Modul 1 - Bullying și cyberbullying

Numele sesiunii 2. Cum răspundem la bullying și cyberbullying?

Obiectivele La sfârșitul sesiunii elevii vor fi capabili :

sesiunii - să răspundă adecvat actelor de bullying și cyberbullying
- să-și dezvolte empatia față de copiii care pot fi excluși sau agresați
- să distingă între comportamentele de risc și cele de prevenție față de
bullying
- să portretizeze actorii implicați în fenomenul de bullying, cu accent pe
trăsăturile și motivația acestora
- să ofere sprijin unei potențiale victime a bullyingului, depășind ipostaza de
observator pasiv
Timp necesar 45 min

Logistica Prezentare sau fișe printate, post-it-uri, flipchart sau tabla,laptop,

necesara: videproiector, markere sau cretă, magneți, Jurnalul Învățării
Locul Sala de clasă/mediul online
desfășurării

MOTIVAȚIA – 8 minute
Proiectăm acest film despre bullying https://youtu.be/UNwnos_ChNI

EXPLORAREA – 10 minute

Le arătăm copiilor
imaginea de mai jos (o
putem printa și
împărțim câteva
exemplare în clasă sau
o expunem pe tablă
ori în timpul întâlnirii
online) și le cerem să
se gândească dacă în
trecut au fost implicați
în acțiuni de bullying,
fie și ca spectatori.

Împărțim clasa în 3
echipe (online, putem folosi Breakout Rooms din Zoom sau Teams) care vor încerca
să creioneze profilul unei victime, al unui agresor și respectiv al unui martor. Cum
arată, ce simt, cum gândesc, ce atitudine și ce motive se pot ascunde în spatele
comportamentului lor? Ce putem spune despre martori, cei care asistă la aceste
episode repetate de bullying? Își notează ideile pe post-it-uri sau pe foi.

1
(Dacă există dificultăți în organizarea echipelor, se alocă 5 minute pentru organizarea
fiecărui portret în parte, cu toți elevii).

Pe tablă, inclusiv cea virtuală sau pe foi de flipchart lucrăm portretele celor implicați
în proces, respectiv, agresorul și asistenții agresorului (așa-zișii adepți), victima și
posibilii apărători, precum și portretul martorilor pasivi. Discutăm cu copiii și
validăm ideile înscrise pe post-it-uri sau pe tablă. Acestea se lipesc pe foile flipchart
sau pe coloanele desenate pe tablă (în online, scriem într-un document sau pe o
tablă virtuală caracteristicile portretelor).

REPERE pentru alcătuirea portretelor

 Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au propriile traume
– în familie, în copilărie, în viața de zi cu zi, și care nu sunt gestionate adecvat în
familiile lor. În interior nu sunt puternici, deși asta își doresc ceilalți să creasă despre
ei. Cel mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi agreseze pe alții sunt:
o Caută să obțină un anume statut, o putere mai mare
o Au o dorință puternică de a-i controla și domina pe ceilalți
o Se remarcă prin lipsa empatiei
o Uneori simt plăcere atunci când victima suferă în urma acțiunilor lor opresive
o Compensează prin nevoia de putere și domincare lipsa atenției, a puterii sau a
iubirii în viața proprie

2
 o În realitate se simt nesiguri, sunt invidioși și geloși
o Își doresc nespus să fie integrați într-un grup, să fie recunoscuți, apreciați ca lideri,
personae care dau mereu tonul
o Adeseori sunt victimele respingerii celorlalți
o Sunt impulsivi, nu își pot controla furia și dezvoltă obsesia răzbunării ca o
compensație absolut necesară

 La polul opus, se află victima bullying-lui, remarcându-se anumite caracteristici

comune ale copiilor care sunt predispuși să sufere din cauza bullying-ului. O
potențială victimă este adeseori o persoană foarte timidă, nesigură pe sine, pasivă –
care preferă să nu se implice, să nu fie observată -, are o o stimă de sine scăzută și
foarte puțini prieteni (Pregrad, 2015). În general, a fi diferit de majoritatea
semenilor, pe motiv de etnie, credință, identitate/orientare sexuală, poate conduce
la un risc sporit de victimizare. De asemenea, copiii cu nevoi educaționale speciale,
cu dizabilități fizice sau cu dificultăți de învățare pot prezenta un risc mai mare de
a fi agresați.

 Martorii pasivi sunt aproape nelipsiți și ei pot juca rolul de susținători ai

agresorului, încurajându-l verbal, prin râs sau pasivitate. Martorii pot juca însă și
rolul de apărători ai victimei, știind că aceasta nu se poate proteja singură.

