Anti Bullying

De Alessio Martinescu, Pavel Simon, Olteanu Sorin, Craciun Matei, Bostan

George, Argesanu Johnny, Ifteme Robert, Velica Amalia.
Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este definit ca fiind un

comportament ostil/de excludere și de luare în
derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul
„bullying” nu are o traducere exactă în limba
romana, însă poate fi asociat cu termenii de
intimidare, terorizare, brutalizare.
 Tipuri de bullying
Există trei tipuri principale de bullying: Bullying fizic, Bullying verbal, Bullying
cibernetic.
Formele bullying-ului
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori.
Agresorul vrea să fie cel mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din jurul său. Este
temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile. De cele mai multe ori nu are
empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți. Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți,
exagerează în situații obișnuite. Agresorul abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în
mod repetat. Victima este copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt
„diferiți”.

De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care

au următoarele caracteristici:
● supraponderali sau subponderali,
● au abilități sociale scăzute,
● au puțini prieteni sau nu au prieteni,
● sunt săraci sau bogați,
● au slabe abilități sportive,
● sunt inteligenți, talentați,
● sunt persoane noi din grup,
● sunt pur și simplu „diferiți” de ceilalți.
Bullying-ul școlar
Cercetările de specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și favorizarea
comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997) aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans
macabru” dinamic (activ și interactiv) care se petrece între agresor și victimă. Goldstein (1995) vede interacțiunile
de tip agresiv ca pe un „duet” între individ și mediul social înconjurător, unde cel din urmă determină intensitatea
agresivității. Este subliniată încă o dată importanța contextului social în evoluția și escaladarea interacțiunii de tip
bullying. Constituit pe mai multe nivele, acesta capătă forma unui „sistem social interactiv”. Copilul, cu rol social
de elev în școală, este parte integrată a acestui sistem social în care funcționează, cu alte cuvinte, contextul social –
școala ca sistem – prezintă o importanță deosebită în formarea și evoluția comportamentului de bullying.
Consecințele bullying-ului
Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că
persoanele, indiferent dacă sunt copii sau adulți, care sunt supuse
permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres,
îmbolnăviri și chiar sinucidere. Victimele hărțuirii pot suferi pe
termen lung probleme emoționale, probleme de comportament,
probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine
scăzută, o creștere a frecvenței îmbolnăvirilor. În 40,10% dintre
situațiile de abuz de tip bullying, copiii au expus efecte ale acestui
fenomen care reprezintă riscuri majore asupra sănătății mintale a
copiilor victime. Conform datelor colectate de Asociația Telefonul
Copilului, cei mici simt nevoia să se izoleze, se simt singuri sau au
dificultăți în relaționare cu ceilalți copii, manifestă teamă și stări de
anxietate în prezența colegilor de școală în procentaj de 74,29%. De
asemenea, în procentaj de 25,71%, copiii simt nevoia să se
automutileze, au tentative de suicid, gânduri suicidare și doresc să
abandoneze școala.
 Combaterea bullying-ului
La nivel internațional acest fenomen este cunoscut și studiat, însă în
România există un număr foarte mic de specialiști în domeniul
bullying-ului și foarte puține programe de prevenire și stopare a
acestui fenomen. În a doua parte a anului 2018, Asociația Telefonul
Copilului a elaborat o serie de propuneri pentru implementarea unor
politici publice privind recunoașterea formală a fenomenului
bullying în școli și dezvoltarea de proceduri de identificare,
intervenție și soluționare a acestuia. Măsurile concrete propuse
autorităților constau în: reglementarea consilierii psihologice în
unitățile de învățământ, introducerea unor teme legate de bullying în
curriculumul școlar în cadrul orelor de consiliere și orientare,
dirigenție, ca subiecte de educație civică incluse în manualele
aferente; monitorizarea audio-video a unităților de învățământ a
Ilustrație de Robert Ifteme
grădinițelor, nu numai a școlilor; supravegherea video în spațiile
publice din perimetrul instituțiilor de învățământ.
Ce sancțiuni se aplică în cazurile de bullying
Pe 22 noiembrie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 221/2019. Aceasta reglementează juridic pentru prima dată în
România fenomenul sociologic prezent în școli cunoscut drept „bullying”. Legea însă nu are sancțiuni specifice. Ca
urmare, se va aplica dreptul comun în materie.
Potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului sunt interzise
cinci forme de abuz asupra copilului:
● fizic
● emoțional
● psihologic
● sexual
● economic

Recenta lege nr. 221/2019 consideră bullying-ul ca fiind un tip de violență psihologică. Profesorii vor trebui
instruiți în legătură cu aceasta.