Cifrele Zero Zero este un covrig Sau e gura mea cnd strig. Un inel pe degeel, Numai gaura-i de el.

Unu Unu este un crlig, Cu nas ngheat de frig. Unu-i soarele pe cer, Una-i luna cu mister. Doi Doi este un le !doi Ce noat! pe "!voi, Dou! mini, dou! picioare, Doi ochi are fiecare. 2 Doi e o pereche istea!, Doi p!rini ce ne-au dat via!. Unde-s doi puterea cre#te, $armecul vieii spore#te. Trei %rei este ca un cocor Care se nal!-n " or, %rei e-o inim! deschis!

Cu mult! iu ire scris!. 3 %rei este cifra perfeciunii divine, Cifra aleas! de Sfnta %reime. &n trei dimensiuni tu ve"i, %rei virtui, trei magi, trei ie"i. Patru 'atru este-un scaun r!sturnat Seam!n! cu-n nas de mp!rat, 'atru anotimpuri anul are, (ar c!elul meu patru picioare Cinci Cinci e-o secer! ce-adun!, )odul muncii n cunun!. Cinci degete am la o mn!, Cinci simuri am la ndemn!. ase *ase este- un melc fericit, Niciodat! nu-i gr! it. Cifra #ase cnd ai scris, 'arc!-i lac!el deschis. 6 *ase luni timpul e cald #i frumos, +poi #ase luni este moroc!nos.

&n #ase "ile Dumne"eu aceast! lume a creat, De aceea ,l #ase "ile lucr!toare ne-a l!sat. apte *apte este ca o coas!, *apte pitici stau la mas!, *apte "ile are s!pt!mna mereu, *apte culori g!sim n curcu eu. Opt -pt este ca un covig, .ucenic primit n dar -m de "!pad! cnd e frig, Sau infinit pe vertical. 8 -pt e cifra norocoas! -ri e una mofturoas!/ Doi de - daca une#ti Cifra opt pe loc prime#ti. Nou Nou! este-un polonic Sau o pip! de unic. 'este nou! m!ri #i !ri el a c!l!torit, &n al noulea cer s-a0ung! fericit. 9 Nou! este un num!r norocos

'entru oamenii ce se iu esc frumos. Nou! luni de sarcin! mama are, 'n! un copila# pe lume apare. Zece Zece-i nota cea mai mare, Ce-o prime#ti cu ncntare. Zece degete ca num!r!toare +i #i la mini #i la picioare. 10 Un crlig #i-un cerc dac! une#ti Cifra "ece pe loc o g!se#ti. Nu r fru os 10 cifre noi i!nainte" #i!napoi$ %i ina %il&ia cla'an

% (n&) Ce este

cifrele

ai u#or *

eto'a +oci

eto'a +oci,

.etoda 1oci este o metod! folosit! pentru a memora mai u#or liste, denumiri, clasific!ri sau multe alte lucruri. &#i are originea n +ntichitate #i este utili"at! pentru a reine cantit!i variate de informaii2 de la cteva rnduri, la c!ri #i tratate ntregi. .etoda 1oci se a"ea"! pe cone3iunile pe care le poate reali"a mintea uman! ntre structura unui loc familiar #i lucrurile care tre uie inute minte. Cu alte cuvinte, asociem ceea ce avem de memorat unei structuri de0a cunoscute. 'entru nceput, ne putem a"a pe ceea ce cunoa#tem de0a2 casa n care locuim, o camer! a noastr! sau drumul spre #coal!. &ntlnim de asemenea #i ca"uri de persoane care #i-au construit mintal spaii e3trem de comple3e c!rora le-au asociat cantit!i impresionante de lucruri. Cum aplic!m metoda 1oci/ 4! propunem un e3erciiu de nv!are a cifrelor pentru copilul dumneavoastr! pre#colar, folosind metoda 1oci. 'entru nceput luai ca punct de reper o camer! pe care copilul o cunoa#te foarte ine2 camera sa sau uc!t!ria. +ceast! camer! va fi suportul mintal pentru nv!are. S! presupunem c! ai ales uc!t!ria. 4ei porni al!turi de micu ntr-o c!l!torie imaginar! prin uc!t!rie #i vei asocia, n c!l!toria dumneavoastr! fictiv!, fiec!rui o iect ntlnit un anumit o iect care s! semene cu o cifr!. 4ei vedea c! cel mic se ghidea"! cu u#urin! n acest spaiu. De la nceput, de cum deschidei su iectul v! va urma con#tiincios. Cnd deschidem u#a la uc!t!rie, ce vedem/ Unde este a#e"at! masa/

