355 324 evrei 6825 1321 301 118 77 67 romani 90,23% 96,65% 98,80% 98,82% 98,06% 97,23% procentual greci 1,99% 0,69% 0,42% 0,29% 0,09% 0,09% evrei 2,87% 0,44% 0,09% 0,03% 0,02% 0,02%
Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008 DENSITATEA POPULATIEI PE LOCALITATI IN MEDIUL URBAN Densitate (locuitori/km2) Mediu / Localitate Total (urban + rural) Mediul urban Braila 529,80 5.057,60 525,35 4.997,52 523,57 4.980,51 518,94 4.936,57 515,28 4.902,46 2003 78,50 2004 78,00 2005 77,73 2006 77,15 2007 76,72

Faurei Ianca Insuratei 228,30 61,60 35,00 228,00 61,23 34,89 226,77 61,19 34,68 223,50 60,76 34,37 220,71 60,31 34,10
Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008
5100 5050 5000 4950 4900 4850 4800 2003 2004 2005 2006 2007 5057,6 4997,52 4980,51 4936,57 4902,46 Braila
POPULATIA STABILA PE LOCALITATI SI SEXE 2006 Total TOTAL Municipii si orase Braila Faurei Ianca Insuratei 367.661 239.610 216.814 4.166 11.309 7.321 Masculin 179.167 114.982 103.104 2.007 5.565 3.700 Feminin 188.494 124.628 113.104 2.159 5.744 3.621 Total 365.628 237.922 215.316 4.114 11.227 7.265 2007 Masculin 178.044 114.071 102.865 1.996 5.537 3.673 Feminin 187.584 123.851 112.451 2.118 5.690 3.592
Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008 Realizand o comparatie intre primele 9 luni ale anului 2007 si primele 9 luni ale anului 2008, in ceea ce privesc fenomenele demografice (natalitate, mortalitate generala, spor natural) inregistrate in municipiul Braila s-a observat o tendinta negativa astfel: Natalitatea comparativ cu primele 9 luni ale anului 2007, primele 9 luni ale anului 2008 arata o scadere a ratei natalitaii de la 8,5 la 8,1 nascui vii la 1000 locuitori, cu 2,3 sub rata inregistrata pe ara (10,4). Mortalitatea generala - in perioada ianuarie - septembrie 2008, numarul deceselor a scazut cu 14 faa de aceeai perioada a anului 2007, rata mortalitaii generale situandu-se la nivelul celei
9

inregistrate in perioada ianuarie - septembrie 2007 de 12,8, fiind cu 1,2 peste rata mortalitaii generale inregistrata pe ara (11,6). Mortalitatea infantila - in perioada ianuarie - septembrie 2008 s-a inregistrat o scadere a ratei mortalitatii infantile, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul trecut, de la 12,8 la 10,9 decese sub un an la 1000 nascui vii, fiind la nivelul ratei inregistrate pe ara (10,9). Sporul natural - sporul natural negativ, de 1.305 persoane, indica un deficit al nascuilor - vii faa de cel al decedailor in primele 9 luni ale anului 2008, ceea ce corespunde unei rate de 4,7 persoane la 1000 locuitori.Rata sporului natural a fost mai mare cu 0,4 decat cea inregistrata in perioada ianuarie - septembrie 2007 in judeul Braila i cu -3,5 mai mare decat rata sporului natural inregistrata pe ara (-1,2) in perioada ianuarie - septembrie 2008. Nuptialitatea - numarul casatoriilor in primele 9 luni ale anului 2008 a scazut cu 591, comparativ cu perioada similara a anului precedent, inregistrandu-se 5,3 casatorii la 1000 locuitori (faa de 7,5 inregistrate in primele 9 luni ale anului 2007), fiind cu 2,0 sub rata inregistrata pe ara (7,3). Divortialitatea - rata divorului a crescut in perioada ianuarie septembrie 2008 faa de perioada corespunzatoare a anului precedent de la 2,17 la 2,18, fiind cu 0,62 mai mare decat rata inregistrata pe tara in primele 9 luni ale anului 2008 (1,56). Efectivul de salariati in anul 2007 era de 65.446 de persoane repartizate astfel: Domeniu 2006 62.905 Agricultura Industria total Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica, termica, gaze si apa Constructii Comert Transport si posta Activitati financiare, bancare si de asigurari 4.456 9.447 3.504 793 4.909 9.936 3.678 951 2.036 26.947 644 24.439 1.864 Numar salariati 2007 65.446 1.607 26.500 221 23.925 2.354
10

Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala 1.587 3.803 4.486 2.482 3.977 4.987
Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila, Fisa localitatii, 2009
Agricultura 30000 Industrie 25000 20000 15000 10000 5000 0 2006 2007 Constructii Comert Transport si posta Activitati financiare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Administratie publica
Resursele de munca, in Municipiul Braila, au inregistrat, in ansamblul economico - social, mutaii generate de factorii specifici perioadei de tranziie cum ar fi: schimbari profesionale i structurale ale economiei de piaa, privatizarea, omajul. In ultimii ani se inregistreaza o puternica migraie in occident a forei de munca specializate din Braila, in special din domeniul construciilor civile, sanatate, construcii montaj. Rata omajului inregistrata la 1 ianuarie 2008 a fost de 3,9% , mai mica cu 0,2 % faa de rata somajului inregistrata la nivel national (4,1%). In anul 2007, rata omajului pentru femei era de 2,8%, cu 1,2% mai mica decat cea inregistrata la nivel naional (4,0%), in timp ce rata somajului inregistrata pentru barbati a fost de 5,0%, cu 0,7% mai mare decat cea inregistrata la nivel naional (4,3 %). Potrivit datelor furnizate de Agenia Naionala de Ocupare a Forei de Munca, la 1 ianuarie 2008 numarul omerilor inregistrai era de 5.315 persoane, mai mare cu 222 persoane faa de
11

inceputul lunii precedente. Din acetia, 1.296 beneficiau de ajutor de omaj i 4.019 erau omeri neindemnizai.
STRUCTURA OMAJULUI LA 1 IANUARIE 2008
1.2 Caracteristici economice ale oraului

1.2.1 Activitatea economica Braila, a fost un important centru industrial al Romaniei, ce a cunoscut o dezvoltare economica datorata existentei fabricilor din industria grea si usoara. Dintre acestea, amintim: Laminorul - Industria metalurgiei feroase; Progresul - Industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor; Santierul naval - Intreprinderea de utilaj greu; Combinatul de celuloza si hartie - Celhart Donaris - Industria chimica si a celulozei de hartie; Pal S.A. - Industria de prelucrare a lemnului; Braiconf Industria textila. Pana in anul 1989, industria locala se desfasura intr-un sistem centralizat, caracterizat de lipsa initiativei sistemului privat, cu o productivitate redusa, tehnologii invechite, o forta de munca supradimensionata.
12

Dupa anul 2000, economia municipiului intra intr-o etapa in care activitatea industriala trece printr-o perioada de criza, datorita privatizarii si apoi inchiderii unor intreprinderi, ceea ce a condus la scaderea nivelului de trai si al gradului de dezvoltare al municipiului. Desi la inceputul anului 2000 productia preponderenta era reprezentata de confectiile textile si prelucrarea produselor agro-alimentare, ponderea acestora a cunoscut o scadere semnificativa incepand cu anul 2003. Anul 2004 i perioada pana la finele anului 2007 urmeaza o panta uor ascendenta a activitailor din industrie, comert cu amanuntul, servicii. In ceea ce priveste comertul, la nivelul muncipiului Braila au fost deshise o serie de hipermarketuri si supermarketuri, ceea ce a condus la crearea de locuri de munca. Asa cum a fost precizat, activitatea industriala deine o pondere importanta in economia municipiului Braila, industria fiind o ramur care genereaza profit economic si, n acelasi timp, creeaza locuri de munca. In contextul actual, activitatea si productia industriala din economia nationala, ca si cea din economia locala, in pofida existentei unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potential uman, precum si a resurselor materiale, nu au reusit inca identificarea unui model optim strategic care sa conduca la o dinamica substantiala si continuu ascendenta. Datorita inchiderii marilor platforme industriale, municipiul Braila dispune de forta de munca calificata variata intr-un numar suficient de mare. Cresterea economica a municipiului a fost influentata si de numarul mare de IMM-uri care isi desfasoara activitatea in diverse domenii la nivel local, acestea fiind in continu cretere datorit faptului c sunt cele mai flexibile i inovative, ele reprezentnd bazele unor creteri economice susinute. Domeniile relevante ale municipiului Braila sunt reprezentate de construciile metalice, confeciile metalurgice, maini i echipamente, reparatii si constructii nave, producia i distribuia de energie electrica, alimentara i bauturi, mobilier i articole de mobila, turismul si agricultura. Constructiile metalurgice feroase reprezentate de S.C. Laminorul S.A. au facut posibila o activitate industriala cu aproape un secol de continuitate. Existenta unei importante surse de forta de munca, costul redus al terenurilor pentru constructii, ca si posibilitatea de a importa materii prime pe apa, cu reducerea considerabila a cheltuielilor de transport. In prezent, Laminorul Braila a reusit sa depaseasca indelungata perioada de tranzitie de la economia centralizata la economia de
13

piata si se afla in plina etapa de revigorare. Dupa incheierea indelungatului proces de privatizare, in iulie 2006, Laminorul si-a planificat pentru urmatorii ani importante investitii de dezvoltare precum si alinierea la cerintele de mediu. Cu o vasta experienta in constructia de masini si a prelucrarii metalelor, ridicat si fiabilitate sporita in conditiile de calitate impuse de standardele europene. S.C. Promex S.A. are capacitatea de a activa ca un partener credibil in realizarea si comercializarea utilajelor pentru constructii si lucrari de drumuri, a celor pentru industria metalurgica, materialelor de constructii si refractare, precum si a altor utilaje unicat dupa documentatia clientului, prin oferirea unor produse si servicii de buna calitate care sa contribuie la dezvoltarea economica a municipiului. In ceea ce priveste industria usoara, aceasta este reprezentata la Braila de S.C. Braiconf SA, una dintre cele mai cunoscute fabrici de confectii din Romania. Profesionalismul si pregatirea personalului calificat au facut ca produsele sa fie cunoscute si apreciate atat in tara cat si in Europa. Construciile La nivelul municipiului Braila procesul investiional in domeniul constructiilor a cunoscut urmatoarea evoluie: 2002 344 80 2003 332 196 106 106 2004 460 240 220 220 2005 181 113 113 2006 184 40 144 144 2007 231 42 189 159 S.C. "Promex" S.A si-a orientat eforturile in vederea realizarii unor utilaje de constructii cu randament
INDICATOR Locuine terminate Total, din care: -locuine realizate din fonduri publice Total, din care: -locuine populaiei: terminate din
Locuine realizate din fonduri private 264 fondurile 264
Sursa: INS Direcia Regionala de Statistica Braila Fia municipiului Braila, 2009 Relevant pentru acest domeniu este numarul locuintelor ANL destinate tinerilor, construite in perioada 2002- 2008. Astfel, in anul 2008, au fost construite 248 apartamente in cartierul Lacul
14

Dulce, 56 apartamente in cartierul Apollo, 80 apartamente pe soseaua Baldovineti i 104 apartamente in cartier Brailia i sunt in curs de execuie 136 apartamente in acelai cartier. De asemenea, s-au atribuit 327 terenuri in vederea construirii de locuine conform Legii nr.15/2003. Agricultura Acest domeniu ocupa o poziie secundara in dezvoltarea economica a municipiului Braila contribuind la crearea bunastarii i a creterii economice, avand si rolul de garant al securitaii alimentare a populaiei. In perioada 2002 - 2007, evoluia suprafeei agricole a municipiului, dupa modul de folosina, prezinta urmatoarea structura: Perioada(ani)/ Indicator Suprafaa agricola (ha) total, din care: -suprafee pomicole - livezi i pepiniere -suprafaa arabila -suprafaa viticola vii i pepiniere -suprafaa pauni 2002 913 4 785 8 116 2003 912 4 791 1 116 2004 851 774 1 76 2005 844 767 1 76 2006 820 743 1 76 2007 851 774 1 76
Sursa: INS Direcia Regionala de Statistica Braila Fia municipiului Braila, 2009 1.2 Accesibilitate
posibilitatea de a ajunge in acest oras (aceesibilitatea: rutiera, portuara, aero, cai ferate);
1.3 Turismul Turismul reprezint una dintre activitile economice cu un potenial semnificativ in generarea creterii economice. Braila isi doreste sa devina un punct de atractie turistica prin punerea in valoarea a resurselor de care dispune. Situatia turismului la nivelul municipiului Braila arata ca la nivelul anului 2007, in judetul Braila s-au inregistrat un numar total de 61.955 turisti, din care 54.647 turisti romani si 7.308 turisti straini.
15
Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)
Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO) Analizand perioada 20002007, conform datelor prezentate, se observa o crestere semnificativa a numarului turistilor straini.
16
Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO) CATEGORII DE TURITI
17

DURATA MEDIE DE EDERE N ZON Anul 2000 Innoptari Turisti Romani Numar Turisti Romani Durata medie de cazare TURISTI ROMANI 226674 62261 4 Anul 2001 289291 73394 4 Anul 2002 241865 52778 5 Anul 2003 254022 48240 5 Anul 2004 229152 51987 4 Anul 2005 235245 52155 5 18089 7052 3 Anul 2006 224523 51158 4 24716 8011 3 Anul 2007 266108 54647 5 31572 7308 4
Innoptari Turisti 4790 8590 14837 12451 17072 Straini Numar Turisti Straini 2255 3715 5520 7233 7347 Durata medie de cazare TURISTI STRAINI 2 2 3 2 2 Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)
Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)
18
Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO) FACILITI DE CAZARE EXISTENTE Structura de primire turistica Situatia structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in judetul Braila, pe principalele forme de cazare in perioada 2004-2006 se prezinta astfel: - numar unitati2006 24 14 2 2 2 2 1 1
TOTAL Hoteluri Hanuri si moteluri Campinguri Casute turistice 3 2 Vile turistice 2 Tabere de elevi si 2 2 prescolari Pensiuni turistice 2 1 urbane Popasuri turistice 1 Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007,pag.237
2004 24 14 3
2005 23 14 1
19

14 12 10 8 6 4 2 0 2004 2005 2006 Tabere elevi Pensiuni Popasuri turistice Hoteluri Hanuri si moteluri Casute turistice Vile turistice
In intervalul de timp analizat se poate observa ca numarul unitatilor de cazare din judetul Braila se mentine aproximativ la acelasi nivel. O imagine concludenta a evolutiei capacitatii de cazare turistica, in judetul Braila, in perioada 2004-2007, este prezentata in urmatorul tabel: Situatia capacitatii de cazare turistica in judetul Braila in perioada 2004-2007 Tipuri de structrura turistica 2004 2005 Hoteluri 1302 1344 Hanuri si moteluri 58 22 Campinguri Casute turistice 186 98 Vile turistice 20 Tabere de elevi si prescolari 170 413 Pensiuni turistice urbane 36 22 Popasuri turistice 86 TOTAL 1752 2005 Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007, pag.237 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 -numar locuri2007 1447 64 98 413 22 86 2150
20

Capacitatea totala de cazare pe tipuri de structura turistica
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2004 2005 2006 2007 Tabere de elevi si prescolari Popasuri turistice Casute turistice Pensiuni turistice Hoteluri Hanuri si moteluri
Din analiza datelor prezentate, se observa scaderea cu cca.40% a capacitatii de cazare existente in 2006 fata de anul 2004 in casute turistice, hanuri si moteluri dar a crescut ponderea locurilor in hoteluri in totalul unitatilor de cazare. Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica -numarTipuri de 2004 2005 2006 2007 structrura turistica Hoteluri 53309 53835 53771 54886 Moteluri 404 686 1219 2156 Vile turistice 20 529 808 1263 Cabane turistice Pensiuni turistice 920 503 553 171 urbane Pensiuni turistice rurale TOTAL 54653 55553 59169 58476 Sursa: Buletinul statistic lunar al judetului Braila, 2008
21

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2004 2005 2006 2007 hoteluri moteluri vile turistice pensiuni turistice
Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica Tipuri de structrura turistica Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale TOTAL Sursa: INS, 2008 2004 229884 498 20 2053 232455 2005 239083 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 2007 285055 3801 1263 588 290707
22

300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2004 2005 2006 2007 hoteluri moteluri vile turistice pensiuni turistice
Sursa: INS, 2008 In perioada 2004 - 2007 numarul innoptarilor inregistreaza o crestere ca o consecinta a dezvoltarii capacitatii de cazare pentru hoteluri si moteluri. Structura de primire turistica cu functiuni de alimentatie publica Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale serviciilor turistice de baza si influenteaza calitatea prestatiei turistice in ansamblu, intrunind anumite cerinte: sa fie prezenta in toate momentele cheie ale consumului turistic puncte de imbarcare, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement; sa fie prezenta intr-o gama larga de unitati pentru a satisface o paleta diversificata de nevoi; sa raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini; bucataria traditionala sa ocupe o parte importanta in cadrul acestui serviciu dar neexcuzand produsele internationale. 1.4 Patrimoniul cultural Port la Dunre, Brila s-a dezvoltat datorit unor intense schimburi comerciale nc din perioada n care era cea mai puternica fortareata turceasca de la Dunarea de Jos. Poziia strategic a oraului a determinat de-a lungul timpului negustori de diferite etnii s se stabileasc n zon, adugnd prin tradiiile lor un plus de culoare culturii locale. n prezent patrimoniul cultural al oraului este reprezentat de urmtoarele obiective:
23

