Activitatea Masca

Fenomenul Bullying
 CE ESTE BULLYING?

Bullying-ul este un proces în care un copil ”To bully” (engl.) înseamnă:

este expus în mod repetat acţiunilor a intimida, a speria, a domina.
negative, hărțuirii şi atacurilor din partea „Bully” este numită o
unuia sau a câtorva copii. persoană care își folosește
Bullying-ul este definit ca fiind un puterea și tăria sa pentru a
comportament ostil/ de excludere și de luare speria sau răni persoanele mai
slabe (Oxford Advanced
în derâdere a cuiva, de umilire. Deseori un
Learners Dictionary, 2016).
copil este tachinat, batjocorit de către ”Bull”înseamnă taur.
colegi, care îl etichetează într-un anumit fel.
Uneori aceste tachinări se pot transforma în
adevărate îmbrânceli sau în atacuri mult mai
violente, cu pericole reale pentru
integritatea fizică a copilului. 
 
Definiția bullying-ului într-o maniera mai clară:
Un copil este agresat sau hărțuit atunci când o persoană (din
același grup de vârstă sau mai mare, sau mai mic) ori un grup
de copii îi adresează lucruri urâte sau neplăcute. Vorbim
despre bullying și atunci când un băiat sau o fată este lovit(ă)
cu mâna sau cu piciorul, amenințat(ă), închis(ă) într-o
încăpere, când îi sunt trimise mesaje obscene, sau atunci când
nimeni nu îl/ o include în activităţi ori când sunt răspândite
zvonuri/ fotografii indecente. Vorbim despre bullying și în
situația în care un băiat sau o fată este tachinat(ă) în mod
repetat și într-o manieră obscenă sau când îi sunt deteriorate
obiectele personale. Astfel de lucruri se pot întâmpla frecvent,
iar victimei îi este dificil să se apere. Nu vorbim însă despre
bullying atunci când doi copii cu o forță aproximativ egală și
poziţii egale se ceartă sau au un conflict.
Caracteristici ale bullying-ului

1. Dezechilibru de putere
•mai puternic din punct de vedere fizic
•mai mare ca vârstă
•prezența în clasă a unui grup numeric mai mare de elevi care agresează
•mai competent verbal (abilități verbale)
•mai popular
•rasă/ etnie diferită
•sexul opus
2. Intenția de a hărțui/ răni
Scopul primar al agresorului este de a face rău, de a provoca suferință victimei, fie fizică,
emoțională sau de alt gen. Agresorul are un sentiment de satisfacție atunci când victima suferă.
3. Amenințarea cu ulterioare acțiuni agresive
Bullying-ul nu este un incident unic. După stabilirea dominanței sale, agresorul și victima știu că
acțiunea se va repeta. De obicei, agresorul așteaptă momentul potrivit pentru a realiza următorul
atac, de cele mai dese ori atunci când adulții nu sunt prin preajmă.
4. Teroarea
Dezechilibrul de putere, intenția de a intimida, amenințarea și lipsa de putere, care vine din
combinația celor trei, face ca victima să trăiască o stare continuă de teroare. Agresorul și victima,
ambii înțeleg că victima este neputincioasă de a se apăra sau a cere ajutor. Deoarece victima nu
dorește să provoace alte atacuri din partea agresorilor și se teme de persecuțiile acestora, în
majoritatea cazurilor nu va raporta nimănui incidentele care i se întâmplă.
FORME ALE BULLYING-ULUI

Fenomenul „bullying” este mult mai prezent în mediu şcolar decât se

consideră. Acesta se regăseşte, în multiple forme și diverse locații: pe
coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, și în sălile de clasă.
Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume și poate cauza repercusiuni
ireversibile asupra gradului de adaptabilitate a copilului în societate.
Conform precizărilor psihologului suedez-norvegian Dan Olweus, au fost
identificate trei forme de comportament tip bullying:
•fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin
contact fizic;
•verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire,
răspândirea zvonurilor și minciunilor;
•emoțional sau psihologic: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau
activitate, manipulare, ridiculizare.
CINE SUNT ÎMPLICAȚI ÎN BULLYING?

