Sunteți pe pagina 1din 2

Metoda asaltului de idei (Brainstorming)

Profesor consilier: Roman Violeta Elena-CMBRAE-Bucuresti

Metoda asaltului de idei (engl. brain = creier; storm = furtună, asalt) este o metodă
de dezbatere în grup care are ca obiectiv producerea de idei noi sau găsirea celei mai bune
soluţii pentru o problemă de rezolvat, prin participarea membrilor grupului.
Se aplică mai ales la liceu oferind elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber,
contribuind la formarea şi dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, limbajului ştiinţific, a unor
trăsături de personalitate (spontaneitate, curajul de a exprima un punct de vedere), a relaţiilor
interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin înţelegerea calităţilor
celor din jur) etc. Această metodă, iniţiată de Osborn se desfăşoară în două etape distincte:
etapa de producerii ideilor de către elevi (se poate realiza în prima parte a lecţiei) şi etapa de
evaluare a soluţiilor de către profesor şi elevi (se poate realiza la sfârşitul lecţiei). Datorită
separării în timp a celor două etape, este supranumită „metoda evaluării amânate” sau
„filosofia marelui DA”, deoarece se acceptă toate ideile emise.
Reguli de aplicare a metodei:
1. Enunţarea problemei de către profesor sau elevi, de exemplu, Cum explicaţi
constituţia cromozomială umană normală actuală?, Ce consecinţe au mutaţiile ce afectează
genomul plantelor, animalelor şi omului?, Cum explicaţi numărul foarte mare de insecte
existente pe Pământ?, Ce experienţe puteţi monta pentru a evidenţia respiraţia plantelor la
lumină şi la întuneric?, Ce implicaţii are clonarea asupra omului?, Ce implicaţii are utilizarea
tehnologiile moderne asupra vieţii omului? etc.
2. Etapa stimulării, de emitere a cât mai multor idei legate de soluţionarea problemei
puse în discuţie; fiecare elev, chiar şi cel mai tăcut „tăcut”elev, este solicitat şi încurajat să
enunţe păreri, puncte de vedere cu privire la soluţionarea problemei puse în discuţie; ideile
emise de elevi pot fi produse pe trei căi:
- calea progresiv liniară - completarea ideii iniţiale până la ideea soluţie finală,
trecându-se prin mai multe stadii de idei intermediare;
- calea catalitică - ideile sunt produse prin analogie sau prin apariţia unei idei noi,
opusă celei iniţiale
- calea mixtă - o idee poate dezvolta simultan soluţii complementare şi soluţii
contrare ei
Nici o idee emisă nu este apreciată criticat, contrazisă, ironizată sau evaluată în
această etapă; se pune accentul pe cantitatea de idei emise, nu pe calitatea acestora;
3. Etapa de cercetare (etapă facultativă), în care se aplică în practică, soluţiile
imaginate de către elevi, prin experiment cu caracter de cercetare, dacă este posibil sau dacă
problema pusă în discuţie are rezolvare practică, nu teoretică;
4. Etapa evaluării soluţiilor, realizată după o anumită perioadă de timp, prin analiză
critică; soluţiile emise de elevi sunt comparate, sunt ierarhizate şi selectate cele mai bune
soluţii pentru rezolvarea problemei, dacă problema se poate rezolva pe mai multe căi (sau cea
mai bună soluţie, dacă există o singură cale de rezolvare).
Aplicarea acestei metode este condiţionată atât de pregătirea teoretică şi practică în
domeniul biologiei a elevilor, cât şi de cultura generală a acestora, căci uneori pentru a emite
cât mai multe idei, elevii pot utiliza şi cunoştinţele din alte domenii ale cunoaşterii sau pot
realiza conexiuni interdisciplinare între cunoştinţele însuşite în cadrul altor discipline şcolare.
Exemplu – Realizarea unui panou publicitar privind promovarea profilului clasei lor in
orientarea scolara.
Obiectiv – producerea multor idei care sa evidentieze aspectele pozitive ale insertiei pe piata
muncii prin realizarea a cât mai multor elemente care să conducă la stimularea creativităţii
Etape:
a) Etapa pregătitoare
– se stabileşte tematica ce urmează a fi realizată, în cadrul lectiei,,Imaginatia-metode de
stimulare a creativitatii in grup”
– se fixează numărul minim de idei ce trebuie formulate pe unitatea de timp – o idee în
3 minute care să nu semene cu cea a colegilor, dar care să devină element de bază în
lucrarea colectivă
– timpul de lucru 12 minute
– se amenajează spaţiul în care va lucra grupul de brainstorming:
– mesele sunt grupate în formă de hexagon sau pătrat
– se stabilesc locurile copiilor
– se precizează regula „Nu se critică ideile partenerilor”

b) Etapa productivă
- elevii produc un număr mare de idei în mod spontan
- se face sinteza parţială a ideilor după ce timpul de lucru expiră
- profesorul prezintă ideile emise de fiecare elev şi etichetează produsele;
- După etichetare, elevii aşează lucrările la locul special amenajat, pe o masa
- În continuare, elevii sunt provocaţi prin întrebarea „Ce poţi schimba la produsul
tau” ; ei modifică ideile emise prin amplificare, multiplicare, diminuare etc. în
cadrul construcţiei colective; ideile emise în urma modificărilor efectuate sunt
culese şi adăugate celor prezentate anterior; ele îmbogăţesc lista cu construcţiile
menţionate.
c) Etapa trierii şi selecţionării ideilor – evaluarea
- Mapa realizată rămâne mai multe zile în clasă în scopul creşterii ideilor emise
- Toate ideile sunt selectate de profesor
- Elevii au voie să-şi exprime gândirea critică
Trierea se face ţinând cont de indicatori ca: originalitate, valoarea pozitivă a ideii,
posibilitatea de a fi transpusă în realitate etc

S-ar putea să vă placă și