Teatrul Maria Filotti instituie de prestigiu a teatrului romanesc, cu o arhitectura in stil baroc si avand o tradiie de peste 150 de ani, dintre care aproape 60 de ani de activitate permanenta, a fost infiintat la 15 aprilie 1949 ca Teatrul de Stat Braila Galai. Construit in jurul anului 1850, Hotelul Rally, locatie care gazduieste in prezent Teatrul Maria Filotti, reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arena de vara si cofetarie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a gazduit prestigioase trupe din ara i din strainatate. Aici au debutat Hariclea Darcle in 1881 i Maria Filotti in 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul sau - Dumitru Ionescu, fost primar al Brailei Primariei oraului prin testamentul datat in noiembrie 1910, care se incheie cu urmatoarele cuvinte: Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inima iubire de dreptate i adevar i mai presus aplicaiunea la munca neintrerupta i cinstita, ca numai in aceasta eu am gasit mai multa mulumire in viaa mea. Mila catre cei nenorocii i suferinzi i dragoste desavarita catre religie i neam. Restaurat n anii 1980, cldirea teatrului se distinge prin valoarea sa arhitectonic i valoarea artistic a cortinei, adevrat oper de art, considerat unic n Europa, datorit stilului folosit la realizarea ei (custura de mrgele i fir de aur, reprezentnd soarele i luna, rsul i plnsul). Se remarc, de asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al cldirii teatrului. De altfel, un act de recunoatere a valorii acestui lca de cultur l reprezint includerea sa n albumul UNESCO alturi de cele mai reprezentative edificii din Europa, destinate spiritualitii umane. Din anul 1969 poarta numele de Maria Filotti. Teatrul dispune de o sala de spectacole in stil italian, Sala Mare, Sala Studio si Sala de conferinte, care pot gazdui atat spectacole teatrale cat si alte tipuri de evenimente; Muzeul Brailei, instituie muzeala braileana, nascuta odata cu biblioteca publica a oraului Braila, a fost intemeiata la inceputul anilor 80 ai veacului al XIX-lea. Atunci, mai precis la sfaritul anului 1880, la 3 noiembrie, in Conferina profesorilor din cadrul gimnaziului
24

real din Braila 8 din cei 10 profesori: t. C. Hepites, I. Guliotti, Z. Deimeze, Iordan Dimitriu, I.C. Tacit, Pr. M. Guzianu, Dragomir Constantinescu i Atanasie Popescu directorul acestei instituii de invaamant au hotarat sa supuna subscripiei publice infiinarea unei biblioteci i a unui muzeu pe langa gimnaziu. Actualul sediu al muzeului este fostul Mare Hotel Francez, al carui proprietar a fost negustorul Bancii filembocice Nicolleto Armelin; Biserica Greaca, construita in 1847 in mahalaua carantinei in care enoriasii erau mai mult greci, fiind cea mai mare biserica greceasca din Sud-estul Europei, construita in stil eclectic, architect fiind Avram Ioanidis ; Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, situata in Piata Traian, este cea mai veche dintre bisericile existente in raza orasului, fiind transformata in Biserica ortodoxa in anul 1831, dupa pacea de la Adrianopol, dintr-o fosta moschee, fiind una dintre putinele biserici din Romania care nu are turle. Biserica reprezinta singura marturie istorica a imprejurarilor in care, in urma razboiului ruso-turc din anii 1828-1829 si a pacii de la Adrianopol din anul 1829, orasul si imprejurimile, organizate ca raia turceasca, au reintrat in componenta Principatului Tarii Romanesti; Orologiul-Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie cu panze - simbol al portului de pescari; n Piata Sf. Arahangheli, din centrul vechi, se afla din 1906 grupul statuar Traian, realizat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei; Statuia Ecaterinei Teodoroiu a fost ridicata n memoria eroinei care s-a jertfit pentru apararea patriei, n luptele de la Marasesti din primul razboi mondial. Fostul Palat Administrativ si Judecatoresc, actualul sediu al Facultatii de Inginerie, cu o arhitectura in stil academist, dateaza din anul 1891;
25

Colegiul National Nicolae Balcescu, construit in stil neoclasic, dateaza din anul 1863; Gradina Publica, oaza de vegetatie a orasului, unde se regasesc ruinele fostei cetati a Brailei, precum si una dintre intrarile in canalele subterane de sub oras, o adevarata retea de tuneluri cunoscute sub numele de hrubele Brailei, urmans a se da o noua destinatie a acestor tuneluri. In spatiul gradinii a functionat si un restaurant rotativ,situat la ultimul etaj al cladirii turn care odinioara a fost Castelul de apa al orasului Braila, construit in 1912; Teatrul de papui Carabu care realizeaza spectacole pentru copii de toate varstele; Instituii publice de cultura (Muzeul Brailei, Centrul Cultural Nica Petre, Muzeul de Istorie al Brailei, Casa Tineretului, Biblioteca Judeeana Panait Istrati, Centrul Judeean pentru Conservarea i Valorificarea Tradiiei i Creaiei Populare); Statiunea Lacu Sarat functioneaza nca din prima jumatate a sec.alXIX- lea. In adancul lacului se gaseste namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania. Factorii naturali de cura sunt: apa minerala din lac clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrate, namolul sapropelic din lac. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu efecte benefice asupra corpului uman. Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman
Constantin Lucaci, denumit de multi "al doilea Brancusi. Lucaci ramane, inainte de toate, sculptorul in otel inoxidabil. Elementele ce definesc sculptura sunt materialele folosite oel
26

inox inalterabil. Fntna mobila a artistului imbina laolalta tradiia antic, apoi renascentist i iluminist a jocurilor de ap. Neoconstructivism, art cinetic, optical art, art programat, materialele noi, toate concur la realizarea unei sculpturi de mari dimensiuni care reprezita una din atractiile turistice. Strada Mihai Eminescu - Strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului, este unul din locurile de promenada ale Brailei. Aici arhitectura veche a orasului este la ea acasa: coloane, aticule, frontoane, ferestre, balcoane, feronerie intr-o diversitate bogata, duce cu gandul la vremurile cosmopolite de la inceputul secolului al XIX - lea datorita carora orasul are statut de rezervatie urbanistica. Municipiul Braila se remarca si prin personalitatile care s-au nascut si au ramas in pleiada personalitatilor nationale si internationale cu contributii insemnate pe anumite domenii: cultura, sanatate, invatamant, etc. Astfel, amintim mai jos personalitatile brailene, care au dat importanta acestui oras: In anul 1861, la Braila se nastea Haricleea Darclee, una dintre marile soprane ale lumii care a incantat publicul mondial interpretand chiar si pe scena operei Scala din Milano, in premiera operei Tosca la 14 ianuarie 1900. In anul 1884, se nastea scriitorul Panait Istrati, autor al unor lucrari de referinta in literatuta nationala si internationala: Codin, Haiducii, Nerantula, Ciulinii Baraganului, Chira Chiralina si Spovedanie pentru nvini. In 1929, la aniversarea a 100 de ani de la eliberarea Brailei de sub turci, marele inginer Gh. T. Marinescu editeaza "Analele Brailei". Alte personalitati marcante ale urbei au fost: Panait Cerna (1881-1813) poet; Ana Aslan (1897-1988) cercetator; Maria Filotti (1883-1956) actrita.
27

In domeniul literaturii s-au remarcat: Anton Bacalbasa, Fanus Neagu, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sebastian, Gheorghe Banea, George Baronzi, Theodor Constantin, Mihail Crama, Tinu Dinu, Mihu Dragomir, Gabriel Dimisianu, Iuliu Cezar Savescu, Mircea Stefanescu, Ilarie Voronca si multi altii. n domeniul muzicii amintim: George Niculescu-Basu, Petre Stefanescu-Goanga, Elena Teodorini, Ionel Perlea, Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Marculescu, Maxim Vasiliu, Alexandu Enaceanu, Elena Patrichi, Johnny Raducanu si Nicu Alifantis. Arta plastica a avut la Braila reprezentanti de prestigiu: Arthur Gauromin Verona (1868 -1946) care a realizat cele mai vechi picturi reprezentnd portul Braila, Ion Theodorescu - Sion (1882-1930), Max Herman-Maxy (1895 -1971), Gheorghe Naum (1907 -1968), Mihail Gavrilov (1899 -1968), Octav Angheluta (1904 -1978). Pentru valorificarea potentialului cultural al orasului, Consiliul Judetean Braila in parteneriat cu Unitatea Administrativ Teritoriala a munipiului Braila si-a propus prin proiectul Reabilitarea Centrului Istoric al municipiului Braila urmatoarele: crearea unei infrastructuri moderne care sa poata fi exploatata facil si eficient de catre comunitate; marirea capacitatii de folosire a acestor cai de acces de catre toate categoriile de persoane si vehicule, indiferent de conditiile atmosferice sau de alte criterii; dezvoltarea activitatilor economice, sociale si culturale; ridicarea nivelului de trai si civilizatie a locuitorilor; marirea capacitatii locuitorilor de a beneficia de serviciile medicale, sociale, culturale, etc. Prin acest proiect s-a vizat reabilitarea unor cladiri apartinand patrimoniului cultural (corpurile B si C ale Muzeului de Istorie Braila, Centrul Cultural Nicapetre, Casa Memoriala Panait Istrati, Sectia de Etnografie a Muzeului de Istorie Braila), a unor strazi si bulevarde cu semnificatie istorica si care realizeaza deschiderea catre Dunare, Piata Traian si Piata Poligon, situate in situl istoric recunoscut in lista de monumente nationale, Gradina Mare si Faleza Dunarii precum si retelele edilitare aferente acestora, zona aflata in semicercul cuprins intre B-dul Al.I.Cuza si malul Dunarii. De aceea reabilitarea Teatrului Maria Filotti i a Casei Petre Stefanescu Goanga, obiective aflate in perimetrul Centrului Istoric, contribuie la consolidarea si valorificarea potentialului cultural si turistic al municipiului Braila si la atragerea unui numar ridicat de turisti.
28
1.5 Patrimoniul natural i zonele de agrement Suprafaa total cu spaii verzi a Municipiului Brila este de 419,87 ha din care: 306,93 ha. - parcuri, zone de agrement, scuaruri, aliniamente stradale, spaii verzi din ansambluri de locuine. 112,94 ha spaii verzi cu acces limitat (aferente dotrilor publice: cree, grdinie, coli, uniti sanitare sau de protecie social, edificii de cult, cimitire.) Suprafata spatiilor verzi raportata la o populatie de 215.316 locuitori, consemnata in statistici la finele anului 2007, are ca rezultat o medie de 19,5 mp pentru fiecare brailean.
Municipiu/ ora Braila
Suprafaa totala spaii verzi (ha) 419,87
Suprafaa spaiu verde mp/locuitor 19,5
Zone de agrement(ha) 16,05
Conform art. 2 (1) din OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Pentru atingerea tintei de 20 m2 de spatiu verde pe cap de locuitor, pina in 2010, exista teren disponibil si se fac demersuri pentru ca acesta sa fie amenajat corespunzator. Ar fi vorba de 16 ha aflate in perimetrul sau imediata apropiere a cartierului ANL Lacu Dulce. Astfel, 3 hectare ar urma sa fie amenajate ca parc, cu alei, banci si alte utilitati. De asemenea, pe alte 13 ha, dispuse intre cartierul ANL si calea ferata, ar urma sa se planteze copaci, terenul respectiv devenind o bariera verde de protectie a municipiului. In scopul realizarii tintei de 26 m2, pina in 2013, se preconizeaza impadurirea a 49 de hectare de teren degradat, printr-un program guvernamental. O parte din acest teren se afla tot linga cartierul ANL Lacu Dulce, in prezent fiind folosit ca pasune, restul fiind situat la iesirea din municipiu, spre Galati.
29

Cele mai importante zone verzi din municipiu sunt: Parcul Monument - 53 ha Faleza i esplanada Dunarii - 7,1 ha Scuarul din Piaa Traian - 0,63 ha Gradina Publica - 7,5 ha Parcul Zoologic - 4,2 ha
Parcul Monument cu o suprafa de 53 ha, este cel mai mare parc al municipiului Brila, acesta existnd nc din anul 1862, o contribuie major n amenajarea acestuia avnd generalul Kiseleff, parcul purtnd pentru mult timp numele acestuia. De-a lungul timpului, parcul a suportat multe modificri. n Complex Sportiv Brila Parc Monument. Parcul este prevzut cu alei pietonale, terenuri de tenis, teren de atletism, stadion, parc de joac pentru copii, restaurant, Muzeu de tiinele Naturii, etc., construciile reprezentnd 33 % din suprafa. Parcul reprezint principala zona de agrement a oraului, atrgnd att populaia tnr ct i vrstnicii. Deoarece suprafeele cu spaii verzi ale parcului sunt reprezentate n proporie de 85 - 90 % de arbori de talie mare cu coronamentul bine dezvoltat, se asigur n timpul verii un microclimat diferit de cel din ora, temperatura medie zilnic fiind mai mic cu 3 - 4 0 C, umiditatea relativ a aerului fiind mai mare cu 8 14 %, fa de restul oraului. Parcul Monument devine n timpul verilor secetoase principala oaz de refugiu a populaiei. n ultimii douzeci de ani parcul nu a mai suportat intervenii majore, singurele lucrri fiind cele de ntreinere a aleilor centrale, de eliminare a vegetaiei uscate i de nlocuire a acesteia prin plantare de arbori i arbuti. n prezent, o parte din aleile pietonale proiectate iniial au disprut, fiind acaparate de vegetaie, bazinele din spatele Muzeului de tiinele Naturii, prevzute pentru a gzdui vegetaie i faun specific zonei, nu mai sunt funcionale. anul 1974 Centrul de Proiectare al Judeului Brila, elaboreaz noi planuri de reamenajare a parcului, cu denumirea
30

Pentru a reda parcului faima de odinioar este necesar reamenajarea i modernizarea lui, astfel nct aici s poat fi organizate manifestri sociale, cultural-artistice, i sportive pe tot parcursul anului. Este necesar intervenia nu numai asupra aleilor, drumurilor de acces i dotrilor din parc (fntni, bazine, locuri de joaca, terenuri sportive), ci i asupra vegetaiei care s-a dezvoltat necontrolat, fiind necesara o interventie din punct de vedere peisagistic. Suprafaa de pdure trebuie reamenajata prin ndeprtarea arborilor uscai sau afectai de boli i duntori si ndeprtarea vetrelor de plante. Nu n ultimul rnd, trebuie reabilitat i extins sistemul de irigaii care deservete parcul, tiut fiind faptul c municipiul Brila se afl ntr-o zon cu deficit anual de precipitaii i cu umiditatea atmosferic redus. Municipiul beneficiaza i de plantaiile din apropierea limitei teritorial administrative: Padurea Stejarul i lizierele din zona dig mal, precum si de 33,85 ha de suprafata verde situata in Statiunea Lacu Sarat, frecventata de catre populaia braileana mai ales pe parcursul sezonului de vara. In municipiul Braila exista 9 cluburi sportive, 74 asociaii sportive, 2 secii de nivel olimpic (inot i caiac canoe), 6 secii de nivel internaional (box, caiac canoe, motociclism, haltere, fotbal i volei), 36 secii la nivel naional i 17 echipe in diviziile naionale (Liga Naionala, Divizia C i Divizia Juniori). Municipalitatea i-a propus implicarea activa in ceea ce privete modernizarea bazelor sportive, respectiv a Stadionului Municipal, in modernizarea Salii Polivalente i reabilitarea Terenului de Atletism in parteneriat cu Autoritatea Naionala pentru Sport, dar i in susinerea financiara a sportului brailean. Un prim pas l-a constituit asocierea Consiliului Local Municipal Braila i al Consiliul Judeean Braila cu echipa de handbal feminin DUNAREA Braila. 1.6 Calitatea mediului
31

n ultimele decenii, calitatea mediului urban a suferit schimbri fiind influenat de o serie de factori cum ar fi poluarea fonic, traficul tot mai intens, dezvoltarea unor activiti cu impact asupra atmosferei. Calitatea aerului este exprimat statistic printr-o serie de indicatori, care exprim fenomenul de poluare sub forma rspndirii n aer a unor substane reziduale poluate, rezultate din activitile economice. Calitatea aerului n aezrile umane se determin prin msurarea concentraiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferiilor poluani i compararea acestora cu valorile limit sau dup caz, concentraiile maxime admisibile prevzute n actele normative n vigoare. Supravegherea calitii aerului la nivel local se face prin msurarea unor: poluani comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi n suspensie), n toate reelele locale din zonele industriale i/sau urbane; poluani specifici (HCl, fenoli,aldehide, Cl, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd), n zone industriale, n funcie de activitate. Poluarea mediului in Braila se datoreaza pe de o parte existenei unor practici vechi i poluante si pe de alta parte mijloacelor financiare insuficiente pentru achiziionarea unor echipamente adecvate de protecie a mediului. Agentia pentru Protectia Mediului Braila a realizat un studiu n ceea ce priveste monitorizarea factorilor de mediu. Calitatea aerului n perioada analizat nu s-au nregistrat depiri ale valorilor limit la indicatorii analizai n reeaua manual de monitorizare, evoluia prezentndu-de astfel: poluanii gazoi monitorizai n zonele Brila, Chiscani i Lacu Srat, au nregistrat valori medii mai ridicate n zona Brila. Valorile medii n primele 11 luni ale anului 2008 s-au situat n intervalul 5% - 15% din valorile limit admise pentru fiecare poluant, conform STAS 12574/87. Valorile maxime ale acestei perioade ating cel mult 35% - 38% din limitele impuse. pulberile n suspensie supravegheate n 6 puncte de prelevare au prezentat cele mai sczute valori medii n punctul de la Vermatta SA, iar cele mai ridicate la Uzina de Ap Brila.
32

Cele trei zone (Brila, Chiscani i Lacu Sarat) au nregistrat concentraii medii anuale cu uoare variaii de la o zon la alta, ele reprezentnd 30% din limita impus. Valoarea maxim anual se apropie de valoarea concentraiei maxime admise i s-a nregistrat n luna ianuarie, n punctul de prelevare Sediul Agentiei pentru Protectia Mediului. pulberile sedimentabile supravegheate n zece puncte de prelevare, au nregistrat medii anuale ale cror valori nu depesc 57% din CMA, cele mai ridicate concentraii fiind obinute n zona Brila. Concentraia maxim anual se situeaz n apropierea valoarii limitei admise, aceasta nregistrandu-se n luna februarie, n punctul de prelevare de la S.C. Hercules S.A., din zona Bila. Apele uzate Agenia pentru Protecia Mediului Brila monitorizeaz prin expertizare agenii economici, care prin natura activitilor, a capacitilor existente i a compoziiei apelor uzate, pot afecta prin substanele poluante emise calitatea resurselor de ap. In funcie de modalitatea de deversare sunt: 1. ageni economici care deverseaz apele uzate epurate direct n emisar ; 2. ageni economici care deverseaz apele uzate epurate n reelele de canalizare oreneti i care alturi de cele menajere sunt colectate i tratate n staiile de epurare, cu excepia celor din municipiului Brila care nu deine staie de epurare i care mpreun cu apele uzate menajere ajung direct n Dunre. Au fost monitorizai ageni economici cu domenii de activitate diferite, constatndu-se c cele mai nsemnate cantiti de substane poluante evacuate au rezultat din zootehnie, abatoare, fabrici de produse lactate, biscuii i prelucrarea crnii. Principalele obiective economice la care n urma monitorizrii s-au constatat depiri ale limitelor admise, n special la indicatorii CBO5 (consum biochimic de oxigen la 5 zile), CCO-Cr (consum chimic de oxigen), substane extractibile, amoniu, sunt unitile cu activitate de abatorizare i prelucrare a crnii (SC Melkart SRL, SC Bona Avis SRL, SC Galco SA, SC Soroli Cola SA), fabrici de biscuii i produse de patiserie ( SC Crivalex Impex SRL, SC Armnsol Company SRL, SC Golf Trade SRL, SC Fanyon SA), fabrici de produse lactate (SC Lactas SA Ianca, SC Brailact SA, SC Lacta Prod SRL, SC Theo Cili SRL ). Nivelul de zgomot
33