Bullying-ul este un comportament social prin natura sa, şi are loc în aproape fiecare
grup social, în care victima are şanse reduse de a evita suferința produsă, timp în care
agresorul este susținut de alți membri ai grupului. Conform lui Olweus și altor
oameni de știință, într-un „cerc de bullying” tipic sunt implicați mai mulți
”protagoniști”, și anume: agresorul, asistenții agresorului (numiți și adepți), victima,
martorii pasivi și posibilii apărători, care susțin activ victima, luând o poziție clară și
opunându-se agresorului (Olweus, 2001). Este important de notat că distribuția
rolurilor nu este statică, rolurile se pot schimba în mod dinamic între elevii care
interacționează.
 Profilul copilului potențial agresor
/ Ce anume transformă un copil într-un bully? Care este motivația acestuia de a deveni (și de a
rămâne) nu doar un agresor întâmplător, ci un hărțuitor permanent?
Agresorii (bullies, în engleză) sunt creați în timp – ei nu se nasc așa. Undeva pe parcursul vieții, copiii
învață că pentru a înainta pe scara ierarhică/ socială, pentru a obține beneficii (atenție, recunoaștere,
reputație, popularitate, influență, putere, etc.) au nevoie să „lupte”, să domine sau să se impună prin
înfrângerea/ supunerea celorlalți. Astfel, la modul concret, acești copii învață că pentru a avea succes,
trebuie să-și folosească puterea (atât cea sub formă fizică, cât și abilitățile intelectuale/sociale) pentru a
câștiga în fața celorlalți, „urcând” peste ei cu forță.
Acest tip de comportament dominant, competitivo-agresiv, îl pot învăța de la părinți, de la colegii
din grupul sau anturajul în care petrec mai mult timp, de la un frate mai mare, uneori și de la profesori,
și nu în ultimul rând și din media (televizor și Internet).
Astfel, un copil neghidat corespunzător ajunge să folosească aceste comportamente în mod
exagerat, abuzând de ele atât la școală, cât și în viața de zi cu zi, în încercarea lui de a avea „succes”
(respectiv beneficii sau satisfacții de ordin social și emoțional – uneori chiar și material).
În plus, în această epocă a vitezei, copiii s-au obișnuit să obțină satisfacții și beneficii imediate și cu efort
minim. Deseori aceste beneficii sunt superficiale și nu le mențin în timp același nivel al satisfacției,
făcând persoana în cauză să caute noi beneficii sau noi moduri de obținere a acestora. Acesta este ciclul
satisfacției 
Exemplu:
•Dacă copilul este obișnuit să primească pentru orice „nimic” o atenție (ex. un beneficiu material), este
posibil că ulterior va dori să obțină acel beneficiu mai des (și în timp va dori mai mult) pentru că nu va
mai avea aceeași plăcere/ același nivel al satisfacției, din cauza obișnuinței). Sentimentul acesta însă
poate fi ținut în frâu prin DISCIPLINĂ.
Semne ce denotă că un copil a devenit un bully:
• Devine violent, în mod frecvent, cu alte persoane;
• Provoacă conflicte verbale și fizice cu alte persoane;
• Este mustrat sau pedepsit frecvent de profesori / instituția de învățământ;
• Are bani în plus sau noi lucruri/ bunuri a căror proveniență nu le poate
explica;
• Dă vina rapid pe alte persoane;
• Minte sau neagă faptele pe care le-a făcut;
• Nu acceptă responsabilitate asupra faptelor pe care le-a făcut;
• Are prieteni care agresează alte persoane;
• Simte mereu nevoia să câștige sau să fie cel mai bun la ORICE (devenind
agresiv în cazul în care pierde, neacceptând faptul că a pierdut).
Profilul copilului potențial victimă
Nu toți copiii care sunt victime ale bullyng-ului au rolul
de victimă odată cu venirea la școală. Similar, nu toți copiii
agresori, au rolul de agresori odată cu venirea la școală.
Studiile denotă că 87% din elevi își modifică rolul pe
parcursul a trei ani. (Swearer, Cary, & Frazier-Koontz,
2001.)
Victimele bullying-ului dau dovadă de:
• abilități reduse de adaptare socială şi emoțională,
• sociabilitate dificilă, mai mari dificultăți în legarea
prieteniilor,
• mai puține relații cu copiii de aceeaşi vârstă,
• mai multă singurătate,
•stimă de sine scăzută,
•anxietate,
•popularitate scăzută,
•sentimentul nesiguranței.
SEMNE CARE DENOTĂ VICTIMIZAREA COPILULUI
Majoritatea copiilor nu comunică părinților sau cadrelor didactice despre ceea
ce li se întâmplă. În mod special, acest lucru este valabil pentru băieți și copiii
mai mari.
Motive de a nu spune nimănui despre bullying:
•Copiii simt rușine și jenă: este în special cazul băieților pe care societatea i-a învățat
să „fie bărbați”, ”să fie puternici”, ”să nu se plângă mamei”.
•Se tem de răzbunare: neputința și teama copiilor-victime, dorința de a stopa tortura
face ca situația să fie una deosebit de înfricoșătoare.
•Nu cred că adulții îi pot ajuta ori le este frică că adulții nu vor lua problema în
serios: adulții sunt ocupați, iar problemele copiilor sunt multe. Deseori părinții când
aud că un coleg numește cu cuvinte urâte alți copii din clasă, consideră că este un
aspect lipsit de importanță. Uneori trebuie să treacă mult timp până părinții înțeleg
gravitatea problemei. Mulți adulți resping/ ignoră bullying-ul, considerându-l ca
fiind ceva prin care trec toți copiii și cel mai bine este ca copilul să evite agresorul
ori să-i răspundă cu aceiași monetă.
•Cred că este ceva normal să fii abuzat.
•Nu vor să fie etichetați ca „turnători” sau „trădători”.
Consecințele  bullying-ului asupra copiilor agresori:

•se pot angaja în comportamente violente și riscante până

la vârsta adultă;
•abuz de alcool sau alte substanțe în adolescență sau ca
adulți;
•confruntări fizice, vandalizarea și abandonarea școlii;
•se pot angaja în activități sexuale timpurii;
•pot ajunge la condamnări penale;
•abuzivi cu partenerii de viață sau cu copii lor;
•risc crescut de a dezvolta comportamente antisociale.
Activitatea Cunosc ce este bullying
Obiective :
Pe parcursul și la finele activității părinții vor fi capabili:
•să identifice situația de intimidare;
•să diferențieze conflictul de bullying .
Timp estimat: 10- 15 min
Vârsta: părinți
Materiale și pregătirea activităților: studii de caz (Fișa resursă)
Pas cu pas:
•Repartizarea părinților în grupuri.
•Oferirea fiecărui grup câte un studiu de caz și sarcini de lucru.
•Rog grupurile să prezinte pe rând produsul activității.
•Inițierea discuției pe seama întrebărilor:
•Ce este comun între aceste situații?
•Ce este diferit?
•Cine sunt protagoniștii situației?
•Ce intenție au protagoniștii?
•Cum apreciați puterea protagoniștilor – este egală sau este un dezechilibru de putere?
•În care din studii de caz situația descrisă se repetă de mai mult timp?
•Cum se simte persoana care este abuzată, intimidată?
Reflecții:
•Rog părinții, în fecare grup, să elaboreze o descriere a fenomenului bullying prin desen, poezie, sculptură.
•Prezentarea produsului.
Studiu de caz nr 1
Eleva A. N. nu mai face față jignirilor. Este mai mică de statură, în comparație cu
celelalte fete. De când a venit noua colegă, A.N a devenit ținta batjocurei, auzea o
sumedenie de porecle la adresa ei. Din spusele fetei: „Simt ca am devenit un soi de
distracție pentru unii colegi. Prietena mea mi-a zis sa merg la profesor sa-i spun. I-
am spus dirigintei că nu-i corect așa să fiu numită. Mi-a răspuns să-mi caut de
treabă, că sunt probleme mai grave în clasa noastră. Mama mi-a spus „Lasă c-o să le
treacă, nu te mai uita și tu la ele. Nu știu dacă mai vreau să merg la școală.”

Sarcini de lucru:

•Identificați ce roluri îndeplinesc personajele din studiul de caz.

