Student Marcu Oana Elena

Disciplina- Drept constituţional şi instituţii politice- II

TEMA NR 2- Prezintă într-un eseu de 2/3 pagini argumente pro și contra compatibilității între
mandatul de parlamentar și funcția de membru al Guvernului

Constituţia României, în articolul 68, stabileşte trei mari reguli în ceea ce priveşte
incompatibilităţile între mandatul de parlamentar şi alte funcţii sau ocupaţii: a) nimeni
nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, b) calitatea de deputat sau de senator esteincompati
bilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate cu excepţia celei de membrual
Guvernului, c) alte incompatibilităţi sunt stabilite prin lege organică. Ceea ce înseamnă că legea
noastră fundamentală nu face nici o referire expresă la conflictul dintre interesul public şi cel
privat, o lacună care ar trebui corectata în contextul actualului interes de modificare a
Constituţiei.Incompatibilitățile funcţiei de parlamentar nu sunt numai cele prevăzute de
articolul68 din Constituţie, ci şi de alte dispoziţii legale, chiar dacă în considerarea altor
funcţii. Incompatibilităţile, pe lângă faptul că protejează independenta parlamentarului, ele având
un caracter relativ prin interzicerea cumulului doar cu anumite activităţi publice, sau limitând
exerciţiul unor activităţi, prezintă un interes deosebit şi din perspectiva conflictului de interese
deoarece implică opţiunea între mandat şi funcţia publică sau privată.Prin natura ei,
incompatibilitatea este întotdeauna bivalenta şi reciproca, întrucât priveşte relaţia dintre două
funcţii şi nu o stare de infirmitate a uneia dintre aceste funcţii. De asemenea, incompatibilitatea
are caracter imperativ, fiind de ordine publică şi, deci,obligatorie pentru toate autorităţile publice,
inclusiv membrii Parlamentului.Incompatibilitatea nu constituie doar o măsură de protecţie a
funcţiei în considerarea căreia afost instituita, ci şi a celor cu care această funcţie devine
incompatibilă, implicând cumulul lor întrucât confuzia de competenţe şi roluri pe care ar crea-o
un asemenea cumul este în dauna celor două funcții, a imparţialităţii, obiectivităţii şi
independenţei pe care exerciţiul lor corect îl presupune.Articolul 68 din Constituţia României
instituie principiul conform căruia calitatea
de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate,

cu
excepţia celei de membru al Guvernului. Textul constituţional nu distinge între funcţiileelective
şi alte funcţii, prin urmare putem înţelege că incompatibilitatea priveşte orice
funcţie publică definită în Statutul funcționarilor publici. Astfel, man

datul de parlamentar este

incompatibil cu orice funcţie publică prevăzută în anexă la Legea 188/1999 privind

Statutulfuncţionarilor publici.

Prin continutul trasaturilor si atributele sale Guvernul reprezinta una dintre cele
mai importante si distincte institutii ale statului. Importanta acestei puteri decurge din faptul ca
ea este cea care organizeaza si conduce efectiv societatea.

Incompatibilităţile

Incompatibilitățile privind calitatea de membru al Guvernului sunt

instituite pentru a asigura desfăşurarea în bune condiții a activității membrilor Guvernului.
Prin interdicția ca aceştia să mai ocupe alte posture, li se asigura o anumită independență şi
protecție în fața unor suspiciuni ori tentații.
Astfel,conform art. 106 din Constituție, funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu
exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De
asemenea, ea este incompatibilă cu exercitare a unei funcții de reprezentare profesională
salarizate în cadrul organizațiilor cu scop commercial, precum şi în alte cazuri stabilite prin lege
organică.Inițial, prin tezele Constituției, s-a prevăzut că nu pot face parte din Guvern membri ai
familiei preşedintelui României sau a primului-ministru, alte rude ale acestora până la gradul IV
inclusive, precum şi afinii. Ideea constituia o reacție firească la trecutul nu prea îndepărtat, când
clanul Ceaşescu deținea toate funcțiile fundamentale în stat. Dar, de acum privirile trebui ațintite
spre viitor.

Legea nr. 161/2003 reglementează, pentru prima dată, conflictul de interese în exercitarea
funcției de membru al Guvernului. Asfel, membrilor Guvernului le este interzisă emiterea unui
act administrative, încheierea unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii pentru
sine, pentru soțul său ori pentru rudele sale de gradul I. Încălcarea interdicției atrage, pe lângă
răspunderea ministrului, nulitatea actelor juridice încheiate sau a actelor administrative emise.

Pentru cazul concret al României există două categorii de guvernan$i-

Preşedintele şi Guvernul, #ntre aceste două autorită$i existând o anumitădualitate care face ca
regimul politic românesc să fie definit ca unul
semi% preziden$ial, deoarece şeful statului nu are doar un rol pur onorific, ci puterireale pe care
le poate exercita #n raport cu Parlamentul prin intermediulmesa elor, cu )urtea )onstitu$ională
prin numirea unui număr de udecători ai

acesteia şi cu Guvernul sau #mpreună cu acesta, precum şi dreptul de a recurgela referendum

Putem afirma că, pe fondul con uncturii politice şi a raportului de for$e,Guvernul devine
rezultatul voin$ei comune a Preşedintelui şi Parlamentului şieste presupus că doar cu greu şi%ar
putea exercita mandatul fără #ncredereaEefului +tatului.

Bibliografe

Cristian Ionescu, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, Ediţia2, Ed. All Bucureşti

Cristian Parvulescu, Politici şi Instituţii politice, Ediţia a II-a revizuită, Ed. trei, Bucureşti, 2003