Pentru implementarea Directivei 2002/49/CE privind Evaluarea i managementul zgomotului ambiental n mediul nconjurtor s-au realizat aciuni de monitorizare a nivelului de zgomot pentru traficul rutier i zonele industriale din municipiul Brila. Pentru evaluarea nivelului de zgomot urban in municipiul Brila, s-au realizat msurtori n 43 de puncte. Nivelul de zgomot echivalent expertizat pe diferite categorii de strzi depete limita maxim admis doar pe strzile care prezint limi de 3m, 7m i respectiv 14m. Pe strzile de categorie tehnic IV, valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent n decursul anului 2008 a fost de 60 dB, valoarea maxim fiind nregistrat n punctul Rubinelor/Univ. Constantin Brncoveanu i depete cu 10,9 % limita admis, ca urmare a tranzitrii intense de ctre un numr mult mai mare de autovehicule dect cel indicat a se desfura pe o strad cu limea de 3m; Pe strzile de categorie tehnic III, media valorilor nivelului de zgomot a fost de 65,8 dB, iar valoarea maxim a depit limita admis cu 10,5 % n punctul Comuna din Paris/Focani datorit traficului intens de autovehicule i maini de mare tonaj; Valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent pe strzile de categorie tehnic II a fost de 68,6 dB, iar valoarea maxim a fost atins n punctul 1Decembrie/Grivia i depete limita de 70 dB cu 9,7 % datorit traficului intens de autovehicule; La limita exterioar a zonelor funcionale s-au nregistrat depiri ale limitelor admise doar n cazul parcurilor, pieelor i zonelor rezideniale iar nivelul sonor cel mai redus, situat sub limita admis, s-a nregistrat la limita exterioar a incintelor de coli. Valorile medii prezint depiri ale limitelor caracteristice cu valori de pn la 23,7 % n cazul parcurilor, zonelor de recreere i tratament medical i de pn la 4,53 % n cazul pieelor. Valorile maxime ale nivelului de zgomot echivalent depesc limitele admise cu pn la 68,8 % n cazul zonelor de tratament medical (Spitalul Sf. Spiridon - luna martie) i cu pn la 13,3 % n cazul pieelor (Piaa Microhal luna martie). Maxima nivelului de zgomot echivalent nregistrat la limita exterioar a Spitalului Sf. Spiridon se datoreaz amplasamentului acestuia n imediata vecintate a Strzii Pietii, care este o strad intens tranzitat de mijloace de transport n comun. n cazul pieelor, sursele de zgomot sunt cele datorate activitilor specifice din interiorul acestora ct i cele datorate traficului intens ce se desfaoar pe strzile ce le ncadreaz i care produc un efect cumulativ ce contribuie la creterea
34

valorilor nivelului de zgomot peste limita admis fr ca aceste depiri s fie totui semnificative mai ales c determinrile s-au realizat n orele de vrf ale activitilor din piee i cu trafic intens. Starea lacurilor La nivelul municipiului Braila este monitorizat Lacu Sarat, valorile indicatorilor determinai indicind caracterul acestuia. Valorile ridicate obinute pentru indicatorii de mineralizare ca i a coninutului ridicat de cloruri i magneziu, evideniaza caracterul terapeutic al apei Lacului Sarat . Calitatea lacului in raport cu gradul de troficitate evideniaza faptul ca din punct de vedere al nutrienilor, acesta corespunde categoriei eutrofe, datorita biomasei fitoplanctonice corespunde categoriei ultraoligotrofe, si raportandu-ne la saturaia in oxigen, Lacu Sarat se situeaza in categoria mezotrofa. Lacul Sarat a scazut excesiv, principala cauza fiind schimbarile climatice. Acest fenomen a mai atins asemenea proportii la seceta din 1947. Starea apelor subterane In conformitate cu informaiile primite de la Serviciul de Gospodarire al Apelor Braila, acviferul freatic din judeul Braila dispune de o resursa totala de 9842,59 l/s. Acviferul de adancime din judeul Braila are o resursa totala calculata de 5059 l/s. Volumele de apa subterane existente pe teritoriul municipiului Braila nu indeplinesc parametrii fizico-chimici pentru potabilitate, excepie facand unele zone foarte restranse. Se inregistreaza in special depairi ale coninutului de substane organice, fier, azotii, duritate totala, datorate influenei pe care o au apele curgatoare de suprafaa (sursa principala fiind incarcarea antropica a acestora) i a evacuarilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate. Se inregistreaza de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor reziduu fix, cloruri, sulfai, fiind depaite la majoritatea forajelor monitorizate. Alimentarea cu apa potabila a populaiei Locuitorii municipiului Braila i ai satelor limitrofe Chiscani, Varsatura, Lacu Sarat, Cazasu, Baldovineti i Pietroiu, beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, avand ca sursa fluviul Dunarea, furnizorul de servicii fiind Compania de Utilitai Publice Dunarea Braila. Sursa
35

de apa bruta utilizata pentru obinerea apei potabile este fluviul Dunarea (braul Calia), km 195 + 800 m. Cod bazin hidrografic XIV 1, localitatea Gropeni, judeul Braila. Consumurile lunare de apa potabila pe cap de locuitor (mc/om/luna) Localitate Braila 2001 9.48 2002 8.69 2003 8.06 2004 7.87 2005 7.72 2006 7.4 2007 7.29
Scaderea consumurilor lunare de apa potabila pe cap de locuitor in perioada 2001-2007 se justifica prin reducerea pierderilor in reeaua de distribuie a apei potabile. Calitatea apei livrate in sistemul de alimentare cu apa corespunde standardului de potabilitate pentru majoritatea parametrilor analizai, atat din punct de vedere chimic, cat i microbiologic (valorile indicatorilor masurai au fost in limitele prevazute de STAS 1342/1991 i Legea apei nr.458/2002). 1.7 Sntate Sntatea populaiei trebuie sa reprezinte si sa constituie criteriile cadru in stabilirea obiectivelor unei politici de protectie sociala la nivel local. La nivelul municipiului Braila exista o reea spitaliceasca aflata in subordinea Ministerului Sanatatii, care acopera in linii mari necesarul de servicii medicale pentru cetaenii municipiului:

Spitalul Judeean 1188 paturi; Spital de Obstetrica - Ginecologie - 230 paturi; Spital de Psihiatrie Sfantul Pantelimon - 401 paturi; Spital de Pneumo fiziologie - 165 paturi.
Unitatile sanitare din sectorul public in municipiul Braila, in anul 2007

Spital e Centre de sanatate Dispens are medicale 2 Farmacii si puncte farmaceutic e 1 Policlinici Crese Cabinete medicale Cabinete stomatol ogice 52 Labora toare medica le 18 Labora toare de tehnica dentara 1
155
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008
36

Unitatile Sanitare din sectorul privat in municipiul Braila, in anul 2007
Centre de sanatate Dispensare medicale Farmacii Policlinici Crese Cabinete medicale Cabinete stomatolo gice 55 Laboratoare medicale Laboratoar e de tehnica dentara 56
65
79
10
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008 Pe langa aceste unitati spitalicesti mai exista: cabinete medici de familie; cabinete medici specialiti; o staie centrala de ambulana; o Unitate Primire Urgene in cadrul Corpului A al Spitalului Judeean, dotata la standarde europene. Municipiul Braila dispune, de asemenea, de specialisti competenti in domeniul sanatatii, precum si de personal cu pregatire atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau complementare. Situatie paturi in spitale si centre de sanatate si cadre medico-sanitare in municipiul Braila la 31 decembrie 2007 Paturi in spitale 1956 434 116 81 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008 Medici Stomatologi Farmacisti Personal mediu sanitar 2252
1.8 Educaie Este orientata spre dezvoltarea unui sistem coerent i performant de invaamant in municipiul Braila, spre monitorizarea calitaii si eficientei procesului educaional in unitaile colare si implementarea unor programe guvernamentale. La nivelul municipiului Braila exista un sistem de invaamant preuniversitar atat de stat cat si privat. Invaamantul privat este reprezentat astfel: 2 gradinie: Gradinita Sfanta Maria si Gradinita Crestina Dr. Luca; 2 scoli primare: Gradinita Sfanta Maria si Gradinita Crestina Dr. Luca; 2 licee :Liceul Economic P.S Aurelian si Liceul teoretic Conexiuni
37

2 scoli postliceale : Scoala Postliceala Sanatate i Temperana si Scoala Postliceala de informatica aplicata Colegium
De asemenea, se asigura invatamant special in cadrul Scolii Speciale Braila si Scolii de Arte si Meserii, dar si invaamant alternativ Step by Step si Waldorf. Invatamantul Step by Step reprezinta o alternativa educationala pentru copiii sub 13 ani si pentru familiile acestora, fiind initiata in Romania de Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala Step by Step, membra a Fundatiei Soros Open Network. Alternativa educationala este conceputa in spiritul respectarii Conventiei Drepturilor Copilului si respecta Planul Cadru si programele scolare pentru invatamantul prescolar, primar si gimnazial. La nivelul municipiului Braila aceasta alternativa o regasim in 14 gradinite si 7 scoli. Curriculum Waldorf a fost elaborat dupa modelul initiat de Rudolf Steiner, impreuna cu primii profesori Waldorf in anul 1919. Acest model a fost extins si actualizat de catre profesorii din Europa Occidentala, iar in prezent are o traditie de peste 80 de ani. Curriculum Waldorf din Romania a preluat sensul si alocarea materiilor pe ani de studii, dar a eliminat elementele care sunt total diferite de sistemul romanesc de invatamant. Conform Ordinului M.E.C. nr. 5290/28.12.2001, din anul scolar 2002 - 2003 au intrat in vigoare planurile de invatamant si Curriculum Waldorf. Invatamantul prescolar in municipiul Braila in anul scolar 2007-2008 Gradinite 29 Anuarul statistic al Judetului Braila 2008 Unitati de invatamant, elevi si personalul didactic din invatamantul de toate gradele in municipiul Braila, in anul scolar 2007-2008 Unitati Scoli generale Licee Total unitati 29 18 Elevi inscrisi 13624 10203 Personal didactic 914 832 Copii inscrisi 5382 Personal didactic 345
38

Scoli profesionale maistri postliceale 4 3963 89 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008
Mediul academic universitar este reprezentat in municipiul Braila de: Facultatea de Inginerie Dunarea de Jos; Universitatea Constantin BrancoveanuPitesti, Filiala Braila; Universitatea Ecologica Bucureti; Universitatea Spiru Haret Bucuresti; Universitatea Hyperion Bucuresti Universitatea Danubius Galati Universitatea Victor Babe Timisoara coala Naionala de Studii Politice i Administrative Bucureti. In viitor, se doreste ca orasul Braila sa devina un centru universitar, prin infiintarea unei universitati publice. Acest lucru ar contribui la ameliorarea situatiei existente la momentul actual si anume tinerii din municipiul Braila parasesc orasul pentru a-si continua studiile in alte centre universitare.
39
Analiza SWOT a municipiului Brila

PUNCTE TARI pol de dezvoltare urbana dezvoltarea policentric difereniat clar pe cartiere i intenia de creare de noi cartiere; potenialul turistic ridicat al centrului istoric; creterea numrului de construcii din municipiu; existena unei infrastructuri diversificate i dispuse relativ uniform n teritoriul municipiului; acces direct la magistralele de ci ferate i rutiere; imbuntirea parcului auto de transport n comun cu vehicule noi, performante. existena zonelor verzi amenajate care mbuntesc Monument, microclimatul Grdina Public, (Parcul Faleza trama PUNCTE SLABE stradala necorespunzatoare dezvoltarii traficului auto imbatranirea populatiei si cresterea cererii de servicii sociale potentialul turistic al orasului nu este suficient valorificat nivel ridicat al ratei infractionalitatii scaderea insuficiena ponderii spaiilor industriei verzi in n economia locala conformitate cu legislaia n vigoare. fondul vechi construit este n mare proporie degradat; lipsa locurilor de parcare n special n centrul municipiului ngreuneaz traficul n zon; colectarea i depozitarea neselectiv i defectuoas a deeurilor reducerea relativ a numrului de turiti; slaba amenajare i insuficienta promovare a obiectivelor turistice de
Dunrii, Lacu Srat) existena depozitului ecologic de deeuri menajere i industriale forta de munca calificata
40

existena unor active i a unei interes specific sub turistic (obiective istorice, a infrastructuri cu potenial productiv; densitatea ridicat a populatiei urbane; posibilitile relativ mari de valorificare turistic a Dunrii (vntoare, pescuit sportiv, yahting etc.); posibilitile semnificative de agrement n interiorul zonei urbane a Municipiului Brila. ponderea ridicat a investiiilor private n totalul investiiilor la nivel de municipiu; existena instituiilor de nvmnt mediu i superior ce pot asigura un nivel adecvat de pregtire; existenta unor parteneriate semnate ntre instituiile i regionale sociale. existena unor centre de formare private, care furnizeaz cursuri de formare n profesie pentru care agenia ocupare nu este autorizat. potenialul profesional ridicat al forei de munc locale pentru a se adapta la cerinele europene. existena reabilitat; unui sistem de iluminat local de n organizaiile domeniu pe locale i probleme culturale etc.); exploatarea potenialului Dunrea; comportamente i mentaliti vechi n activitatea de comer n raporturile cu clienii; volumul sczut al investiiilor strine n raport cu media naional i cu cerinele moderne de dezvoltare. mbtrnirea accelerat a populaiei aa cum rezult din structura pe grupe de vrst i din vrsta medie a populaiei municipiului Brila; nu exist programe coerente care s vizeze mbuntirea strii disciplinare din coli; insuficienta oferta de agrement; lipsa unui centru de informare si documentare turistica; lipsa unei hri tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importan turistic; serviciile de ngrijire la domiciliu sunt insuficiente, diversificate. insuficienta unor centre pentru persoane cu dizabiliti specifice, cum ar fi Alzheimer, sau bolile neuro-psihice, discontinue i puin posibiliti al fluviului
41

fapt care implic costuri semnificative pentru internarea acestora n centre din alte judete. insuficienta unui centru pentru tinerii proveniti din centrele de plasament. lipsa unui centru respiro pentru persoanele adulte ncadrate n grad de handicap. Insuficienta spatiilor de joaca pentru copii Vechimea relativ mare a parcului de vehicule de transport electric i a cii de rulare specifice; Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului in comun de persoane care sa permita o viteza comerciala de trafic mare; sistemul de iluminat public nu este n patrimoniul OPORTUNITATI accesarea fondurilor europene diminuarea somajului in randul populatiei calificate crearea zonei metropolitane Braila Galati constituirea de parteneriate publicprivat posibilitatea actualizrii PUG; public al unitii administrativ teritoriale ; existena unor zone neacoperite. AMENINTARI necorelarea intre cerintele de pe piata fortei de munca cu oferta educationala stagnarea sau reducerea numarului de turisti datorita infrastructurii rutiere deficitare migrarea fortei de munca insuficiena fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de bltire a apei)
42

construirea aeroportului, a podului peste Dunre i a unei autostrzi care s ocoleasc zona metropolitan; interesul n cretere al investitorilor privai, infrastructurii; convergena concepiei factorilor de decizie din administraia public local privind dezvoltarea infrastructurii. realizarea unor PUZ uri n zone de interes; programul de reabilitare termic a locuinelor; punerea n valoare a construciilor din situl istoric; transpunerea si implementarea directivelor U.E. in legislatia nationala. accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri, crearea unor structuri care sa imbunatateasca indicii de mediu existena unei infrastructuri de producie ce poate fi valorificat n dezvoltarea afacerilor; stimularea nfiinrii de IMM-uri cu activiti industriale diverse; dezvoltarea i amplificarea turismului de agrement i a croazierelor pe Dunre i n Delt. simplificarea procedurilor de obinere a pentru dezvoltarea din Cartierul Lacu Dulce i Chercea. producerea unor cataclisme seismice, alunecri de teren sau inundaii; creterea exploziv a numrului de autovehicule; ctigarea licitaiilor publice privind proiecte de infrastructur majore, de firme care nu au capacitate tehnic i financiar de a finaliza aceste proiecte conform condiiilor contractuale. lipsa unei piee diversificate declinul demografic i mbtrnirea populaiei municipiului; creterea omajului n rndul absolvenilor de nivel mediu; migrarea forei de munc n strintate sau n alte localiti; degradarea cldirilor de patrimoniu amplasate pe actuala strada Mihai Eminescu precum si in vechiul centru istoric al municipiului lipsa co-finanrii pentru diferite proiecte sociale finanate prin Fonduri ale Uniunii Europene. dificulti sociale natura. mbtrnirea accelerata a polulatiei, care va duce la cresterea nevoii de servicii sociale i vor trebui identificate n integrarea serviciilor cu cele medicale i de alta
43

avizelor, autorizaiilor i licenelor de funcionare; realizarea generrii energie; adaptarea programelor de nvmnt la cerinele economiei de pia; implementarea i derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate; atragerea de fonduri pentru continuarea investiiilor din coli; nfiinarea unor gospodrii agroturistice n zona periurban a municipiului Braila, care s se adreseze potenialilor turiti venii s viziteze obiectivele mai sus menionate. dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial, pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate. realizarea centrului social de gzduire n regim de urgen cu doua segmente: tinerii proveniti din centrele de plasament i persoane cu dizabiliti (grad accentuat i mediu). nfiinarea unui cmin pentru persoane vrstnice. parteneriate ntre Administraia public local Tineret; ONG-uri Organizaii de de de investiii surse cu scopul de alternative surse de finanare suplimentare. lipsa angajamentului activ ratei n principalilor Parteneriatele ca factori interesai din municipiu, de implicare creterea Strategice cu Primria Brila infracionalitii urmare a crizei economice mondiale inexistena unor programe de cooperare cu societatea civil pentru reducerea faptelor de violen comise la nivelul gtilor de cartier i integrarea lor ntrun climat familiar normal. depasirea duratei normale de serviciu a parcului de vehicule transport persoane; depirea duratei de via a componentelor sistemului de iluminat; suprasolicitarea sistemului
44

orientarea generala catre un transport public de persoane nepoluant sau cat mai putin poluant; reducerea nivelului de zgomot si de emisii poluante prin ecologizarea si modernizarea serviciului public de transport persoane ; satisfacerea cerinelor de siguran i confort ale pasagerilor; creterea gradului de securitate al cetenilor;
45

Partea a-II-a
2. AUDIT ADMINISTRATIV
2.1
Primria Municipiului Brila i serviciile subordonate acesteia

Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Braila, in calitate de autoritate a
Primria
administraiei publice locale, are obligaia de a indeplini atribuiile stabilite prin Legea nr.
215/2001 a administraiei publice locale, republicata i prin celelalte acte normative. Conform Regulamentului de Organizare si Functionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului municipiului Braila, structura organizatorica a aparatului de specialitate al Primarului municipiului Braila cuprinde un numar de 344 de funcii, din care 3 funcii de demnitate publica, 296 funcii publice i 45 funcii contractuale. Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului i aparatul de specialitate al primarului constituie o structur funcional cu activitate permanent, denumit Unitatea administrativ teritorial a municipiului, care duce la indeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale. Patrimoniul U.A.T. Brila este alctuit din bunurile mobile si imobile care aparin domeniului public al unitii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, la care se adaug drepturile i obligaiile cu caracter patrimonial. Consiliul local al municipiului Brila hotrte ce bunuri aparin domeniului public sau privat s fie date n administrarea regiilor autonome i instituiilor publice, s fie concesionate ori nchiriate. Finanele municipiului Brila se administreaz n condiiile prevzute de lege, n conformitate cu principiile autonomiei locale, anualitii, specializrii bugetare i echilibrului. Aparatul de specialitate al primarului municipiului Brila este structurat pe direcii, servicii i birouri, conform organigramei aprobate de Consiliul local: Registrul Agricol Centrul de Informare pentru cetateni Compartiment de gestionare hotarari Consiliu Local (Pregatire documente) Oficiul Arhiva
46

Compartiment comunicare dispozitii Directiile proprii ale aparatului administrativ sunt urmatoarele: Directia Juridic Contencios Directia Finantelor Publice Locale Directia Strategii Locale si Regionale Directia de Urbanism si Patrimoniu Public Directia de Indrumare si Control
a) Serviciul de Asistenta Sociala

Direcia de Asisten Social a Municipiului Brila este serviciu public de interes local, cu personalitate juridic, aflat n subordinea Consiliului Local Municipal Brila i sub conducerea operativ a Primarului municipiului Brila. Direcia de Asisten Social are rolul de a identifica i de a soluiona la nivelul municipiului Brila problemele de asisten social din domeniul proteciei copilului i familiei, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, precum i a altor categorii de persoane aflate n nevoie sau n situaii de marginalizare i excludere social. Domeniile in care aceasta directie isi desfasoara activitatea sunt urmatoarele: n domeniul proteciei copilului, acordrii alocaiilor pentru copiii noi nscui i ntocmirea formalitilor pentru indemnizaii de stat; n domeniul proteciei persoanelor adulte; n domeniul instituiilor de asisten social, publice sau private; n domeniul finanrii asistenei sociale;
Direcia de Asisten Social poate furniza servicii sociale cu titlu permanent ori temporar, cu sau fr gzduire. Pentru a veni a veni in sprijijul copiilor Direcia de Asistena Sociala, in parteneriat cu Organizatia Non Guvernamentala Fundaia Lumina a infiintat in anul 2007 Centrul de zi ,,1 Iunie. Scopul Centrului este de a asigura sprijin si asistenta de specialitate copiilor care provin din familii defavorizate, cu o situaie materiala precara, copii ai caror parini sunt la munca in strainatate, sau ai caror parinii au probleme deosebite de sanatate. Copii aflati in centru au
47

posibilitatea de a continua studiile, iar pe timpul vacanei desfasoara activitai culturale, de odihna si relaxare. In ceea ce privesc copiii cu dizabilitati, Directia de Asistenta Sociala a infiintat Centrul de zi CATI , activitatile desfasurate in cadrul acestuia fiind urmatoarele: sa mareasca timpul petrecut in comunitate cu persoanele cu handicap; sa le dezvolte acestora anumite deprinderi de viata independenta; sa dezvolte deprinderi de ingrijire i educaie in randul parinilor, asistenilor personali, voluntarilor pentru a pregati persoana cu dizabilitai pentru o viaa independenta; sa promoveze o imagine cat mai buna in comunitate a persoanei cu dizabilitati. Serviciile aferente pentru adultii cu dizabilitati sunt focalizate pe acordarea de indemnizatii si angajarea de asistenti personali: Nr.asistenti personali aprobai prin CLM, din care: 2006 2007 2008 800/659 900/688 900/671 141 212 224 2680/luna 2700/luna 3671/luna 4.978.970 6.119.999 5.324.559 917.030 1.135.000 1.770.107 Indemn izaii Abonamente Valoarea salariilor asistenilor personali si a indemnizaiilor Valoarea abonamentelor
De asemenea, in subordinea Directiei se afla si Centrul Social de Gazduire in Regim de Urgena care asigura persoanelor adulte aflate in dificultate internarea in cadrul acestuia. In subordinea Directiei se regasesc si caminele pentru persoanele varstnice, in numar de 4, care au personalitate juridica, sunt finanate de primarie, cu avizul Consiliului Local Municipal si asigura condiii corespunzatoare de gazduire i de hrana, ingrijiri medicale, recuperare i readaptare, activitai de ergoterapie i de petrecere a timpului liber, asistena sociala i psihologica.: 1. Caminul pentru persoane varstnice Lacul Sarat - capacitate 138 locuri 2. Caminul pentru persoane varstnice Sf. Nicolae - capacitate 90 locuri 3. Caminul pentru persoane varstnice Sf. Apostoli Petru i Pavel - capacitate 98 locuri;
48

4. Centrul de asistena paleativa Sf. Maria - capacitate 139 locuri. Majoritatea persoanelor varstnice internate in cadrul caminelor au ca afeciuni: hipertensiune, diabet, care din cauza lipsei actiunilor de preventie pot conduce la afeciuni grave sau complexe. De aceste servicii beneficiaza persoanele pensionare, care platesc asigurarile sociale. In anul 2008 au fost depuse un numar de 624 de cereri pentru internare in camin care au fost solutionate astfel:

ingrijire la domiciliu - 30 de cereri; aprobari internare camine - 379 de cereri; respingeri internari camine pentru neindeplinirea conditiilor - 125 de cereri respingeri din lipsa de locuri - 90 de cereri. persoane dependente; persoane semidependente; persoane care nu sunt dependente.
Caminele pentru persoanele varstnice au sectii pentru urmatoarele categorii de persoane:
Principalele obiective ale caminelor sunt: sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum de sigurana; sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, intimitatea si demnitatea persoanei varstnice; sa permita meninerea sau ameliorarea capacitailor fizice i intelectuale ale persoanelor varstnice; sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viaa sociala; sa faciliteze i sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familliile persoanelor varstnice; sa asigure supravegherea i ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate; sa previna i sa trateze consecinele legate de procesul de imbatranire. In parteneriat cu Fundaia Lumina Braila, se desfaoara din anul 2003, proiectul Servicii sociale la domiciliu pentru persoanele varstnice cu situatie materiala si familiala precara. Acest program este finanat de Primaria Braila prin Direcia de Asistenta Sociala.
49

Serviciile comunitare solicitate de persoanele varstnice din Municipiul Braila sunt: ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu (prin ingrijitori la domiciliu); ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice. Deoarece numarul de cereri in vederea internarii in cadrul Caminului Sfintii Petru si Pavel Braila este in continua crestere iar numarul locurilor este limitat se constata necesitatea reabilitarii anexei Caminului situata in Strada Zambilelor, nr. 2, care ar solutiona o parte dintre probleme. Cea mai mare parte a asistenei sociale acordata persoanelor cu venituri mici este reprezentata de diferite tipuri de beneficii sociale, acordate in cea mai mare parte de catre autoritaile locale. Dintre acestea cele mai importante sunt venitul minim garantat, ajutoarele pentru incalzirea locuinei, combustibili petrolieri. Tabelul de mai jos prezinta evoluia numarului de beneficiari intre 2005 si 2008: Beneficiari ai venitului minim garantat i ai ajutorului de incalzire a locuinei cu lemne si combustibili petroliferi Venitul minim garantat 2005 2006 2007 2008 3196 2057 1242 1182 Ajutor de caldura 879 649 412 452
Dupa cum se poate observa, beneficiile sociale s-au redus in ultimul an, intrucat modul de viaa a crescut, o parte dintre beneficiari au fost incadrati in munca sau au plecat in strainatate.In afara de serviciile analizate, autoritaile locale au asigurat i alte facilitati pentru persoanele cu venituri reduse: masa la cantina de ajutor social, ajutoare sociale de urgenta.
b) Serviciul Public de Siguranta Publica

Este recunoscut faptul ca in acest domeniu s-au facut pai importani prin infiinarea Poliiei Comunitare, careia i-au fost stabilite urmatoarele atributii:
50

Asigura ordinea si linistea publica in zonele si locurile stabilite prin Planul Unic de siguranta publica, previne si combate incalcarea normelor legale privind curatenia localitatilor si comertul stradal; Asigura paza obiectivelor si a bunurilor de interes public si privat Asigura insotirea si protectia reprezentantilor primariei si a altor persoane cu functii in institutiile publice locale; Participa la asigurarea fluentei traficului rutier; Intervine, impreuna cu organele abilitate, la solicitarea cetatenilor, pentru aplanarea starilor conflictuale, prinderea unor faptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situatiilor de fapt sesizate si rezolvarea acestora; Asigura supravegherea parcarilor auto, a unitatilor scolare, a zonelor comerciale si de agrement, a pietelor, cimiterelor si a altor locuri stabilite prin Planul unic de siguranta publica si a planurilor de la obiective; Constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, conform legii, pentru incalcarea prevederilor legale la tulburarea ordinii si linistii publice, curatenia localitatilor, comertul stradal, protectia mediului inconjurator, precum si faptele care afecteaza climatul social, stabilite prin lege, hotarari ale consiliului local sau dispozitii ale primarului. Datele statistice de la nivelul municipiului Braila privind fenomenul infracionalitaii arata o scadere a acestuia, ca rezultat a unei aciuni mai bine conturata a organelor de ordine publica de la nivelul municipiului. Cu toate acestea exista zone cu un grad ridicat de infractionalitate cum ar fi cartierele Nedelcu Chercea, Lacu Dulce, Viziru I, II, III, Radu Negru i Calarai IV. In prezent, in unitaile de invatamant de pe raza municipiului Braila, se asigura supravegherea elevilor in incinta locaiilor acestora prin sistem electronic, sau prin intermediul agenilor comunitari sau a agenilor de paza din sistem privat, fara insa a se avea in vedere i sigurana acestora pe traseul casa-coala i retur. ncepnd cu trimestrul II al anului 2007, se observa, la nivelul municipiului Brila, o diminuare a infraciunilor stradale i n special, a faptelor comise de membrii gruprilor rivale, aceast tendin fiind continuat i n anul 2008. Cu toate acestea, aceast imagine global
51

mascheaz prezena unor probleme sensibile, dintre care unele, cum ar fi criminalitatea constatat, plaseaz orasul pe primele locuri n ar. Din informatiile obtinute de la Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, in Municipiul Braila, in perioada 2007 - 2008 s-au inregistrat un numar total de 899 de infractiuni stradale.
Se observa ca in anul 2008 numarul infractiunilor produse pe strazile Municipiului Braila au crescut cu peste 20%. Un aspect important identificat la nivelul Muncipiului Braila dar si la nivel national, il constituie dificultatea sau imposibilitatea identificarii faptasul. In acest sens se observa ca in cadrul infractiunilor stradale, anual cca 70% din fapte raman cu autori necunoscuti. 2007 Infractiuni stradale ramase cu AN 407 309 2008 492 329
75,92% 66,87% talharie ramase cu AN 94 60 46 19
52

63,83% 41,30% furturi (total) ramase cu AN 289 249 362 310
86,16% 85,64% furturi din auto ramase cu AN 165 152 210 191
92,12% 90,95%
Prin implementarea proiectului Sistem de supraveghere n vederea creterii siguranei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila se urmareste rezolvarea problemelor identificate de Inspectoratul Judetean de Politie precum si de Politia Comunitara Braila: Supravegherea permanenta a zonelor cu risc ridicat de infractionalitate; Prezentarea directa si intuitiva a situatiei zonei monitorizate; Asigurarea determinarii din timp a aparitiei conditiilor care favorizeaza aparitia fenomenului infractional; Reducerea timpului de raspuns in cazul interventiilor pentru situatii de urgenta; Prevenirea infractiunilor si a operatiunilor ilegale; Asigurarea de baze de date pentru analiza evenimentelor; Asigurarea de probe juridice; Asigurarea unui instrument obiectiv pentru definirea si testarea altor sisteme; Crearea factorului psihologic pentru scaderea infractionalitatii in zonele de risc. Din analiza datelor furnizate de catre Politia Comunitara Braila, la nivelul Municipiului Braila au fost identificate 11 zone critice, afectate de diverse tipuri de fapte antisociale, dupa cum urmeaza: sectorul 1 (Ansamblul Buzului) se confrunta cu probleme privind cersetoria, prostitutia precum si infractiuni produse de grupuri organizate de persoane de etnie rroma; sectorul 2 ( Viziru I, Viziru II si Radu Negru) se confrunta cu probleme privind violenta, trafic de persoane, trafic de droguri; sectorul 3 (Calarasilor IV, Viziru III) probleme privind violenta,
53

droguri, trafic de persoane etc; sectorul 4 (Hipodrom) probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 5 (Bariera Calarasilor, Tineretului, Piata Concordiei, Piata Independentei) probleme legate de violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 6 (Zona Centrala a municipiului Braila) se confrunta cu probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 7 (Piata Halelor, Gara CFR, Autogara) se confrunta cu probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 8 (Plantelor, Apollo) probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc); sectorul 9 (Vidin, Brailita, Pisc) se confrunta cu probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc); sectorul 10 (Nedelcu Chercea, Lacu Dulce) probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 11 (Obor) - se confrunta cu probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc. Fiecare zona analizata are specificul ei vizavi de potentialul faptuirii unor anumite tipuri de infractiuni precum si vizavi de accesul fortelor de ordine la constatarea si rezolvarea cazurilor. Sectorul 1: Ansamblul Buzului se confrunta cu probleme privind cersetoria, prostitutia precum si infractiuni produse de grupuri organizate de persoane de etnie roma.
sectorul 1
Sectorul 2: Viziru I, Viziru II si Radu Negru zona de influenta a 3 grupari infractionale (violenta, trafic de persoane, trafic de droguri)
54
sectorul 2
Sectorul 3: Calarasilor IV, Viziru III zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 3
Sectorul 4: Hipodrom zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
55
sectorul 4
Sectorul 5: Bariera Calarasilor, Tineretului, Piata Concordiei, Piata Independentei zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 5
56

Sectorul 6: Zona Centrala a mun. Braila zona influenta a 3 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 6
Sectorul 7: Piata Halelor, Gara CFR, Autogara zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 7
57

Sectorul 8: Plantelor, Apollo zona influenta a unei grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 8
Sectorul 9: Vidin, Brailita, Pisc zona influenta a unei grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 9
Sectorul 10: Nedelcu Chercea, Lacu Dulce - zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
58
sectorul 10
Sectorul 11: Obor - zona influenta a 4 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)
sectorul 11
Fiecare zona analizata are specificul ei vizavi de potentialul faptuirii unor anumite tipuri de infractiuni precum si vizavi de accesul fortelor de ordine la constatarea si rezolvarea cazurilor. Zona cea mai predispusa la fapte contraventionale este Sectorul 4:
59
Dupa numarul gruparilor infractionale, Sectorul 11 este cel mai afectat:
Sectorul 6 este zona cu riscul cel mai mare la fapte de violenta:
60
Din analiza faptelor ramase cu autor necunoscut, se constata ca dintre zonele prezentate, sectorul 8 prezinta riscul maxim de a nu putea identifica autorii infractiunilor:
Sistemul de monitorizare propus faciliteaza activitatile de prevenire a infractionalitatii, prin determinarea din timp a conditiilor de aparitie a infractiunilor, asigura baze de date pentru analiza evenimentelor, probe juridice obiective si scaderea timpului de raspuns in cazul interventiilor pentru situatii de urgenta.
c) Serviciul Comunitar de Alimentare cu Apa, Canalizare si Epurarea Apelor Uzate

Operatorul funcioneaza in baza Ordinului A.N.R.S.C. nr. 300 din 26.05.2006, clasa 2 i a H.C.L.M. nr. 294/28.09.2007. Situaia actuala a sistemului de alimentare cu apa este urmatoarea: compania face captare proprie din Dunare 7.200 l/s;
61

dispune de doua staii de tratare: Braila 600 l/s Chiscani 800 l/s.
are 3 puncte de inmagazinare i anume: - complex Apollo 2 x 20.000 mc; - complex Radu Negru 1 x 20.000 mc; - staie de tratare Braila 2 x 1.000 mc. repomparea apei cu 59 staii hidrofor echipate cu grupuri automatizate; reeaua de distribuie a apei lungime totala 650 Km; reeaua de canalizare existenta 280 Km; numarul de utilizatori pentru serviciul de alimentare cu apa 211.611 din care 1.659 sunt ageni economici, 483 instituii publice, iar restul sunt utilizatorii casnici; numarul de utilizatori pentru serviciul de canalizare 188.057
d) Serviciul Comunitar de Alimentare cu Energie Termica in Sistem Centralizat

In Municipiul Braila principalul operator al serviciului de termoficare este distribuia de energie termica. S.C. CET S.A. care realizeaza producerea de energie termica, energie electrica, furnizarea energiei termice,
62

S.C. CET S.A. Braila este sursa de producere a energiei termice i electrice i este amplasata pe platforma industriala a S.C. Celhart Donaris S.A. la o distana de aproximativ 9,4 Km de zona urbana i este echipata cu urmatoarele instalaii principale: - 4 cazane de abur viu 150 t/h, 139 bar i 540C care funcioneaza pe gaze naturale; - 3 grupuri turbogeneratoare de cate 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar i priza reglabila la 11 bar. S.C. CET S.A. Braila dispune de o putere electrica nominala instalata de 75 MW in turbine i un debit total de abur viu instalat in cazane de abur viu de 600 t/h. Centrala se afla in prezent in patrimoniul public al Municipiului Braila, conform H.G. nr. 1081/2001, iar procentul de capital social deinut de Consiliul Local Municipal Braila este de 78,96%. Sistemul primar de reele termice de apa fierbinte insumeaza o lungime de circa 95 Km de traseu, amplasat atat subteran cat i suprateran, compus din evi de oel, izolate cu saltele din vata minerala protejate cu tabla neagra sau zincata. Acest sistem de reele termice de apa fierbinte este in patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Braila i in administrarea S.C. CET S.A. Braila. Sistemul centralizat de distribuie a caldurii este compus din 58 de puncte termice urbane care au o vechime cuprinsa intre 15 40 ani i o reea secundara care realizeaza legatura de la punctele termice la consumatori pentru alimentarea cu caldura in scopul incalzirii i al asigurarii consumului de apa calda. Acest sistem centralizat de distribuie a caldurii se afla in patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Braila i in administrarea S.C. CET S.A. Braila. Sistemul descentralizat de producere a caldurii este format din sisteme zonale insumand 12 centrale de cvartal i o centrala termica modulara care funcioneaza pe gaze naturale. Centralele termice au o capacitate termica instalata de 72,59 MW ( 1Gcal =1,163 MW), iar reeaua secundara aferenta acestor centrale termice are o lungime de 7 Km i o vechime cuprinsa intre 24 47 ani. Situaia in ceea ce privete numarul de locuitori iniial i actual care beneficiaza de incalzire i apa calda de consum prin intermediul sistemului de termoficare este urmatoarea: Locuitori Alimentai din P.T. Alimentai din C.T. de cvartal Total din PT i CT Iniial 95100 34900 130000 Situaia actuala 44879 5089 49968
63