•Determinați ce emoții și sentimente trăiesc personajele.
•Determinați care este motivul pentru care elevul/eleva are un asemenea
comportament.
Studiu de caz nr 2
Mihai este elev în clasa a V-a. El este un elev linistit, sfios și slăbut fizic. Părinții se
îngrijorează mult de sănătatea lui. Părinții îl aduc la scoală cu mașina și sunt mereu
cu ochii pe el. El vine zilnic la școală cu un pachețel cu mâncare: fructe, biscuiti,
iaurt, suc. Colegul lui de bancă îl tachinează spunându-i „bebelușul” și-l umileste
mereu. Când îi vede pachetelul îi spune: „Să-ți fac vama!” și-și ia singur ce-și
dorește. Mai vin și prietenii acestuia. Se distrează pe seama lui Mihai. El nu se
revoltă și nu are curaj nici să-l înfrunte și nici să se plângă nimanui. Într-o zi el a
refuzat să ia pachetul cu mâncare. Mama insista să-l ia, menționându-i că este
important să ia gustarea la timp. Mihai a intrat în școală plângând, fapt ce l-a facut pe
colegul lui să-l strige „bebelușa”. Mihai nu mai vrea sa meargă la școală.

Sarcini de lucru:
•Identificați ce roluri îndeplinesc personajele din studiul de caz.
•Determinați ce emoții și sentimete trăiesc personajele.
•Determinați care este motivul pentru care elevul/eleva are un asemenea
comportament.
Studiu de caz nr.3
„Ana este în clasa a șasea. La fel ca mulți copii ea este un izvor de energie. În această dimineață Ana a
țopăit spre stația de autobuz și a râs cu prietena ei în drum spre școală, dar de cum a ajuns acolo, lucrurile
au început să meargă prost. La intrare în școală, Ana este așteptată de două fete din clasă. Acestea se
apropie de Ana și-i spun ”Azi să taci, ai învățat sau nu, dar la istorie să faci ce spunem noi!”. La prima
lecție, tema la matematică pe care o făcu-se cu o seară înainte, nu era în ghiozdan. I-a spus învățătoarei că
nu o poate găsi. Învățătoarea n-a spus nimic. Iar una din cele două fete nu a ezitat să „I-ar ți-ai uitat tema?
Ești foarte dezorganizată!” O parte din colegi s-au întors și au râs cu poftă. Cealaltă colegă, în acel
moment i-a trimis un mesaj pe telefon „Ce, ai înțeles acum, că nu ai ce demonstra că-ți place să înveți”.
Pentru ora de istorie, Ana învățase bine tema. Vroia să răspundă, dar era înfricoșată și nu știa ce să facă.
Cu o privire aspră colega i-a spus ”Nu te băga cu răspunsul. Noi vom spune că tema a fost tare grea și
nimeni nu s-a pregătit.”
Mai târziu, în aceeași dimineață, clasa a participat la o adunare în sala festivă. Când se întorceau în clasă,
două fete au împins-o spre un perete, făcând-o să se împiedice și să cadă. „Ești foarte dezorganizată”, au
spus ele în batjocură. Cele două fete au arătat-o cu degetul și au râs. Când s-au întors în clasă, Ana privea
în jos. Fata care stătea lângă ea a spus, suficient de tare încât să audă toată lumea: „Nu e de mirare, că ești
atât de bătută în cap”. La prânz, Ana nu a putut mânca prea mult pentru că o durea stomacul. Și tot așa,
de-a lungul zilei; în autobuz, în drum spre casă, ea stătea în liniște. Tristă, ignorând totul din jurul ei.”
 
 
Sarcini de lucru:
•Identificați ce roluri îndeplinesc personajele din studiul de caz.
•Determinați ce emoții și sentimete trăiesc personajele.
•Determinați care este motivul pentru care elevul/eleva are un asemenea comportament.
 MITURI DESPRE BULLYING

•Instrucțiunea: „O să dau citirii unei afirmații, dacă sunteți de acord treceți podul pe partea
cealaltă, dacă nu, rămâneți pe loc.”

