METODA

Brainstorming-ul reprezintă modalitatea complexă de a

elabora în cadrul unui anumit grup, în mod spontan și în flux
continuu, anumite idei, modele, soluții etc. noi, originale,
necesare rezolvării sau abordării unor teme sau probleme
teoretice sau practice.
 Este supranumită și metoda evaluării amânate sau
filozofia marelui DA, întrucât, pe moment, este reținută
orice idee, se acceptă totul, nu se respinge nimic. Metoda se
bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul
deblocării capacității creative prin abrogarea examinării
imediate, obiective, raționale a ideilor emise, având loc o
eliberare a imaginației prin anularea cezurii intelective.
 Etapele de desfășurare a brainstorming-ului sunt
următoarele:
• anunțarea temei (problemei) de abordat (rezolvat), a
importanței și obiectivelor ei;
• emiterea (elaborarea) de către participanți a ideilor,
formulelor, soluțiilor etc. de abordare (rezolvare) a temei
(problemei), fără nicio restricție;
• încheierea ședinței de asalt de idei, atunci când grupul de
experți/cadrul didactic consideră că s-a emis un număr relativ
suficient de date necesare rezolvării problemei puse în
discuție;
• evaluarea datelor și stabilirea concluziilor (soluțiilor) de
rezolvare a temei (problemei).
 Pentru a avea succes, metoda brainstorming-ului
presupune și anumite condiții de realizare:

1. lipsa/absența totală a aprecierilor cu privire la ideile enunțate

și în special a opiniilor critice;
2. evitarea ironizării sau ridiculizării neștiinței sau/și a
greșelilor;
3. asigurarea unui climat de participare degajată, de colaborare
între membrii grupului dar și de o dirijare prudentă;
4. urmărirea găsirii câtor mai multe idei, cantitatea fiind mai
importantă decât calitatea;
5. notarea ideilor la tablă, afișarea pe panou etc. fapt ce oferă
posibilitatea reluării, prelucrării lor;
6. clasificarea și ierarhizarea valorică a ideilor, soluțiilor,
variantelor emise.
 Avantajele utilizării metodei brainstorming
sunt multiple. Dintre acestea se pot menționa :

• obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor

rezolvatoare;
• costurile reduse necesare folosirii metodei;
• aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
• stimulează participarea activă şi crează posibilitatea
contagiunii ideilor;
• dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în
sine prin procesul evaluării amânate;
• dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
 Dintre dezavantajele brainstorming-ului
enumerăm:
• nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
• depinde de calităţile moderatorului de a anima şi
dirija discuţia pe făgaşul dorit;
• oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
• uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru
unii participanţi.
 CONCLUZII

Brainstorming-ul este una din cele mai răspândite metode în

formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii.
La nivelul învățământului preșcolar și primar, poate fi
folosit în diferite momente ca procedeu în cadrul activităților, a
povestirilor create, a convorbirilor, în formularea de probleme
după o ilustrație sau în teme de discuție.
Brainstorming-ul se utilizează frecvent în activităţile de
dezvoltare a limbajului pentru a da frâu liber imaginaţiei
copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare.
Cadrul didactic care inițiază o activitate de tip brainstorming
trebuie să probeze suficient tact pedagogic și să propună spre
rezolvare probleme care prezintă un interes real.
 Aplicaţie pentru învăţământul preşcolar

Grupa : Mare ;
Tema anuală : „ Cum , cand şi ce se întâmplă ? ”
Tema săptămânii : „ Iarna cea geroasă , e la noi acasă ”
Tema activității: „Ajutorul lui Moș Crăciun”
Domeniul : Estetic şi creativ ( educaţie plastică )

Educatoarea anunţă elevii tema activitaţii şi anume „ Ajutorul lui Moș

Crăciun”, apoi sunt împărţiţi in cinci grupe a câte patru copii şi aşezaţi la
masuţele de lucru. Educatoarea plasează copiilor câte o planşă impărţită in
patru şi creioane colorate. Educatoarea le spune copiilor să-l deseneze pe
ajutorul lui Moş Crăciun aşa cum şi-l imaginează ei. După scurgerea
timpului acordat , desenele lor sunt aşezate pe flipchart, sunt apreciate de
către educatoare și copiii îl vor alege pe cel mai reprezentativ.
 Aplicație pentru învățămîntul primar

CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Limba și literatura română
TEMA: Magia iernii

Povestea omului de zăpadă

Într-o iarnă friguroasă cu mult omăt, un copil a avut

ideea să aşeze trei bulgări mai mari unul peste celălalt ca să
ridice un fel de turnuleţ în grădina din spatele casei. În
joacă, i-a pus apoi bulgărelui mai mic ochi din bucăţi de
cărbune şi nas dintr-un morcov. Pe cap, o căciulă de lână
roasă de vreme şi în braţe, în chip de mână, un rest dintr-o
mătură veche. Aşa a apărut primul om de nea… Pe înserat,
copilul a intrat în casă lăsând omuleţul singur în grădina
îngheţată.
 După ce copiii vor citi textul, cadrul didactic îi va grupa în echipe de
câte 5 elevi și le va adresa întrebarea: „Ce credeți voi că își dorește drept
cadou de Crăciun, omul de zăpadă?”. Se stabilește ca regulă necriticarea
răspunsurilor.
Elevii vor începe să dea raspunsuri, câte unul de fiecare grupă, iar
cadrul didactic le va nota la tablă:
Omul de zăpada își dorește drept cadou de Crăciun:
• - o iarnă rece cât mai indelungata.
• - o soție
• - o haină groasă
• - un animal de companie
• - o înghețată
• - un prieten copil
Se încheie timpul acordat emiterii de idei și se evaluează răspunsurile. Se
alege apoi răspunsul care are cea mai mare legătură cu textul dat.