Furnizarea energiei termice de catre S.C. CET S.A. se realizeaza in baza contractelor cu abonaii care sunt constituii din: 585 asociaii de proprietari; 756 consumatori individuali; 352 ageni economici, din care 84 bugetari i 268 ali ageni.
Sistemul descentralizat de producere a caldurii se afla in patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Braila i in administrarea S.C. CET S.A. Braila.
e) Serviciul de Transport Public Local de Calatori

Orasul Braila este strabatut de o reea de artere de circulaie, construita in sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaile teritoriului intravilan. Municipiul Braila are o reea rutiera urbana de 285 km de strazi din care 208 km sunt strazi asfaltate, 6 km sunt strazi cu pavaj iar diferena o reprezinta strazile cu piatra compactata.
Sursa: www.primariabraila.ro
64

Legaturile auto care fac legatura cu municipiul Braila sunt DN 21 Slobozia Braila, DN 2B Buzau Braila, DN 22 Ramnicu Sarat Braila, DN 23 Focani Braila, DN 22B (Dig Braila Galai). Din toate acestea DN 22 traverseaza Municipiul Braila i ajunge la trecerea bac Smardan pentru direcia Tulcea. Legaturile feroviare se fac din direcia Bucureti, Buzau, Braila prin calea ferata care traverseaza municipiul Braila i fac legatura cu Moldova prin Galati. TRANSPORTUL URBAN DE PASAGERI IN MUNICIPIUL BRAILA Denumire indicator Lungimea liniei simple (la sfarsitul anului) - tramvaie Numarul de vehicule in inventar (la sfarsitul anului) - vagoane de tramvai - autobuze si microbuze UM 2003 2004 2005 2006 2007
km
53
53
53
53
53
nr. nr.
62 60
52 249
51 212
51 213
49 194
Calatori transportati - tramvaie mii pers. 15107 18682 24044 22972 23217 - autobuze si microbuze mii pers. 12564 19809 17732 17268 16944 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Braila 2008, situatie existenta la S.C. BRAICAR S.A. 2008 Serviciul de Transport Public Local de Calatori Braila a realizat, incepand cu 01.03.2005, concesionarea unui numar de 12 trasee secundare pentru transportul calatorilor prin curse regulate, trasee concesionate de catre 7 operatori de transport privai, acetia utilizand un numar de 168 de microbuze, a caror vechime nu depaete 5 ani. Traseele principale de transport calatori in municipiu sunt operate de S.C. Braicar S.A., care le deservete cu 10 microbuze, 82 autobuze i 39 de tramvaie. Situaia prezenta este favorabila dezvoltarii municipiului Braila prin detinerea unui serviciu de transport public cu tramvaie i autobuze al S.C. BRAICAR S.A coordonat i administrat de Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Braila i reeaua de minibuze maxi-taxi care suplimenteaza traseele, gestionat de firme particulare i autorizate de Primarie. Pentru decongestionarea traficului din zona centrala a oraului s-a demarat un amplu proces de modernizare i amenajare a numeroase strazi din ora. Demn de menionat este faptul ca
65

se doreste modernizarea parcului de autobuze, minibuze i tramvaie, proces care va determina creterea confortului calatorilor precum i scaderea duratei de transport in oras. Incepand cu data de 01.12.2005, Serviciul de Transport, a luat in evidena i a inregistrat pe raza municipiului Braila 300 de vehicule lente, utilaje nesupuse inmatricularii. De asemenea, incepand din data de 01.03.2007 i pana in prezent, ca urmare a HCLM nr. 47/28.02.2007, au fost inregistrate 1840 mopede. In anul 2007, Serviciul de Transport Public Local de Calatori Braila a realizat Studiul de trafic pentru dezvoltarea i optimizarea activitaii de transport in comun cu autobuze, tramvaie i microbuze in municipiul Braila i un studiu privind Revizuirea amplasamentelor staiilor de taxi, reorganizarea i reglementarea circulaiei in zona istorica a municipiului Braila. In urma acestor studii, s-a dovedit necesitatea participarii i meninerii operatorilor privai la asigurarea transportului public pe raza municipiului Braila. La iniiativa Serviciului de Transport au fost identificate i amenajate staii TAXI in 47 de locaii din municipiu, cu o capacitate de 350 de locuri pentru transportul de calatori i 5 locaii cu 27 de locuri pentru cele destinate transportului de marfa.
f) Serviciul de Salubrizare Locala

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminarea deseurilor. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul ,,poluatorul plateste,,. In prezent, colectarea deeurilor menajere de la populaie se efectueaza neselectiv in tot judeul. Deeurile colectate neselectiv ajung pe depozite ca atare, amestecate pierzandu-se o mare parte a potenialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice). Din totalul cantitatii de deseuri municipale, cea mai mare parte o reprezinta deseurile menajere colectate de la populatie in medie 4500 de tone pe luna, iar deeurile stradale aproximativ 300 de tone. La nivelul municipiului, conform Directivei europene privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, trebuie sa se implementeze sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu: hartie, sticla, plastic, biodegradabile.
66

Incepand din luna martie 2009, comunitatea locala beneficiaza de pubele ecologice, astfel incat colectarea selectiva a deseurilor sa va realiza in conditiile cerute de Uniunea Europena. Astfel, cetatenii vor avea posibilitatea s colecteze n mod civilizat deeurile de hrtie, PET sau sticl. Serviciul de salubrizare se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populaiei, ale instituiilor publice i ale agenilor economici de pe teritoriul unitaii administrativ teritoriale. Operatorii locali de salubrizare de pe raza municipiului Braila, si anume S.C. ECO S.A., S.C. Braicata S.A. i S.C. R.E.R. Ecologic Service ii desfaoara activitatea pe sectoare bine delimitate, acoperind intrega suprafaa a municipiului. In sectorul repartizat, fiecare operator are obligaia sa presteze urmatoarele activitai publice: Salubrizare stradala constand in: maturat manual de baza, maturat manual de intreinere, maturat mecanic, curaat manual la bordura, intreinerea suprafeelor din parcurile de joaca, stropit, spalat, ridicat zapada la bordura, spart gheaa la bordura. Salubrizare menajera care consta in colectarea i transportul de la populaie a deeurilor menajere, deeurilor vegetale, deeurilor animaliere. Salubrizare ageni economici, in funcie de contractele incheiate de fiecare operator; incarcarea i transportarea deeurilor inerte de la persoanele fizice i juridice aflate in zona de activitate i depozitarea acestora in Depozitul de Inerte . Toti cei trei operatori de salubrizare depoziteaza gunoiul la singura groapa de gunoi, Depozitul Ecologic Muchea, situata la 14 km de municipiul Braila, ce are o capacitate de 1.668.000 m3 si se intinde pe o suprafata de 11,92 ha. Depozitul ecologic funcioneaza cu celula nr. 1 cu un volum de depozitare de 434.000 m3 i o suprafaa de depozitare de 3,1 ha avand perioada de inchidere 2009.
g) Serviciul de Iluminat Public

Serviciul de iluminat public local este concesionat catre S.C. Luxten Lighting Company S.A., pe o perioada de 10 ani, incepand din anul 2003. Lungimea totala a reelei de strazi cu iluminat public este de 240 km. In baza acestui contract, se asigura urmatoarele obiective: reabilitarea i modernizarea echipamentelor aferente sistemului de iluminat;
67

gestionarea i optimizarea consumului de energie electrica aferenta iluminatului public i serviciului de intreinere a sistemului de iluminat public; intreinerea i meninerea echipamentelor aferente sistemului de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public in zonele in care nu exista iluminat public; asigurarea iluminatului pentru sarbatorile de iarna.
2.2 Dinamica investiiilor n municipiu

Proiecte derulate de Primaria Braila si in curs de derulare Activitatea investitionala in municipiul Braila a avut o tendinta ascendenta, atat datorita accesarii fondurilor de pre-aderare cat si a fondurilor post-aderare. In perioada 2000-2007 au fost implementate proiecte investitionale in toate domeniile de interes public, atat social cat si de dezvoltare industriala. Astfel, Unitatea Administrativ Teritoriala Braila a implementat in perioada 2000-2007, urmatoarele proiecte: Nr. crt. Proiect RO.0108.03.05.424 Reabilitarea si modernizarea pavilioanelor central si administrativ ale spitalului Sf. Pantelimon Braila Incadrare program Buget Stadiul actual Proiect finalizat, implementat in 2003-2004 Proiect finalizat,
Fonduri 659.532,65 euro nerambursabile de la Uniunea Europeana, cofinantare de la Bugetul de Stat, Cofinantare locala. RO Fonduri Phare, 10.811.163,61 euro 2004/016.772.04.01.01.01.12 Fondul National ,
68

Reabilitarea centrului istoric Cofinantare Locala in municipiul Braila (Consiliul Local Municipal si Consiliul Judetean) Reabilitarea si Extinderea ISPA retelei de canalizare si 2000/RO/16/P/PE/010 realizarea a unei statii de epurare a apelor uzate in municipiul Braila; Extinderea sistemului de canalizare si completarea canalului colector principal Roiori Construirea staiei de epurare a apelor uzate Contractul de urgenta pentru canalul colector principal Reabilitare si modernizare str. Grivita in municipiul Braila Reabilitarea si dotarea cu echipament specific a corpurilor D, E si F ale Centrului de asistenta paleativa "Sf Maria" Braila Modernizare Bulevardul Dorobantilor, Municipiul Braila Centru social multifunctional Lacu Dulce. POR 2007-2013 POR 2007-2013 implementat in 2008
17.750.000 euro 49.999.542,44 euro 1.344.022 euro
23.716.538 lei cu TVA 3.281.817,63 lei
Proiect finalizat, implementat in 2009 Proiect In curs de executie Proiect finalizat, implementat in Proiect aflat in implementare Proiect aflat in implementare Proiect aflat in implementare Proiect aflat in curs de implementare
7 8
POR 2007-2013 FRDS
125.055.686,50 lei 142.280 euro
De asemenea, municipalitatea braileana detine un portofoliu variat de colaborri si parteneriate cu diverse institutii implicate n atragerea fondurilor europene (Consiliul Judetean Braila, orase nfrtite:Calais (Franta), Plevna (Bulgaria), Katerini si Argostoli (Grecia), Nilufer si Denizli (Turcia), Bitola si Kavadarci (Macedonia).
2.3 Nevoi de dezvoltare identificate in municipiu

69

Reabilitarea infrastructurii de circulatie si transport la nivelul municipiului n ceea ce privete circulaia rutier la nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care s descongestioneze circulaia trafic greu pe Bulevardul Dorobanilor, care s fie preluat de la pasajul de cale ferata din soseaua de centura, situata paralel cu calea ferata catre pasajul Apollo. Raportat la elementele stradale, exist urmtoarele disfuncionaliti: - strzi cu gabarite necorespunztoare categoriei; - strzi cu capacitate de circulaie depit; - intersecii amenajate la capacitatea de circulaie care este depit; - intersecii neamenajate corespunztor; - piee de circulaie sau grupuri de intersecii amenajate necorespunztor; - sistemul de dirijare a circulaiei semaforizate este dicontinuu; - circulaia este ngreunat de numrul mare de automobile. O alt problem este cea a strzilor neasfaltate in zonele periferice. n centrul municipiului nu exist parcri publice subterane sau supraterane, acest fapt determinnd ocuparea parial a trotuarelor i a prii carosabile, fapt care ngreuneaz i mai mult circulaia. Modernizarea tramei stradale la nivelul municipiului Braila consta in: - reabilitarea i asfaltarea strzilor municipiului Brila n vederea mbuntirii traficului auto i pietonal la nivelul ntregului teritoriu al municipiului i eficientizarea accesului la obiective economice, sociale, culturale, turistice i de alt natur; - reabilitarea i asfaltarea strzilor n cartierele periferice n conformitate cu Programul de investiii; - reclasificarea tramei stradale prin revizuirea clasificrii acesteia n conformitate cu modificrile recente survenite n traficul urban pentru a se putea realiza etapizarea lucrrilor de modernizare; - reabilitarea i asfaltarea strzilor n cartierele periferice n conformitate cu Programul de investiii; - reclasificarea tramei stradale prin revizuirea clasificrii acesteia n conformitate cu modificrile recente survenite n traficul urban pentru a se putea realiza etapizarea lucrrilor de modernizare; - realizarea parcrilor publice subterane i supraterane prin identificarea locaiilor optime de amplasare a parcrilor n corelaie cu reeaua liniilor de transport urban n baza studiului de trafic
70

i a unui studiu de fezabilitate. Amplasarea corect a acestora va urmri facilitarea accesului la transportul public al persoanelor care au renunat la mijloacele proprii de transport, att din cadrul municipiului ct mai ales pentru cei care provin din exterior. In cadrul acestei masuri de dezvoltare, un rol important in va avea proiectul Modernizare Bulevardul Dorobantilor, Municipiul Braila, propus la finantare din POR 2007-2013, Axa prioritara 1, DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdomeniul Poli de de dezvoltare urbana. Obiectivul proiectului este modernizarea caii rutiere Dorobantilor in lungime de 4,7 Km, compusa din 4 benzi, modernizarea celor dou cai de rulare a tramvaiului in lungime de 4 Km si consolidarea canalului corector situat in corpul caii Dorobantilor. Bulevardul Dorobantilor reprezinta una dintre arterele principale ale municipiului Braila, care traverseaza localitatea de la sud la nord. Are lungimea de 4700 m si latime aproximativ 30 m, care poate asigura circulatia atat cu tramvaie (banda mediana, pe o lungime de 4000m), cat si auto (cate doua benzi laterale pe sens). Asigura legatura intre cartiere dens populate si accesul la centre comerciale, sociale si culturale. Linia de tramvai este o linie veche, construita in urma cu peste 25 de ani. Calea de rulare a fost amplasata in axa strazii, inglobata in carosabil. Ca solutie constructiva, linia a fost realizata cu rezumarea sinelor direct pe stratul de piatra sparta (o solutie revolutionara la vremea respectiva) fara existenta traverselor. Traficul greu si foarte greu si conditiile climatice deosebite din ultimii ani au produs degradari importante a caii de rulare auto si a tramvaiului, inclusiv a trotuarelor. Starea tehnica a benzilor rutiere este clasificata a fi foarte rea, cu un permanent risc de producere a unor accidente grave, datorita existentei unui canal colector pentru ape menajere si pluviale, pe zona mediana a bulevardului. Pentru normalizarea situatiei si pentru a putea exploata eficient si la parametrii optimi infrastrucura de tramvai, este necesar luarea unor masuri radicale: reproiectarea si adoptarea de noi solutii constructive, in concordanta cu principiile impuse de Uniunea Europeana: incadrarea urbana a liniilor de tramvai, cresterea atractivitatii serviciului prin sporirea gradului de confort, cresterea gradului de siguranta a calatorilor. Intrucat se preconizeaza lucrari majore de interventii la canalul clector, platforma de tramvai urmeaza sa fie refacuta si nu il ultimul rand, se vor executa lucrari de modernizare si la
71

celelalte utilitati, in aceste conditii structura rutiera nu poate fi decat noua, executata dupa ce s-au definitivat toate interventiile din perimetrul su. Circulatia intensa a vehiculelor rutiere pe acest bulevard, impune ca viitoarea solutie de realizare a liniilor de tramvai sa mentina posibilitatea circulatiei rutiere peste liniile de tramvai. Ambele solutii propuse pentru realizarea liniei de tramvai trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie silentioase, sa nu produca zgomot si vibratii care ar putea depasi nivelul maxim acceptat; - sa permita o exploatare cu interventii minime, sa aiba o durata mare de functionare. Construirea unui centru de sustinere pentru tinerii proveniti din centrele de plasament; Crearea mai multor locuri pentru institutionalizarea persoanelor in varsta din municipiul Braila, care nu au venituri sau veniturile sunt insuficiente pentru asigurarea ngrijirii necesare; nu se pot gospodri singuri; necesit ngrijire specializat; nu-i pot rezolva problemele sociomedicale din cauza bolii sau a strii fizice sau nu au locuint i nu au capacitatea de a-i asigura condiii de locuit. In prezent, in municipiul Braila, functioneaza un numar de patru centre destinate aceastei categorii de persoane, dar cu toate acestea, numarul cererilor privind internarea in astfel de centre este mult mai mare comparativ cu numarul locurilor disponibile, in anul 2008 fiind respinse din acest motiv, 90 de cereri. Proiectul ,, Reabilitare i modernizare anexa Camin persoane varstnice Sf. Petru si Pavel propus de catre U.A.T. Braila sa faca parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana reprezinta o prioritate deoarece prin intermediul acestui proiect va fi rezolvata o mare parte a acestei probleme, prin crearea de locuri noi pentru aceasta categorie de persoane atat de vulnerabila si aflata intr-o continua crestere; Construirea unui centru respiro pentru persoanele adulte cu handicap. Valorificarea obiectivelor turistice de interes specific (proiectul Reabilitarea Casei Petre Stefanescu Goanga, propus spre finantare in cadrul Programului Operational Regional 20072013, Axa prioritara 1, DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdomeniul Poli de de dezvoltare urbana); Construirea unui centru de informare si documentare turistica; Atragerea investitiilor straine in municipiu; Crearea mai multor spatii de joaca pentru copii;
72