MIT REALITATE

Uneori copiii o cer. Niciun copil nu cere să fie agresat. Fiecare copil face tot ce poate și nu
merită să fie victimizat. Unii copii pot acționa sau arăta într-un anumit fel
care atrage bullying-ul; sarcina noastră e să ne adresăm bullying-ului și
să ajutăm victima să învețe abilitățile pentru a gestiona într-un mod mai
eficient bullying-ul.
Bullying-ul întotdeauna are loc între agresor Accederea la rolurile de agresor sau victimă depinde de condițiile din
și victimă. școală și comunitate. Unii copii cad în categoria agresor-victimă, fiind
agresori cu unii copii și victime în raport cu alții.
Uneori agresorii de fapt își ajută victimele Frica nu este propice pentru a învăța să te aperi. Trebuie să-i învățăm pe
împingându-i să învețe să se apere. copii abilitățile de care au nevoie pentru a fi autoritari într-un mediu
înțelegător și susținător, nu prin amenințări.
Bullying-ul este un aspect normal al Bullying-ul nu încetează odată cu maturitatea. Fenomenul este pe larg
dezvoltării. întâlnit la locul de muncă. Bullying-ul nu este o parte normală a
dezvoltării, specific copilăriei. Bullying-ul poate avea consecințe legale
și psihologice pentru tineri și comunitate.
Bullying-ul este un ritual de inițiere prin Unii oameni pretind că hărțuirea, discriminarea, rasismul, violența,
care trebuie să trecem toți. atacul, urmărirea, abuzul fizic, abuzul sexual, violul și violența domestică
sunt ritualuri de inițiere, dar toate sunt de neacceptat.
Poți detecta un agresor după cum arată și se Nu există așa ceva, și anume modul în care un agresor arată sau se
poartă. poartă. Nu există o ținută sau un comportament anume.
Bullying-ul este imposibil de oprit. Este adevărat că sunt rare școlile unde bullying nu există. Stoparea
fenomenului solicită gestionarea acestuia la câteva nivele: individual,
familie, școală și comunitate.

Este ușor să identifici semnele bullying- Nu este ușor să identifici semnele bullying-ului, pentru că nu este
ului. întotdeauna fizic și evident. Bullying-ul emoțional, verbal și online
poate lăsa adesea cicatrici pe care oamenii nu le văd.

Bullying-ul fizic este mai periculos decât Forma verbală și relațională a bullying-ului pot fi mult mai insidioase
cel verbal sau relațional. decât forma fizică. Excluderea victimei din grup poate fi la fel de
dăunătoare.
Este în regulă să lovești pe cineva care te Este de înțeles că poți să fii furios, dar dacă ai deveni agresiv sau
agresează, acest lucru îl va opri. violent, lucrurile s-ar putea înrăutății pentru că și tu poți avea probleme.

Copiii și tinerii care sunt agresați vor spune Adulții adesea nu sunt conștienți de bullying — în parte pentru că mulți
unui adult aproape întotdeauna. copii nu îl raportează. Doar 1/3 din elevii care au fost agresați au
raportat acest lucru unui adult. Băieții și copiii mai mari sunt mai puțin
predispuși decât fetele și copiii mai mici să spună unui adult despre
bullying. De ce sunt copiii rezervați în a raporta bullying-ul? Ar putea
să le fie frică de răzbunarea agresorilor. De asemenea, ar putea să le fie
teamă că adulții nu vor lua în serios preocupările lor sau vor gestiona
neadecvat situația de bullying.

A stabili dacă programul anty-bullying Este necesar ca școala să sesizeze și să înregistreze incidentele de
funcținează este complicat. bullying. Apoi să observe orice modificare în ce privește numărul de
incidente după implementarea programului anti-bulying.
Nota Bene! Important de reţinut!
Toţi adulţii, cadre didactice şi părinţi, care au legătură cu
şcoala trebuie să fie vigilenţi în a identifica bullying-ul şi
a interveni. Odată identificat fenomenul este necesar ca
adulţii să respecte cele 3 principii de intervenţie:
1. SĂ ACŢIONEZE IMEDIAT!
2. SĂ-I OFERE CREDIT COPILUL AGRESAT!
3. SĂ IA MĂSURI PENTRU A DIMINUA PUTEREA
CELUI CARE AGRESEAZĂ!