Ce avem lng! geam/ 'lantele sunt a#e"ate pe dul!pior/ Dup! acest tur virtual, vei a#e"a n uc!t!rie cte un o iect care-i va reaminti celui mic de o cifr!. %otul se petrece n imaginaia dumneavoastr!. +stfel vei putea e3ersa acest 0oc oriunde v! aflai. De e3emplu2 de mnerul u#ii am ag!at o um rel! verde. Um rela verde seam!n! cu cifra 5. 'e mas! st! a#e"at! o le !d!. Ce culoare are/ +re aripi/ 1e !da seam!n! cu cifra 6. $olosii ct mai multe detalii pentru o iectele asociate cu cifre2 culoare, form!, miros, suprafa! tactil!. Descriei o iectele folosindu-v! de ct mai multe simuri. 4! putei folosi de o iecte pe care copilul #tie c! le reg!se#te n uc!t!rie2 un ou pentru cifra 7, un scaun pentru cifra 8. Dac! ne a#e"!m pe un scaun, sem!n!m cu cifra 8. $iec!rei cifre i putei asocia urm!toarele o iecte2 7 9 un ou: 5 9 o um rel!, un ghiocel: 6 9 o le !d!, un r!oi: ; 9 un inel rupt n dou!, un ursule: 8 9 un scaun cu patru picioare, un om a#e"at pe un scaun: < 9 o secer!: = 9 un polonic, un melc rotit: > 9 o coas!: ? 9 un covrig: @ 9 un crlig. &n momentul n care copilul dumneavoastr! va vedea, de e3emplu, cifra doi, se va gndi la o le !d! #i la ceea ce i-ai repetat astfel c! va recunoa#te cifra AdoiB. 'ornind de la o a"! de0a cunoscut!, copilul va putea memora #i recepiona cu u#urin! noi informaii. +i ncercat metoda 1oci/ Dac! da, a#tept!m s! ne mp!rt!#ii e3periena dumneavoastr!. -una .iua" /ultu esc" Te ro01

(ncepem frumosul cola0 cu o poe.ie ce contine for ule 'e politete usor de retinut si, in acelasi timp, esentiale pentru un copil socia il si respectuos. -UN2 Z3U2" /U+TU/4%C" T4 5O61 de Doinea .ariana

Cand o-ntampinam in clasa Sau cand suntem la plim are, CUN+ Z(U+D spunem veseli Dragei noastre educatoare. +"i a nins frumos afara Dealul in "ape"i se-m raca, .ama, lasa-ma %, )-ED Sa ma duc putin la 0oaca. .i-a ca"ut su pat creionul (nsa fratele mai mare .i l-a luat, si-i .U1%U.,SCD Cucuros, cu voce tare. CUN+ Z(U+, .U1%U.,SC si %, )-ED Sunt dragi cuvinte Ce le spune cu folos -risice copil cuminte.

7a ilia

ea

Chiar daca are doar cativa anisori, copilul tre uie sa invete pas cu pas importanta entitatii numite fa ilie, sa o aprecie"e si sa inteleaga frumusetea si rostul ei.

7a ilia

ea

Suntem cinci oameni in casa Ca i-am numarat la masa, %ata, mama si unicul Cunica si eu, piticul. %ata-i un si serios .uncitor si respectuos Despre mama ca sa-ti spun/ Nu am voie sa-i ascund $apte rele, ghidusii, Cand le fac ca alti copii. Cunica imi da povata, Cum sa ma port in viata, 4a spun de unic apoi, C-a fost primul in ra" oi 3onica cel ur'ar

+trage-i atentia cu o poe"ie intriganta si amu"anta asupra unui o icei sanatos cu care nu toti copiii se impaca foarte ine de prima data - rutina 8aii si spalarea frec&enta a ainilor . 3onica cel ur'ar

Dimineata cand se scoala Niciodata nu se spala %otdeauna e murdar Si negru ca un hornar. Dar ligheanul suparat +sfel l-a amenintat2 StaiD %e-oi prinde eu (onica, Ce de apa-ti este frica/ Si (onica fuge, fuge... Si ligheanul tot l-a0unge, Si mi-l spala drept in drum, Cu apa si cu sapun

Ora

esei

Cu o poe"ie scurta, usor de retinut, ritmata si vesela ii atragi atentia asupra unui alt o icei vital pentru una lui crestere - respectarea orelor 'e asa, ceea ce inseamna in acelasi timp alimentatie echili rata dar si respect pentru persoana care pregateste masa. Ora esei

,ste ora pentru masa, .ancarica e gustoasaD .ofturi sa nu faci de fel $iindca ramai mititel. 1apte, ran"a, unt, smantana+i la masa hrana una2 Calciu, multe proteine, .inerale, vitamine. Si pisoiul vrea laptic Ca sa nu ramana mic. Un'e sunt, - poe"ie potrivita pentru anii de gradinita dar si pentru primul an de scoala si, in acelasi timp, un a0utor in responsa ili"area treptata a copilului care tre uie sa invete ca din ce in ce mai multe o iceiuri ce ii erau FinlesniteF de persoane dragi vor trece e3clusiv in responsa ilitatea lui. Un'e sunt, Unde e mamica sa imi faca patul/ Unde e unica sa imi dea halatul/ Unde e taticul sa ma plim e-n spate/ Unde e unicul sa imi dea de toate/ Unde vrei sa fie, sunt acasa toti, 1a gradinita si la scoala te descurci cum poti. 3n'e n