Reabilitarea sistemului de iluminat public; Imbunatatirea modului de colectare si depozitare a deseurilor; Reastaurarea si consolidarea cladirii Teatrului Maria Filotti Braila; Reabilitare pasaj pietonal Platou Piata Independentei; Reabilitare zona promenada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii; Corelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii; Monitorizarea zonelor cu grad ridicat de infractionalitate in scopul diminuarii ratei de infractionalitate: 1. Intersectia str.Chisinau -Sos. Buzaului 2. Biserica din Radu Negru 3. Scoala Generala nr.2 - Soseaua Buzaului 4. Strada Chisinau strada Grigore Alexandrescu 5. Soseaua Buzaului Parc Monument (Fabrica Covoare) 6. Soseaua Nationala Veche strada Randunicii 7.Parcare Billa - Soseaua Buzaului 8. Complex Pistruiatu Viziru 9. Capatul liniei 4 10.Strada Chisinau Calea Calarasi 11.Radu Negru la Parculet (Bl.14) Biserica Sfantul Andrei 12.strada Ecaterina Teodoroiu Piata Radu Negru 13.Intersectie strada Sebesului cu strada Baraganului, Scoala nr.31 14.Intersectie aleea Culturii cu aleea Stiintei. Scoala nr.28 (Bl.7) 15.Aleea Cocorilor cu Grigore Alexandrescu 16.Aleea Cocorilor cu Calea Calarasilor 17.Strada Celolozei cu Calea Calarasilor 18.Strada Celulozei cu strada Odessa 19.Strada Pontonieri cu Vasile Lupu 20.-Strada Pietatii (Hipodrom) cu Aleea Parcului
73

21.Piata Microhala -Scolilor 22.Capatul liniei 2 23.Cimitirul Sfantul Constantin Aleea Principala 24.Strada Hipodrom Cimitirul Sfantul Constantin 25.Parc Monument intrare Sala Polivalenta (statuia Sportivilor) 26.Aleea Cutezatorilor cu Aleea Invatatorilor 27.Strada Albinei cu Hipodrom 28.Bariera Lacu Dulce 29.A.N.L. catre strada Randunicii 30.Liceul Panait Cerna 31.Soseaua Ramnicu Sarat cu Aleea Mugurilor 32.Strada Obor cu strada Albinei + parculet Concordia 33.Bulevardul Dorobantilor cu Tineretului 34.Strada Mihai Bravu cu Calea Calarasilor (Piata Concordia) 35.Strada Rosiori cu Albinei 36.Bulevardul Independentei cu Calea Calarasilor 37.Strada Scolilor cu Grivita 38.Liceul Economic strada Dumitru Bolintineanu Gradina Publica 39.Vadul Schelei Statia PECO Patinoar 40.Piata Traian Calea Galati 41.Teatru Hotel 42.Piata Poligon 43.Calea Galati Str. Grivita 44.Jandarmerie Liziera 45.Pod Brailita 46.Caramidarie 47.Trecere BAC 48.Gara C.F.R.Apollo A.N.L.
74

-Apollo Gara -Dorobanti 49.Pod Apollo 50.Soseaua Baldovinesti Tipografie 51.Zona Supermarket Dedeman 52.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Focsani 53.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Baldovinesti 54.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Ramnicu Sarat 55.Soseaua Ramnicu Sarat Liceul Agricol 56.Cimitirul Turcesc Strada Magaziilor 57.Soseaua Ramnicu Sarat cu strada Deltei 58.Calea Calarasi Directia Agricola 59.Calea Calarasi strada Grivitei 60.Bulevardul Dorobantilor cu Strada Apollo 61.Bulevardul Dorobantilor cu Calea Galati 62.Bulevardul Dorobantilor cu strada General Eremia Grigorescu 63.O.M.V. intrare Soseaua Buzaului 64.Bulevardul Independentei cu strada Scolilor 65.Bulevardul Independentei cu strada Mihai Eminescu 66.Bulevardul Independentei cu Garii 67.Bulevardul Independentei cu Calea Galati 68.Bulevardul Al.I.Cuza cu strada Mihai Eminescu (Dunarea, Casa Armatei) 69.Cimitirul Sfanta Maria Aleea Centrala Avand in vedere situatia operativa transmisa de Politia Comunitara a municipiului Braila, se propune finantarea din POR 2007-2013, a proiectului Sistem de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila. Extinderea spatiilor verzi
75

- intervenia nu numai asupra aleilor, drumurilor de acces i dotrilor din parc (fntni, bazine, locuri de joaca, terenuri sportive), ci i asupra vegetaiei care s-a dezvoltat haotic. - igenizarea prin ndeprtarea arborilor uscai sau afectai de boli i duntori, ndeprtarea vetrelor de plante - reabilitarea i extinderea sistemului de irigaii care deservete parcul, tiut fiind faptul c Municipiul Brila se afl ntr-o zon cu deficit anual de precipitaii i cu umiditatea atmosferic redus.
76

Partea a-III-a
3.1. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA
Obiective si prioritati de dezvoltare

Obiective Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare locala este mai mult dect o obligatie pentru alinierea la standardele europene si pentru cerintele ntocmirii documentatiilor de finantare. Fiecare oras prezinta o serie de caracteristici (trecute, prezente si prognozate in functie de tendintele existente la nivel politic, economic, social) care il definesc si care il diferentiaz regional si national de celelalte orase. Pe langa acest aspect trebuie tinut cont si de faptul ca, perioada contemporana este, la nivelul tarii, una foarte dinamica, plina de convulsii generate de efortul de schimbare a societatii in ansamblul ei, fiind momentul in care se prefigureaza un nou model de viata, in toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administratie publica, antreprenoriat, mediu privat, relatii politice interne si externe, energie, mediu, egalitate de sanse, tehnologie, etc. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) este un document ntocmit cu ajutorul cetatenilor, pentru cetateni, menit sa sprijine autoritatile locale n misiunea lor de a sluji comunitatea. Scopul viziunii de dezvoltare este acela de a agrega obiectivele socio-economice formulate la nivelul local, cu prioritatile nationale si regionale si cu schimbarile care au loc n prezent n dinamica spatiala, economica si sociala a judetului si a Regiunii Sud Est. Viziunea de dezvoltare a municipiului Braila contine coordonatele pe care integrarea Romniei n Uniunea Europeana le fixeaza pentru valorificarea potentialului local. Managementul de implementare a proiectului va permite administratiei publice locale s dezvolte abilitti de a identifica, dezvolta si implementa proiectele aflate n responsabilitatea sa si conform strategiei de dezvoltare local asumate, de la etapa de identificare, design si planificare, pana la cea de evaluare a rezultatelor, pentru a se asigura ca activitatea se desfasoara conform planificarii si se incadreaz n buget. Responsabilii vor trebui s implementeze n mod eficient si mecanismul descentralizrii si cel al externalizrii, deoarece n primul rnd administra ia public trebuie s fie un bun planificator, gestionar, monitor si evaluator al proiectelor n diferitele sale faze de creare si implementare. Pentru eficientizarea acestui proces, se vor realiza ntlniri de lucru n vederea stabilirii graficului de implementare, a bugetului proiectelor si a strategiei privind alocarea multianual a bugetului pentru sprijinirea implementrii acestor proiecte prioritare, deoarece:
77
PIDU Municipiul Braila PUG Buget multianual
Pentru a asigura optimizarea si cresterea rezultatelor proiectelor si a numrului si consistentei acestora cu resursele umane si logistice disponibile, orientarea implementrii proiectelor trebuie s fie urmtoarea: - multitudinea de proiecte sectoriale de valori mici trebuie s fie implementate n mic parte de directii specializate ale primriei, dar mai ales, prin descentralizare, de ctre institutii publice descentralizate, de ctre ONG-uri sectoriale, de ctre mediul privat, si mai ales prin parteneriate public privat; - proiectele mari de infrastructur trebuie s reprezinte directia predilect pentru folosirea resurselor interne ale primriei n ceea ce priveste planificarea si controlul, si pentru externalizarea realizrii diferitelor etape ale implementrii lor (consultant, proiectare, executie, asistent si management de proiect); - cu ct se descentralizeaz si externalizeaz mai mult proiectele si cu ct efortul primriei se va concentra mai mult pe cresterea capacittii de a identifica, planifica si gestiona proiectele si mai putin pe executia acestora, cu att numrul de proiecte si impactul acestora la nivel comunitar vor fi mai mari. In urma asimilrii interne a mecanismelor managementului de proiect, structura administrativ local va sti: sa acceseze surse de finantare (ne)rambursabile s planifice proiectele n ansamblu si s le prezinte beneficiarilor (cetteni, mediul de afaceri); s aloce resursele materiale si umane pentru demararea proiectului (resurse umane, logistic, subcontractori, etc.); s obtin documentatia specific; s elaboreze si s implementeze sistemele de evaluare si monitorizare;
78

s controleze desfsurarea proiectului din toate punctele de vedere (financiar, calitativ, ca termene de livrare pe proiecte sau activitti punctuale); s raporteze cetatenilor cu privire la modul de desfsurare a proiectului; s ofere suport participantilor la proiecte pentru indeplinirea sarcinilor la standardele solicitate; s solutioneze problemele care pot aparea din situatii neprevazute, inclusiv s replanifice desfsurarea proiectului; s pstreze permanent contactul cu beneficiarii si s le solicite participarea la desfsurarea proiectului; s evalueze proiectul n fazele de testare si s initieze schimbrile necesare; s obtin rezultatele finale ale proiectului si s se asigure de receptia lor; s evalueze rezultatele proiectului dup o anumit perioada de la livrare, din punct de vedere al satisfactiei cetatenilor si mbunttirilor obiective n activitate; Realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila are la baza documente strategice nationale si europene specifice. Cadrul Strategic Naional de Referin (CSNR) reprezint documentul strategic naional prin care se stabilesc prioritile de intervenie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune). Acest document are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale n scopul reducerii disparitilor de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul 2012. Implementarea aciunilor strategice prevzute n CSNR i implicit accesarea efectiv a Instrumentelor Structurale se realizeaz prin Programe Operaionale. PIDU al municipiului Braila vine in intampinarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare 2007-2013: Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socioeconomica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene, materializat prin cele 3 obiective specifice: cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti; dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza; perfectionarea si utilizarea eficienta a capitalului uman autohton. PIDU al municipiului Braila a fost elaborat si se va implementa in concordanta cu cele sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 ale PND 2007-2013, atinse prin sustinerea subprioritatilor specifice.
79

Obiectivul domeniului major de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana l reprezint conform Programului Operaional Regional - creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc n orae, prin reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. Planul integrat de dezvoltare va contribui la atingerea obiectivului specific al POR, si anume, creterea rolului economic i social al municipiului, prin aplicarea unei abordri policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrat a regiunilor, n concordan cu obiectivele Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Regional i Cadrului Naional Strategic de Referin, precum i cu Orientrile Strategice Comunitare pentru actuala perioad de programare 20072013. Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila este cresterea calitatii vietii cetatenilor prin imbunatatirea serviciilor publice urbane si sprijinirea mediului de afaceri in vederea dezvoltarii durabile. Obiective specifice: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Imbunatatirea infrastructurii rutiere din municipiul Braila; Cresterea gradului de atractivitate a zonelor de petrecere a timpului liber; Cresterea sigurantei si prevenirea criminalittii in Municipiul Brila; Promovarea potentialului turistic al municipiului; Promovarea orasului Braila ca pol cultural regional, prin valorificarea patrimoniului multietnic si multicultural; Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe nevoile populatiei aflate in dificultate; Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor. Prioritati de dezvoltare Prioritile de dezvoltare ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban pentru Zona de Aciune Urban sunt n concordan cu obiectivul strategic al Programului Operaional Regional, respectiv sprijinirea dezvoltrii economice i sociale durabile, echilibrat teritorial, cu accent pe mbuntirea infrastructurii de baz i cu obiectivul Domeniului Major de intervenie 1.1.Planuri integrate de dezvoltare urban (reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale). Implementarea prioritilor de dezvoltare cuprinse n Planul Integrat de Dezvoltare Urban va duce la diminuarea disparitilor ntre zonele Municipiului Braila, printr-o mai bun utilizare a sinergiilor regionale.
80

In vederea indeplinirii obiectivelor sunt propuse urmatoarele prioritati de dezvoltare: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere si pietonale din municipiul Braila; Amenajarea si modernizarea zonelor de agrement; Achizitionarea si instalarea de sisteme de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii; Punerea in valoare a obiectivelor de patrimoniu din zona de actiune urbana; Cresterea calitatii vietii prin serviciile sociale oferite persoanelor varsnice aflate in dificultate; Crearea spatiilor publice urbane si dezvoltarea unitatilor publice in amplasament localizat in Aleea Mecanizatorilor Zona Industriala Sud; Realizarea unei parcari subterane in zona Garii CFR.
81

3.2 PLANUL DE ACTIUNE 3.2.1 Lista proiectelor si bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finantare (identificate ori de cate ori este posibil), perioada de implementare a proiectelor Planul integrat al municipiului Braila va fi implementat prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, precum i prin aciuni de reabilitare a infrastructurii sociale i mbuntirea serviciilor sociale. Deoarece planul integrat de dezvoltare urban este un document de planificare a dezvoltrii la nivelul ntregului ora, acesta se implementeaza prin proiectele individuale identificate la nivelul municipiului: REABILITAREA INFRASTRUCTURII URBANE I MBUNTIREA SERVICIILOR URBANE, INCLUSIV TRANSPORTUL URBAN Infrastructur public urban: Reabilitare casa Petre St. Goanga, Str. Piata Poligon nr. 2, Braila; Reabilitare zona promenada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii Reabilitare pasaj pietonal Platou Piata Independentei Reabilitare si Modernizare Parc Monument Sistem integrat de supraveghere stradala in vederea cresterii sigurantei cetateanului; transport i mobilitatea populaiei: Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Calarasilor din municipiul Braila, pe tronsonul cuprins intre Bulevardul Dorobantilor si Bulevardul Independentei Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Galati, pe tronsonul cuprins intre Bdul Dorobantilor si str. Malaeru colt cu str. Costache Negruzzi Patrimoniu cultural mondial, naional, local: Restaurarea si consolidarea cladirii Teatrului Maria Filotti REABILITAREA INFRASTRUCTURII SOCIALE Reabilitare si modernizare anexa Camin pentru persoane varstnice Sf. Petru si Pavel, Str.Zambilelor nr.2;
82

a) Sistem de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila In perceptia locuitorilor, una din cele mai grave probleme cu care se confrunta municipiul Braila este violenta, infractiune des intalnita in special in randul gastilor de cartier, din care fac parte cu precadere persoane majore, minorii cautand sa fie acceptati in aceste grupuri. Tot mai multe delicte sunt comise de minori, ingrijorator fiind faptul ca acestia provin din familii normale, nonviolente. Un factor important in comiterea infractiunilor juvenile il reprezinta si mediul in care minorii traiesc, atat cel familial cat si cel social, acestia fiind foarte usor de influentat. In general delicventii minori provin din familii cu probleme financiare/emotive in care unul dintre parinti abuzeaza fizic si/sau psihic de copii. Un alt factor care se dovedeste a fi unul decisiv in comiterea de infractiuni este anturajul, acesta influentand si tinerii ce provin din familii fara probleme, dar care au fost scapati de sub supravegherea parintilor. Problematica este si numarul tot mai insuficient de politisti care sa acopere intreaga zona a municipiului. Conform standardelor stabilite de Ministerul Administraiei i Internelor. ar trebui sa existe un politist la 450 locuitori, tocmai de aceea, solutia propusa prin proiect, de a instala camere video in zonele cele mai tensionate din punct de vedere al comiterii de ilegalitati, este solutia cea mai viabila. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala, de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona, precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier, fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de interventie rapida. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal, asigurarea curateniei arealului in zonele supravegheate, protectia mediului inconjurator, precum si asigurarea pazei pentru unele obiective si bunuri de interes public si privat, prevenirea unor fapte antisociale si interventia operativa in cazul unor incendii, explozii avarii, calamitati naturale, accidente. Sistemul de supraveghere video se constituie intr-o unealta foarte importanta in determinarea masurilor ce trebuie aplicate in zonele cu infractionalitate ridicata. Completele mobile vor avea in compunere cite 2 camere video conectate prin radio la un punct de concentrare local (Access Point) care va fi conectat la centrul de control prin fibra optica sau radio. Rolul completelor mobile fiind de a putea fi usor instalate in zone de interes pentru anumite perioade de timp urmind ca apoi sa fie instalate in alte locatii. Pentru fiecare complet mobil se va asigura alimentarea si prin intermediul panourilor solare.
83

Sistemul va trebui sa respecte anumite caracteristici: Selectarea oricarei camere din sistem pentru vizualizare si control Miscarea camerei selectate prin modificarea parametrilor : unghiul de orientare pe verticala (tilt), unghiul de orientare pe orizontala (pan) si deschiderea unghiului vizualizat (zoom) Modificarea focus-ului manuala sau setearea acestuia pe modul de reglare automat Mofificarea diafragmei manuala sau setearea acestuia pe modul de reglare automat Afisarea fluxului video pe un anumit monitor Cerere urgenta pentru preluarea controlului Setarea de preset-uri (pozitii predefinite ale camerei care sunt definite prin stabilirea parametrilor pa, tilt si zoom Blocarea camerei pe o pozitie fixa Initierea, suspendarea sau oprirea unui tur de miscare pentru camera Stocarea/tiparirea imaginilor instantanee obtinute de la camera.
b) Reabilitare i modernizare anexa Camin persoane varstnice Sf. Petru si Pavel, Str. Zambilelor nr.2
Obiectivul investitiei este reprezentat de anexa caminului pentru persoane varstnice Sf. Petru si Pavel, o constructie de tipul parter +1 etaj cu subsol tehnic, realizata in anul 1977 in municipiul Braila pe Str. Zambilelor, nr.2. La parter se afla un hol de acces, cu spatii pentru
84

primire si izolare primara a pacientilor, camera de garda, 6 saloane pentru pacienti si grupuri sanitare, bucataria si spatii de depozitare. La etaj este un hol similar celui de la parter, camera de garda, 4 cabinete medicale, 6 saloane pentru pacienti, spatii pentru circulatii si pentru depozitare. Din holul central se poate accede intr-un balcon, situat deasupra intrarii de la parter. Cladirea, avand o vechime de circa 30 de ani si functionand ca sectie de boli contagioase, este intr-o stare satisfacatoare, dar care nu mai corespunde cerintelor de calitate actuale. Prin modernizarea si reabilitarea cladirii pentru noua destinatie camin pentru persoane varstnice, dependente si semidependente, spatiile existente vor fi adaptate noilor nevoi si se vor crea conditii de functionare conform normelor sanitare specifice. Investitia este necesara si este justificata de mai multe aspecte. In urma functionarii de peste 30 de ani, perioada in care nu s-au efectuat nici un del de interventii de reabilitare sau reparatii generale, ci doar lucrari minore de interventii, in conditiile in care imobilul a suferit o serie de disfunctionalitati din care amintim : tamplaria interioara este deteriorata si nu mai asigura confortul termic necesar ; pardoselile din mozaic sunt partial deteriorate ; instalatiile sanitare si termice nu sunt intr-o stare satisfacatoare de functionare, sunt vechi si deteriorate ; tencuielile exterioare prezinta fisuri si sunt portiuni in care sunt cazute ; trotuarul de protectie din jurul cladirii este deteriorat, permitand infiltratii de apa ; straturile de protectie ale terasei nu mai asigura o izolare corespunzatoare. c) Reabilitare casa Petre Stefanescu Goang, P-ta Poligon nr. 2, Braila
85