DIALOGUL ȘI DESCOPERIREA – 20 minute

Adresăm copiilor întrebarea – Tu cum acționezi dacă ești victima bullying-ului? În
funcție de răspunsuri conducem dialogul arătând că răspunsul agresiv nu este o
soluție, comunicarea asertivă este cu adevărat utilă, uneori și noi trebuie să
schimbăm ceva în propria atitudine pentru a respinge potențialele situații de
bullying, negocierea relației cu celălalt poate da rezultate, bullyingul foarte agresiv se
cere stopat de o autoritate.
REPERE
 Dacă alegi să răspunzi agresiv, trebuie să știi că sunt multe șanse să contribui
la creșterea agresivității.
 Folosește comunicarea asertivă! De multe ori suntem răniți de cei din jurul
nostru fără intenție sau pentru că am înțeles greșit lucrurile. În plus,
comunicarea asertivă îi dă celuilalt posibilitatea să își argumenteze
atitudinea. Acest lucru poate fi o oportunitate să înțelegem ce avem de
schimbat în propria noastră atitudine față de cei din jur (este posibil să aflăm
că agresivitatea unei persoane este un răspuns la agresivitatea noastră, pe
care poate nu am conștientizat-o la un moment dat) sau o oportunitate de a
negocia relația cu celălalt, de a regla așteptările ambelor părți (de exemplu
“Încetez dacă și tu la rândul tău….”, “Nu mă simt confortabil să fac ce îmi ceri,
dar aș putea schimba….”).
 Atunci când atitudinea agresivă continuă, victima are certitudinea că aceasta
este intenționată. Este util ca din psotura de victimă să ne întrebăm sinele
“De ce eu și nu un alt coleg?”. Uneori, modul în care reacționăm când ceva ne
deranjează în comportamentul celuilalt, îl stimulează pe acesta să continue

3
 tocmai pentru satisfacția de a revedea reacția. Înțelegând mecanismul prin
care noi, reacționând, cedăm celuilalt controlul și puterea asupra noastră,
permițându-i să ne deranjeze ori de câte ori vrea, vom fi motivați să ieșim din
acest cerc vicios, ignorându-l pe celălalt. În lipsa satisfacției dată de reacția
noastră, este foarte posibil ca agresorul să înceteze. Multe victime ale
bullying-ului au spus că după ce au fost ajutate să iasă din această situație, au
mărturisit că sunt mai încrezătoare și dacă se va repeta experiența agresiunii
ele vor ști să reacționeze diferit și să descurajeze agresorul.
 Acolo unde aceste schimbări de atitudine nu dau rezultat, avem certitudinea
că suntem victima unui bullying și este nevoie de intervenția fermă a unui
adult, care să reprezinte o autoritate pentru agresor. De aceea e important să
te adresezi neapărat unui profesor, consilierului școlii, directorului sau unei
alte persoane de încredere, care să știe să ia atitudine și să stopeze bullying-
ul.

Continuăm cu întrebarea – Care sunt resursele voastre interioare și exterioare?

Cum reacționați în fața agresorului?
Bullying-ul fizic este un act inacceptabil și trebuie apelat la un adult care să oprească
imediat o eventuală repetare a acestuia și să aplice consecințe.
Bullying-ul verbal și emoțional este un joc despre a câștiga sau a pierde.
Daca te enervezi, dacă arăți că te afectează, dacă te arăți neajutorat sau răspunzi cu
agresivitate, PIERZI și nu faci decât să alimentezi agresivitatea.
Diferențierea de agresor (“vorbele lui nu spun ceva despre mine, ci despre el”), te fac
mai rezilient și mai puternic emoțional. Dacă rămâi calm și răspunzi políticos,
agresorului nu-i place să piardă și există o mare posibilitate să se retragă.

Următoarea întrebare este pentru postura de martor – Tu ce replici oferi dacă asiști
la bullying-ul asupra unui coleg? Ce poți face din postura de martor?
Le spunem elevilor că, în funcție de situație și moment, ei pot distrage atenția
agresorului, îl pot descuraja (‘’Oprește-te!! Nimeni nu merită așa ceva!’’), inclusiv îl
pot ajuta să conștientizeze consecințele bullying-ului și ineficiența gestului său
(‘’Încetează cu astea înainte să sufere cineva!’’, ‘’Sunt sigur că asta nu te ajută cu
nimic!’’, ‘’E cazul să te oprești, ceea ce faci ne deranjează pe toți!’’). Este important
pentru un martor să susțină victima – ‘’Suntem alături de tine, nu lua în seamă
nimic!’’, și să apeleze la un profesor sau bodyguard.

Cât de mult contează reacția colegilor, a grupului?

Enorm! În multe cazuri, victima se simte intimidată, descurajată și neajutorată, astfel că nu
se poate apăra prin propriile eforturi. Suportul martorului și al grupului întărește victima și
descurajează agresorul. Bullying-ul nu se oprește de la sine fără intervenție din exterior, iar
aceasta poate veni de la martori sau de la o autoritate.

REFLECTIA – 7 minute

4
 Previn sau favorizez bullying-ul?

Le solicită m copiilor să plieze o foaieși pe o parte să scrie câ t mai vizibil,

cu carioci, PREVENȚ IE, iar pe cealaltă parte, RISC.
Proiectă m pe tablă sau le citim copiilor cele 12 situații din imaginea
alăturată și ei ridică răspunsul corespunzător – RISC pentru comportamentele
care indică o situație de risc, favorabilă actelor de bullying sau PREVENȚIE
pentru un comportament specific.

ACȚIUNE (după parcurgerea sesiunii, individual)

Invităm copiii să redea un dialog la care au participat/asistat în trecut și care a
implicat situație reală de bullying. Pornind de la cele nou învățate, le solicităm să
noteze 2 strategii (acțiuni și replici posibile) pe care le-ar folosi acum, dacă s-ar
repeta scena.
Reflectă la atitudinea lor de până acum în fața situațiilor de bullying și fiecare în
parte stabilește unul sau două aspecte pe care își propun să le schimbe pentru a
preveni eventualele situații de bullying. Scriu toate acestea în Jurnalul învățării.