(ata 6 poe"ii frumoase, perfecte pentru un im old in pri ul an 'e scoala al micului invatacel2 Cartea de 4irgil Carianopol 3n'e n Gai cu totii, copilasi, $ete si voi aietasi Gai la scoala sa-nvatam Si frumos sa ne purtam. Cine-i un si-nvata, are Cucurie cand e mare. Cui i-e lene a"i sa-nvete 4a fi trist la atranete. Cartea e ca mama noastra: ,a ne-nvata ce e ine, %ot ce tre uie sa facem Si sa stie orisicine. ,a da sfaturi tuturor, (nteleapta, a0utor 'entru toti ce vor sa-i ceara, Da lumina tuturor. +re-ntelepciunea veche, , faclie-n univers, ,a va luminea"a drumul 'entru cat aveti de mers.

+a 'entist Sa fie costumatia medicului de vina, sa fie instrumentarul si sunetele scoase, mirosul specific sau teama de in0ectiile cu aneste"ic/ Un lucru e sigur2 ma0oritatea copiilor se tem de medicul dentist. 'oe"ia asta ar putea fi unul din a0utoarele tale de a"a2 +a 'entist Ursuletului +3inte ( se clatina un dinte. Sa-l vad trist eu nu re"ist, .ergem iute, la dentist. Eurita nici n-a cascat Ca pe loc l-a re"olvat. Demn fiind de lauda, %oata lumea-aplaudaD Ursuletul cura0os

+cu-i tare ucuros. Cum ma doare-un dintisor, 'acientu-s urmator. Ca sa nu ma fac de ras, Nici eu nu am "is nici pas. Tot ce e pe lu e 'iciul tau creste, incepe sa inteleaga mult mai multe lucruri chiar si decat acum un an sau doi. ,ste timpul poe"iilor cu rol civic si morali"ator, din care copilul sa invete cu drag ca fiecare o iect si persoana in lumea asta tre uie respectate pentru ca, la un moment dat, fiecare isi dovedeste rostul. Tot ce e pe lu e %ot ce e pe lume +re-un rost anume2 'arul ne da perele, .arul ne da merele, Norii ne dau ploaia, 1ana ne-o da oaia. %ot ce e pe lume +re-un rost anume2 Somnul ne da visele, Caisul-caisele, Erau ne dau ogoarele Si lumina soarele. %ot ce e pe lume +re-un rosr anume2 $lori ne dau gradinile, -ua dau gainile, .iere dau al inele, -mul ne da ineleD Cortul si casa de ,lena Calasa Casa i se lauda Cortului, un un amic2 - Sunt frumoasa, nu-i asa/ N-as da asta pe nimicD - ,sti frumoasa, n-am ce "ice, Dar ce nu stii tu prea ine , sa intri-n port aga0. Si omul ma ia pe mine. ,u vad munte, eu vad mare, ,u cutreier lumea toata, Stau in ploie, stau la soare, Nu-s o casa nemiscata. /orala2 -rice lucru-n viata are )olul sau si locul sau, Nu contea"a ca e floare, Casa, cort, peste sau ou.

2lfa8etul (ncheiem cola0ul de poe.ii e'ucati&e cu o poe"ie frumoasa nu doar datorita rolului sau - in&atarea alfa8etului, ci si autorului ei - %udor +rghe"i, poet iu it de copii si care a iu it foarte mult copiii. 2lfa8etul Cine-i chior si cine are -chiul lui intre picioare/H+I Ce ortos si ce fudul Si niciodata satulDHCI $uge dupa coada Si n-o poate prinde.HCI Cine seamana din voi C-un catel de usturoi/HDI ; s-a-ntors de-a-ndoaselea Sa-si numere oasele. H,I Ca sa-i ramaie peltica (-a ramas lim a mai mica.H$I +re la u"a un glont Sau un par cu scarliont.HEI

Cine vine mandru si calare Si nici cal macar nu are/H.I 4ine schiop dar um la ine2 +sa schiop, nu-i orisicine.HNI - sa-ti fac o intre are2 Cine-i gol, rotund si mare/H-I Ca sa nu-i ramaie goala (nima, i-am pus pedala.HJI (i atarna, de caldura, 'ana-n praf lim a din gura.H)I )ama o litera stie Si numai pe ea o scrie.HSI Co ilita din spinare (i sta-n cap si nici nu-l doare.H%I

Deselat, rascracarat, Spune, cum te-am ote"at/HGI Urechile au crescut 'e magarul neva"ut.H4I +ti va"ut cumva sa stea Cratul drept, fara proptea/H(I