Acest proiect individual poate fi considerat o continuare a ceea ce Consiliul Judetean a inceput prin proiectul "Reabilitarea Centrului Istoric al Municipiului Braila", implementat in parteneriat cu Primaria Municipiului Braila, care a urmarit : crearea unei infrastructuri moderne care sa poata fi exploatata facil si eficient de catre comunitate; marirea capacitatii de folosire a acestor cai de acces de catre toate categoriile de persoane si vehicule, indiferent de conditiile atmosferice sau de alte criterii; dezvoltarea activitatilor economice, sociale si culturale ridicarea nivelului de trai si civilizatie a locuitorilor marirea capacitatii locuitorilor de a beneficia de serviciile medicale, sociale, culturale, etc. Investitia a raspuns prioritatilor si necesitatilor stabilite de locuitorii urbei care au beneficiat de crearea unei infrastructuri moderne si accesibile in orice conditii, de cresterea posibilitatilor de acces si de interventie a vehiculelor speciale (ambulante, pompieri, etc), de crearea unei baze pentru dezvoltarea viitoare a localitatii, de crestere a posibilitatilor economico - sociale ale locuitorilor si de crestere a capacitatii relationale intre locuitorii urbei precum si intre acestia si pasagerii temporari. Reabilitarea a vizat 4 cladiri , strazi, doua piete, Gradina Mare si Faleza Dunarii precum si retelele edilitare aferente acestora. Dintre acestea cladirile, strazile, pietele si Gradina Mare fac parte din zona de sit istoric a municipiului Braila, zona cuprinsa in semicercul desenat de B-dul Al.I.Cuza si malul Dunarii. Proiectul integrat Restaurarea casei Petre Stefanescu Goanga este continuarea modernizarii municipiului Braila, iar prin realizarea acestuia municipiul Braila isi va pune in valoare patrimoniul cultural de care dispune. d) Modernizarea si reabilitarea strzii Calea Galai, pe tronsonul cuprins ntre B-dul Dorobanilor i str. Mircea Maleru col cu str. Costache Negruzzi
86
Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila pentru care s-a emis Decizia finala nr.149/18.05.2009 privind obtinerea avizului de mediu. Pentru o mai buna realizare a obiectivelor specifice ale PIDU-lui referitoare la dezvoltarea municipiului Brila ca un sistem urban echilibrat si policentric de fluidizare a traficului rutier i mbuntirea siguranei circulaiei pe toate arterele de transport acest proiect va cuprinde si alte lucrari de modernizare. Lucrrile complementare la obiectivul de investiii propus vor viza lucrri de modernizare pe tronsonul propus, atat pentru calea de rulare tramvai ct i pentru calea de drum, lungimea totala a acestora fiind de aproximativ 578 m. Calea de rulare fiind nglobat n carosabil, este folosit att de ctre tramvaie, ct i de celelalte autovehicule din circulaia general a oraului, Calea Galai devenind n special n ultimii ani, o arter de circulaie major cu trafic intens. Sistemul rutier adoptat pentru calea de rulare a tramvaielor, a devenit necorespunztor pentru noile valori de trafic, linia de tramvai, prezentnd numeroase denivelri n plan vertical i uzuri ale inelor. Din aceste motive, att circulaia tramvaielor , ct i circulaia celorlalte tipuri de autovehicule din trafic, se desfoar cu greutate, cu viteze mici i cu producerea de zgomote i vibraii care afecteaz construciile i locuitorii din zon. Soluiile constructive adoptate pentru indeplinirea obiectivelor, vor asigura un grad sporit de fiabilitate i protecie a mediului. Lucrrile de reabilitare i modernizare se vor desfura n mai multe etape care vor cuprinde: reabilitarea i modernizarea cii de rulare a tramvaiului, lucrri la reelele
87

edilitare din ampriza liniei de tramvai, reabilitarea i modernizarea cailor de acces auto i pietonal , precum i lucrri la reelele edilitare din ampriza drumului. e) Reabilitare si modernizare Parc Monument
Parcul Monument reprezinta principala zona de agrement a orasului, atragand atat populatia tanara cat si varstnicii. Proiectul Reabilitare si modernizare Parc Monument se va realiza prin urmatoarele lucrari: reamenajarea sistemului de irigat cu apa bruta din Dunare, cu teava de hotel dispusa partial pe estacada si partial in montaj subteran in zona traversarilor soselelor si cu aspersoare cu cap fix; modernizarea retelei de apa; modernizarea retelei de canalizare; reabilitare bazin (fantana arteziana); reabilitare gard prefabricat din beton; refacere alei carosabile si pietonale; amenajare peisagera (toaletarea si inlocuirea vegetatiei existente); dotari locuri de relaxare si locuri de joaca pentru copii precum si montarea de mobilier stradal in lungul aleilor.
88

f) Proiectul Modernizarea si reabilitarea strzii Calea Clrailor din municipiul Brila, pe tronsonul cuprins ntre Bd. Dorobanilor si Bd. Independenei
Calea Clrailor, principal arter de circulaie a municipiului Brila, unete sudul Brilei cu centrul istoric al municipiului. Proiectul i propune reabilitarea tronsonului cuprins intre B-dul Dorobanilor i B-dul independenei att pentru calea de rulare auto i pietonal ct i pentru calea de rulare tramvai. Lungimea tronsonului propus pentru reabilitare este de aproximativ 1500 m cu o lime de aproximativ 45 m. Lucrrile propuse vor viza realizarea unui sistem rutier care s corespund atat traficului actual i de perspectiv cat i prevederilor Normativului privind alctuirea structurilor rigide i suple pentru strzi NP 116/2004. Cu acest prilej se vor verifica i/sau nlocui reele subterane i supraterane existente (electrice, ap, gaz etc.). Reeaua de canalizare se va reabilita prin metoda INSITUFORM. Pentru colectarea i dirijarea apelor pluviale de pe cale se vor monta la bordur elemente prefabricate din beton. Acestea vor asigura scurgerea apelor in guri de scurgere executate conform STAS 6701/82. Se va avea in vedere amenajarea locurilor de parcare de o parte i de alta a cii, unde este posibil, reabilitarea trotuarelor i amenajarea zonelor verzi adiacente. Lucrrile de reabilitare a cii de rulare a tramvaiului in lungime de 1500 m vor asigura reducerea intensitii vibraiilor i a zgomotelor care afecteaz cldirile si locuitorii din zonele adiacente.
89

g) Proiectul Reabilitare zon promenad ntre Calea Clrailor i Faleza Dunrii
Obiectul lucrrilor de reabilitare a proiectului mai sus menionat vizeaz zona de promenada care include i fntnile cinetice. Fntnile arteziene amplasate pe Esplanada municipiului Brila fac parte din categoria fntni cinetice, fntna artezian fiind cunoscut i sub denumirea cu egrete este creaia maestrului LUCACI. n timp, datorit valorilor artistice aceste fntni cinetice au devenit unul din simbolurile Brilei i nu mai pot fi scoase din peisajul arhitectonic al oraului. Din acest motiv se impune reabilitarea lor nainte ca uzura construciilor i a echipamentelor s devin critic. Lucrrile de reabilitare pentru obiectivul de investiii vor viza 4 direcii: amenajarea i reabilitarea spaiului de promenad care va include acolo unde este cazul i arhitectura fntnilor (fr a afecta latura artistic); infrastructura construciilor; componena tehnic a fntnilor ( utilaje de micare, instalaii de ap i canal, acionri electrice, echipamente electrice etc.). Lucrrile de reabilitare a zonei de promenad ce include ansamblul fntnilor cinetice de pe Esplanada Brilei vor avea n vedere: intervenia asupra cadrului nconjurtor fr afectarea compoziiei artistice a acestora; pavarea platoului din jurul fntnilor inclusiv zona scrilor; zona verde aferent;
90

refacerea bazinelor astfel nct s se evite degradarea calitativ a apei, formarea spumei i acumularea gunoaielor; refacerea sistemului de iluminat pentru punerea n valoare a fntnilor n nocturn, fr afectarea compoziiei artistice a acestora. h) Proiectul Restaurarea i consolidarea cldirii Teatrului Maria Filotti Braila
Cldirea Teatrului se afla situata in Centrul Istoric al municipiului Brila
fiind
nregistrat n LISTA MONUMENTELOR ISTORICE , aprobata prin OMCL nr. 2314/2004 sub cod LMI-BR-II-m-B-02097, fiind un monument de arhitectur. Nucleul actualei cldiri, figureaz pe planul oraului de la 1834. Ulterior a fost extinsa in 1853 - 1854, distrusa de incendiu in 1859, reconstruita in anul 1862, si modernizata de noul proprietar, Dumitru Ionescu, in anul 1896. Imaginea de astzi a cladirii se datoreaza lucrarilor de consolidare - restaurare realizate in perioada 1980 - 1988. Proiectul a fost apreciat cu Premiul Academiei Romne, in anul 1984. Destinatia initiala a cladirii a fost han. In jurul anului 1850, documentele amintesc de sala de teatru din Casa Rally, iar mai trziu (1873) de sala pentru concerte Rally. Din anul 1896 cladirea adapostea: Teatrul, Saloane de bal, Clubul Regal, Restaurant si Cofetarie, Hotel si magazine. ncepnd cu anul 1949 aici funcioneaz cu caracter permanent Teatrul Maria Filotti. Ca si funcionalitate cldirea teatrului este un complex cultural de importan deosebit, cuprinde 2
91

sli de spectacole (370 i 100 locuri), 1 sal de conferine (170 locuri), o sal foaier (60 locuri), doua foaiere pentru expoziii si muzeu, holul monumental, sli de repetiii, ateliere de producie, bibliotec, magazii de costume, decoruri i de recuzit, depozite pentru aparatura, cabine actori, scen culisant, central termic, birouri destinate administraiei si secretariatului literar, agenie teatrala, etc. Aa cum se preciza mai sus imaginea de astzi a cldirii se datoreaz lucrrilor de consolidare - restaurare realizate in perioada 1980 - 1988. Din pcate in anul 1988 lucrrile de restaurare/reabilitare a cldirii au fost stopate, astfel spatii importante ale cldiri au fost finalizate numai din punct de vedere al zugrvelilor, lucrrile de restaurare si pictur fiind oprite. Odat cu trecerea timpului au aprut o serie de probleme att din punct de vedere al consolidrii structurii de rezistenta, lucrrile de consolidare necesare fiind cele stabilite prin expertiza tehnic, dar mai ales din punct de vedere al utilitilor si a sistemelor de supraveghere si intervenie in caz de incendiu si antiefracie. Se impune inlocuirea sistemului de pompare distributie a retelei de apa potabila si apa calda menajera, precum si a intregului sistem de canalizare. Tabloul electric general precum si cele de distributie interioara necesita ample lucrari de reparatie si modernizare. De asemenea este necesar a se inlocui si o parte din reteaua de distributie a curentului electric. Pentru punerea in valoare a cladirii trebuie montat un sistem de iluminat ambiental exterior in ton cu tendintele actuale. Sistemul de ventilatie-climatizare al salilor de spectacol si al spatiilor adiacente trebuie modernizat. Sistemul de supraveghere in caz de incendiu nu este in stare de functionare, fiind necesara montarea unui sistem centalizat-computerizat de ultima generatie, cu scopul de supraveghere/alarmare si interventie automatizata. Se impune inlocuirea intregii retele de curenti slabi, montarea unei centrale computerizate, impreuna cu o retea de senzori cu detectare diversa, centrala tip sprinker impreuna cu intreaga retea de distributie a apei si a capetelor pulverizatoare, retele de stingere tip drencer. De asemenea se doreste reamplasarea rezervorului de apa intr-o locatie apropiata cladirii, impreuna cu sistemul automatizat de pompare si aductiune a apei pana la reteaua interioara de hidranti care si ea trebuie inlocuita. Este necesara montarea unui generator de curent electric independent cu pornire automatizata in caz de avarie cu scopul de a asigura iluminatul de siguranta pentru toate caile de evacuare si curentul necesar functionarii instalatiilor de siguranta. Legat de aceeasi problematica este necasara efectuarea lucrarilor de ignifugare atat pe material lemons dar si pe material textil pe suprafete insemnate din teatru. Sistemul antiefractie are rolul principal de a proteja valorile inestimabile ale cladirii dar si sa supravegheze exponatele din muzeu si foaiere precum si fluxurile de vizitatori. O alta problema este legata de eficientizarea sistemului de incalzire si reablitarea termica a cladirii. Se impune
92

modernizarea centralei termice, precum si realizarea unui sistem de distributie automatizat supravegheat electronic cu scopul de a eficientiza consumurile energetice. De asemenea registrii (caloriferele) trebuiesc inlocuiti in totalitate. In scopul cresterii eficientei energetice a cladirii este necesar sa se realizeze (acolo unde cladirea permite) o izolare exterioara si interioara precum si inlocuirea tamplariei exterioare deteriorate. De asemenea se impune gsirea unor soluii noi privind arpanta acoperiului, mare parte a problemelor fiind generate tocmai din greita soluie a construciei acestuia. Se urmrete odat cu rezolvarea acestui lucru, montarea unei structuri vitrate care sa permit iluminatul natural pe timp de zi a ntegii cldiri. Totodata se urmrete aplicarea de soluii si tehnologii care s duc la o reducere substaniala a consumurilor energetice, accentul punndu-se pe soluii ecologice. Scopul principal al restaurrii i consolidrii teatrului este includerea acestui monument istoric in circuitul turistic national si international, deschiderea lui permanenta spre vizitare atat pentru grupuri organizate cat si pentru vizitatori ocazionali. Punerea in valoare a monumentului istoric prin deschiderea catre un numar important de vizitatori, imbinat cu activitatea de baza in lumea artelor a trupei de teatru, poate deveni un important pol de dezvoltare a turismului in zona de Sud Est a Romaniei. Stilistic, arhitectura cldirii ilustreaza stilul neobaroc. Imobilul se compune din doua corpuri (suprafaa totala construita 9.515,49 mp): corp principal imobil (S+P+2), situat in Piaa Traian nr. 1-2 si str. Mihai Eminescu nr.2 si corpurile C1/1 si C situat in str. Mihai Eminescu nr. 2. Lucrrile de reabilitare i consolidare se vor realiza n conformitate cu prevederile legale in domeniu, cu aplicarea procedurilor si respectarii tuturor actelor normative. i) Proiect Reabilitare pasaj pietonal Platou P-a Independenei
93

Platoul pietonal situat in P-a Independenei reprezint placa turnant pentru centrul vechi, de aici pornind practic traseele ctre cele mai ndeprtate cartiere ale oraului. Dimensiunile generoase ale Platoului pietonal din P-ta Independenei in suprafa de 5.750 mp, ofer deseori posibilitatea organizrii de manifestri culturale si sociale. Spaiul urban mrginit de cldiri de importan deosebit pentru activitatea municipiului (Palatul administrativ, Biblioteca judeean Panait Istrati, Palatul Agriculturii, Colegiul Gh. Munteanu Murgoci, etc.) reprezinta o zon cu o tendin de cretere accentuat a traficului auto i pietonal. Realizarea proiectului propus are in vedere gsirea unor soluii optime atat pentru inlaturarea disfuncionalitii traficului pietonal i auto prin lucrari de reabilitare a pasajului pietonal ct i pentru crearea unor sprafee izolate care sa asigure un spaiu adecvat pentru promenad. Se vor avea n vedere adoptarea unor soluii corespunztoare pentru reorganizarea spaiilor de parcare, n vederea asigurrii unui numr ct mai mare de locuri. Lucrarile aferente acestui proiect vor avea ca obiectiv accentuarea rolului de spaiu public marcant al oraului, iar prin redefinirea elementelor de cadru urban se va potena rolul de spaiu multifuncional pentru incurajarea manifestrilor de orice fel (festivaluri, trguri stradale, manifestri culturale etc.).
94

3.2.2 Harta orasului/municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului
95
Proiectele individuale componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbana , sunt : 1. Reabilitare i modernizare anex cmin persoane vrstnice Sf. Petru i Pavel, Str. Zambilelor nr.22. Sistem de supraveghere n vederea creterii siguranei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila ; 3. Reabilitare casa Petre tefnescu Goang, P-a Poligon nr.2, Brila ; 4. Reabilitare i modernizare Parc Monument; 5. Modernizarea si reabilitarea strzii Calea Clrailor din municipiul Brila, pe tronsonul cuprins ntre Bd. Dorobanilor i Bd. Independenei; 6. Reabilitare zon promenad ntre Calea Clrailor i Faleza Dunrii; 7. Restaurarea i consolidarea cldirii Teatrului Maria Filotti Braila; 8. Reabilitare pasaj pietonal Platou P-a Independenei. 9. Modernizarea si reabilitarea strzii Calea Galai, pe tronsonul cuprins ntre B-dul Dorobanilor i str. Mircea Maleru col cu str. Costache Negruzzi ;
96

3.3. Managementul implementarii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana
Echipa de implementare a Planului Integrat de Dezvoltare va colabora pe parcursul implementarii cu AMPOR, ADR Sud-Est, autoritatile publice locale si nationale, ONG-uri si alte institutii. Elaborarea Planului si ulterior implementarea acestuia reprezinta rezultatul unui proces decizional organizat, alcatuit pe de-o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative programul obiectivelor, definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor, sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. Metodele propuse pentru implementare au in vedere trei pasi: planificarea; executia; controlul. definirea continutului tehnic al planului; definirea in detaliu a costurilor si termenelor; identificarea, evaluarea si contracararea riscurilor in curs; determinarea responsabilitatilor si a circuitului informatiei si deciziei; conceperea si punerea n functiune a mijloacelor care permit controlul proiectului n derulare. B) Executia: Avand in vedere faptul ca planificarea planului a avut ca obiect esential prevederea de o maniera suficient de detaliata a modului n care se va derula, astfel incat sa existe in permanenta un sistem de referinta pentru controlul eficace al derularii, executia sau pilotarea planului se va orienta catre: continut; termene; costuri; calitate (planului si a rezultatelor); procesul de realizare
97
A) Etapa de Planificare consta in:

C) Controlul Controlul sau gestiunea tehnica se va derula in legatura directa cu doua elemente constitutive principale ale planului, resursele materiale si documentele. Dezvoltarea mijloacelor informatice va ajuta si va face posibila o gestiune eficace si centralizata a acestor elemente, iar controlul va fi facilitat de: manipularea si tratarea mai mult sau mai putin centralizata a datelor planului n totalitatea lui; integrarea planningurilor si a bugetelor; alegerea corecta a nivelului la care se situeaza derularea (un factor cheie al reusitei). Monitorizarea se va face pe tot parcursul Implementarii Planului si va cuprinde: monitorizarea executarii lucrarilor, care va tine evidenta utilizarii resurselor proiectului si a obtinerii rezultatelor preconizate; monitorizarea financiara care va urmari utilizarea corecta a fondurilor, modul de efectuare a platilor, incadrarea in prevederile capitolelor bugetare de cheltuieli ale planului. Se va urmari permanent eficienta cheltuielilor realizate. Raportarea se va face in conformitate cu prevederile contractuale, mai precis prin completarea formularului standard de raport de progres, in care vor fi mentionate activitatile desfasurate, stadiul realizarii indicatorilor si rezultatele partiale/finale. La fiecare raport de progres, solicitantul va trebui s descrie modul in care proiectul respect legislaia n domeniul egalitii de anse si al dezvoltrii durabile. Managementul implementrii Planului Integrat de Dezvoltare Urban va fi asigurat de ctre o echip de management din partea Primariei Municipiului Braila si anume Unitatea de Implementare PIDU. Unitatea de implementare a PIDU va avea urmatoarea structura: o Coordonator PIDU - Primar o Asistent Coordonator PIDU o Responsabil Conformitate economica si financiara o Responsabil Achizitii publice o Responsabil asisten social o Responsabil Urbanism i amenajarea teritoriului o Responsabil Conformitate tehnica si proceduri
98

o Inginer Constructor Drumuri i Poduri o Inginer Construcii Civile o Responsabil Juridic o Responsabil Relaii Publice Unitatea de Implementare va funciona la nivel instituional n cadrul Primriei Municipiului Brila, va fi construit pe nivele de competen i atribuii care s asigure nivelul de autoritate i expertiz necesar implementrii n mod coordonat i coerent.
PROIECT 9 MANAGER PROIECT ECHIPA PROIECT
PRIMAR UIP PIDU
PROIECT 7 MANAGER PROIECT ECHIPA PROIECT PROIECT 6 MANAGER PROIECT ECHIPA PROIECT PROIECT 5 MANAGER PROIECT ECHIPA PROIECT
99

Echipele de proiect vor fi alctuite din: - manager proiect - asistent manager - responsabil cu probleme tehnice - responsabil financiar - responsabil cu achizitii publice - responsabil cu informarea si publicitatea Unitatea de implementare a PIDU va avea rolul de a sigura aplicarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana si asistenta in implementarea proiectelor, vizand in special toate functiile si relatiile intre autoritatile de reglementare a sprijinului financiar si beneficiar. Aceasta structura este bine conturata in cadrul Unitatii Administrativ Teritoriale a municipiului Braila, avand atributii si resurse stabilite conform activitatii desfasurate. Echipa de implementare a PIDU va avea urmatoarele atributii: Nr. crt. 1 Responsabilitati Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Activitati desfasurate Sustinerea etapelor derulate din proiectele individuale in fata OI si AMPOR Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectul si incercarea de solutionare coerenta a acestora impreuna cu OI si AMPOR 2 Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura tehnica aferente proiectelor individuale Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura financiara aferente proiectelor individuale Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in Analiza, pe baza situatiilor furnizate de unitatile de implementare a proiectelor indivuale, a modului de derulare a activitatilor tehnice aferente acestor proiecte Analiza, pe baza situatiilor furnizate de unitatile de implementare a proiectelor indivuale, a modului de derulare a activitatilor financiare aferente acestor proiecte Corelarea modului de implementare a activitatilor din cadrul proiectelor individuale, in vederea
100
Responsabil UIP PIDU
UIP PIDU
UIP PIDU
UIP PIDU

Nr. crt. Responsabilitati cadrul PIDU 5 Responsabilitati privind activitatea de realizare a publicitatii prin mass-media a proiectului Activitati desfasurate asigurarii atingerii indicatorilor propusi prin Planul Integrat Organizarea materialelor de prezentare a Planului Integrat din punctul de vedere a informatiilor continute cu respectara normelor impuse de Manualul de Identitate Vizuala Certificarea rapoartelor de audit rezultate si a propunerilor cuprinse in acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a aspectelor negative semnalate de acestea UIP PIDU Responsabil
Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii proiectului
UIP PIDU
Atributiile si rolul fiecarui membru din UIP sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos:
101

Nr. crt. 1 Pozitie Coordonator PIDU Responsabilitati de baza adresate Coordoneaza si monitorizeaza proiectele individuale si Responsabilitati privind actiunile din cadrul planului integrat; relationarea directa cu AMPOR Ia deciziile impreuna cu echipa financiara privind prin OI alocarea resurselor; Responsabilitati privind Stabileste sedinte periodice; asigurarea indeplinirii Supervizeaza implementarea proiectelor prioritare indicatorilor propusi in cadrul PIDU stabilite; Responsabilitati privind Elaboreaza bugetele si planurile pentru implementarea activitatea de auditare a implementarii planului proiectelor stabilite; Atribuie responsabilitatile echipelor / persoanelor din subordine si colaboratorilor; Supervizeaza activitatea echipelor / persoanelor din subordine; Reprezinta interesele si obligatiile Beneficiarului in implementarea PIDU. Asigura buna desfasurare a activitatilor administrative Responsabilitati privind din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana; relationarea directa cu AMPOR Realizeaza documentatiile pe baza carora se vor prin OI realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale de Responsabilitati privind implementat si asupra Planului Integrat in general. activitatea de auditare a implementarii planului 3 Responsabil Conformitate Asigura pe tot parcursul Planului Integrat interfata cu Responsabilitati privind
102
Atributii conform fisa post
Verifica fluxurile financiare si avizarea facturilor;
Asistent Coordonator PIDU

Nr. crt. Pozitie economica si financiara Responsabilitati de baza adresate expertii institutiilor finantatoare; relationarea directa cu AMPOR Centralizeaza documente suport pentru proiectele/ prin OI actiunile/ activitatile derulate; Responsabilitati privind buna Verifica rapoartele financiare; derulare a activitatilor de Verifica documentatia financiara necesara solicitarii natura financiara aferenete cererilor de plata aferente transelor intermediare ( proiectelor individuale respectand contractele de finantare nerambursabila cu Responsabilitati privind institutiile finantatoare); asigurarea indeplinirii Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale indicatorilor propusi in cadrul institutiilor finantatoare ca urmare a depunerii cererilor de PIDU rambursare aferente proiectelor/ actiunilor/ activitatilor derulate; Responsabilitati privind Monitorizeaza si evalueaza implementarea din punct de activitatea de auditare a implementarii planului vedere financiar a planului integrat Asigura pe tot parcursul derularii Planului Integrat Responsabilitati privind interfata cu expertii institutiilor finantatoare; relationarea directa cu AMPOR Coordoneaza achizitiile cu particularizare pe tipul de prin OI procedura de achizitie publica ce trebuie aplicata conform legislatiei in vigoare in functie de sumele de pe liniile Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii bugetului strategiei; indicatorilor propusi in cadrul Monitorizeaza si verifica derularea tuturor achizitiilor PIDU din Planul Integrat; Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale Responsabilitati privind institutiilor finantatoareca urmare a depunerii cererilor de activitatea de auditare a rambursare aferente proiectelor / actiunilor / activitatilor implementarii planului
103
Responsabil Achizitii publice

Nr. crt. Pozitie derulate. Responsabilitati privind Vizeaza progresul fizic din punct de vedere al relationarea directa cu AMPOR aspectelor sociale, identificate prin PIDU, a lucrarilor si prin OI raporteaza Coordonatorului situatia actuala; Responsabilitati privind Urmareste respectarea legislatiei specifice proiectelor asigurarea indeplinirii cu conotatie sociala din cadrul PIDU in vigoare; indicatorilor propusi in cadrul Propune masuri pentru rezolvarea problemelor de PIDU natura sociala, aparute in timpul lucrarilor proiectelor Responsabilitati privind individuale ale PIDU; activitatea de auditare a Prezinta periodic Coordonatorului un raport care sa implementarii planului cuprinda informatii detaliate legate de stadiul realizarii saarcinilor, probleme intampinate etc; Raspunde de realizarea in termen a sarcinilor atribuite si de calitatea acestora. 6 Responsabil Urbanism si amenajarea teritoriului Responsabilitati privind Urmareste ca avizele emise de directia de urbanism a relationarea directa cu AMPOR primariei Municipiului Braila sa fie in concordanta cu prin OI prevederile PIDU; Responsabilitati privind Participa la intalnirile de lucru periodice, precum si asigurarea indeplinirii ori de cate ori este nevoie in timpul executiei lucrarilor, indicatorilor propusi in cadrul aferente proiectelor individuale ale PIDU, in ceea ce PIDU priveste aspectele urbanistice; Propune masuri pemtru rezolvarea problemelor Responsabilitati privind
104
Responsabilitati de baza adresate
Responsabil asistenta sociala
Participa la activitatea de urmarire a realizarii PIDU;
Urmareste corelarea PIDU cu PUG si CU;

Nr. crt. Pozitie Responsabilitati de baza adresate aparute in timpul lucrarilor proiectelor individuae ale activitatea de auditare a PIDU; implementarii planului Participa la receptia lucrarilor individuale ale PIDU. Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU interfata Responsabilitati privind cu expertii institutiilor finantatoare; relationarea directa cu AMPOR Centralizeaza documente suport pentru proiectele / prin OI actiunile / activitatile derulate; Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale natura tehnica aferenete institutiilor finantatoare ca urmare a depunerii cererilor de proiectelor individuale rambursare aferente proiectele / actiunile / activitatile Responsabilitati privind derulate; asigurarea indeplinirii Monitorizeaza si evalueaza implementarea din punct indicatorilor propusi in cadrul de vedere tehnic a planului integrat. PIDU Verifica rapoartele tehnice; Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului 8 Inginer Constructor Drumuri i Poduri Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU buna Responsabilitati privind buna desfasurare a activitatilor de ordin strict tehnic; derulare a activitatilor de Asigura ducerea la indeplinire cu corectitudine a natura tehnica aferenete indicatorilor tehnici propusi in Planul integrat si care tin in proiectelor individuale mod direct de proiectele individuale ce implica lucrari de drumuri si poduri, prin analiza impreuna cu inspectorii de Atributii conform fisa post
Responsabil Conformitate tehnica si proceduri
105

Nr. crt. Pozitie santier. Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU buna Responsabilitati privind buna desfasurare a activitatilor de ordin strict tehnic; derulare a activitatilor de Asigura ducerea la indeplinire cu corectitudine a natura tehnica aferenete indicatorilor tehnici propusi in Planul integrat si care tin in proiectelor individuale mod direct de proiectele individuale ce implica lucrari civile, prin analize impreuna cu inspectorii de santier. Asigura asistenta, consultanta si reprezentarea juridica Responsabilitati privind a planului integrat; relationarea directa cu AMPOR Asigura asistenta si la realizarea caietelor de sarcini si prin OI Responsabilitati privind Avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic asigurarea indeplinirii din cadrul planului integrat; indicatorilor propusi in cadrul Asigura asistenta privind aspectele juridice ale PIDU managementului resurselor umane; Responsabilitati privind Asigura documentarea referitoare la legislatie si activitatea de realizare a noutati legislative. publicitatii prin mass-media a planului Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului 11 Responsabil Relaii Publice Raspunde
106
Responsabilitati de baza adresate
Inginer Constructii Civile
10
Responsabil Juridic
a procedurilor de achizitii aferente planului integrat;
porivit
dispozitiilor
legale,
de Responsabilitati privind

Nr. crt. Pozitie Responsabilitati de baza adresate corectitudinea si exactitatea datelor, informatiilor, relationarea directa cu AMPOR masurilor si sanctiunilor stipulate in documentele prin OI intocmite; Asigura transmiterea anunturilor in presa locala sau Responsabilitati privind activitatea de realizare a nationala; publicitatii prin mass-media a Asigura desfasurarea intalnirilor oficiale interne si planului externe; Verifica respectarea conditiilor impuse de Manualul Responsabilitati privind de Identitae Vizuala in realizarea si promovarea proiectelor activitatea de auditare a implementarii planului individuale din cadrul Planului Integrat. Atributii conform fisa post
107
4. Informare si consultare publica in procesul elaborarii planului

Informarea cetatenilor municipiului Braila cu privire la realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana s-a desfasurat prin publicarea in mass- media a intentiei de elaborare a PIDU, prin distribuirea a 500 de fluturasi cu informatii utile si prin prezentarea succinta a planului si a proiectelor integrate pe site-ul Primariei Municipiului Braila. O etap premergtoare elaborarrii Planului Integrat de Dezvoltare Urban a Municipiului Braila a constituit-o supunerea spre dezbatere public a Strategiei de dezvoltare a municipiului Braila pentru perioada 2008 2013. Strategia a fost publicat pe pagina web a primriei municipiului Braila mpreun cu mesajul de prezentare al primarului. Strategia de dezvoltare a municipiului Braila pentru perioada 2008 2013 prezint aciunile pe care administraia local le va iniia pentru a crea condiiile necesare dezvoltrii viitoare a municipiului i relev proiectele i oportunitile pe care ni le ofer intrarea Romniei n Uniunea European. Primaria Municipiului Braila a intreprins diferite activitati al caror scop a fost sa conduca la o implicare activa a comunitatii in dezbateri pe marginea documentului strategic si colectarea acelor perceptii si necesitati ce au condus la elaborarea prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Dealtfel, Primaria Braila a realizat o informare constanta a publicului pe intreaga perioada de elaborare a PIDU, informare ce s-a derulat in etape succesive si graduale, atat pe pagina de internet a Primariei Municipiului Braila www.primariabraila.ro , in mass-media locala, radio si ziare, cat si prin distribuirea a 500 de fluturasi cu informatii utile despre procesul de elaborare al PIDU. Prin procesul de consultare a publicului, considerat una din formele cele mai eficiente de implicare si asociere a publicului la procesul de elaborare a planului, s-a asigurat un schimb interactiv de informatii ce a condus la o cunoastere corecta a nacesitatilor si prioritizarea acestora. Obiectivul principal al activitatii de consultare a constat in implicarea societatii civile si a partenerilor sociali, reprezentantii mediului de afaceri, ONG-uri locale, reprezentantii principalelor institutii locale si centrale, in decizia de politica publica prin furnizarea catre autoritatea publica locala de informatii corecte in baza carora aceasta sa isi poata fundamenta
108

deciziile investitionale in corelatie cu nevoile resimtite de comunitate in ansamblul ei, si nu de segmente limitate de potentiali beneficiari directi. Se poate spune ca toate metodele si tehnicile adoptate in elaborarea planului au contribuit la dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor necesare participantilor la realizarea unei planificari investitionale pentru orasul in care traiesc. Implicarea publicului a adus de asemenea o contributie importanta si a ajutat autoritatile sa identifice mai bine nevoile si cerintele locale pentru a putea sa dezvolte actiuni de remediere in folosul si impreuna cu comunitatea. Metodele de comunicare utilizate pe parcursul derularii procesului de elaborare a PIDU au fost: comunicate de presa, conferinte de presa, fluturasi informativi 500 de exemplare, anunturi postate pe site-ul web al primariei la sectiunea dezbateri publice, afisaj la sediul propriu.
109
Programul Operaional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraelor poli urbani de cretere Domeniul major de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana Ghidul Solicitantului Model_A_Coninutul recomandat al Planului integrat de dezvoltare urbana
Anexa 1 Lista proiectelor individuale Perioada de implementare Nr. Denumire proiect Solicitant1 crt. Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Anul finalizarii Valoare nerambursab ila solicitata (VNS)2 (lei) (7) Buget proiect Contributie proprie costuri eligibile (CPCE)3 (lei) (8) Costuri neeligibile (CN)4 (lei)
Total (lei)
(1)
(2) Reabilitare i modernizare anexa Camin persoane varstnice Sf. Petru si Pavel Reabilitare casa Petre Stefanescu Goang
(3)
(4) Reabilitarea infrastructurii sociale Reabilitare punct de interes cultural integrat in zona Centrul
(5)
(6)
(9)
(10)=(7)+(8) +(9)
U.A.T Mun. Braila U.A.T Mun. Braila
Anul 1
Anul 1
2.031.050
41.450
419.740,80
2.492.240,80
Anul 1
Anul 1
1.277.410
26.070
431.674,47
1.735.154,47
Informaiile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menionate in Cererea de finanare pentru proiectul respectiv la seciunea 1 Informaii privind solicitantul, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 2 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menionate in Cererea de finanare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 3 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menionate in Cererea de finanare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 4 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menionate in Cererea de finanare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanare in cadrul Axei prioritare 1 a POR
110
Istoric Sistem de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila Reabilitare si modernizare Parc Monument Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Galati, pe tronsonul cuprins intre B-dul Dorobantilor si strada Mircea Malaeru colt cu Costache Negruzzi Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Calarasilor din municipiul Braila, pe tronsonul cuprins intre Bd. Dorobantilor si U.A.T Mun. Braila Reabilitarea infrastructurii publice urbane
Anul 1
Anul 1
14.520.360
290.407
4.791.719
19.602.486
U.A.T Mun. Braila
Reabilitarea infrastructurii publice urbane
Anul 1
Anul 1
7.516.820
150.337
2.361.751
10.028.908
U.A.T Mun. Braila
Transport si mobilitatea populatiei
Anul 1
Anul 1
2.127.678
43.423
447.742,71
2.618.843,71
Transport si mobilitatea populatiei
111
Bd. Independentei Reabilitare zona promonada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii Restaurarea si consolidarea cladirii Teatrului Maria Filotti Braila Reabilitare pasaj pietonal Platou Piata Independentei
Reabilitarea infrastructurii publice urbane Patrimoniu cultural mondial, national si local Reabilitarea infrastructurii publice urbane Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat5 TOTAL x
Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezinta cheltuieli eligibile in cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaional Regional, trebuind sa fie asigurate de catre promotorul/promotorii PIDU
112
Programul Operaional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraelor poli urbani de cretere Domeniul major de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana Model_A_Coninutul recomandat al Planulu
113

Pidu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pidu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

1.1 Caracteristici demografice si sociale ale orasului

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

1.1.4 Demografie i resurse umane

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Evoluia demografic la recensminte:

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila, Fisa localitatii, 2009

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

STRUCTURA OMAJULUI LA 1 IANUARIE 2008

1.2 Caracteristici economice ale oraului

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Locuine realizate din fonduri private 264 fondurile 264

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO) CATEGORII DE TURITI

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Municipiu/ ora Braila

Suprafaa totala spaii verzi (ha) 419,87

Suprafaa spaiu verde mp/locuitor 19,5

Zone de agrement(ha) 16,05

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Unitatile sanitare din sectorul public in municipiul Braila, in anul 2007

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

Analiza SWOT a municipiului Brila

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN MUNICIPIUL BRILA