Tema 1

Introducere
Ideea unificarii s-a dezvoltat in perioada interbelica.

Scop -menine pacea in Europa

-spori influenta europeana in lume

1948, Haga -Congres European, Churchill

-crearea unei Adunari deliberative europene

-crearea uni Consiliu special European

-adoptarea unei Carte a drepturilor Omului ->Curte de Justitie

Este infiintat Consiuliul Europei (Strasbourg)

Originile integrarii europene

-unire culturala, economica, politca

-Aristide Briand propune primul proiect in fata Societatii Natiunilor despre stabilirea unei legaturi de tip
federal

Metode de integrare -crearea unor structure supranationale

-cooperare interguvernamentala

Dupa al doilea R.M. dificultatile economice si amenintarea unui Razboi Rece au constituit liante
puternice.

Winston Churchill invita tarile europene->Statele Unite ale Europei

George Marshall (planul Marshall)- ajutor economic pt tarile slabite de razboi

Pentru coordonarea cheltuielilor de reconstructive 1948 tarile s-au grupat-> Organizatia de cooperare
economica -OCDE (decizii luate cu unanimitate)

Consiuliul Europei GO
E)
Tratatul de la Londra (5 mai 1949) prevedea crearea CoE prin

-regruparea statelor in jurul val.democartice pluraliste

-protectiei drepturilor omului

-drept regional European fondat pe conventia

Camp de competente- domenii: economic, social, culturak, juridic, adm, protectiei si dezvoltarii drepturilor
omului

Exclus domeniul apararii

 Reteaua de organe pe care se bazeaza CoE

State fondatoare (10): Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia,
RU

In prezent-47 state europene care respecta democratie pluralista, stat de drept, drepturi si libertati

Orice stat ce vrea sa devina membru CoE trebuie sa respecte CEDO si sa respecte minoritatile

Organele principale CoE

1.Comitetul de ministri (CM)- organ de decizie

pen~truadev nimombmlcotmandat-6lu.r
Compus- ministrii afacerilor externe / reprezentanti, resedinta Strasbourg

Presedintia detinuta de unul dintre statele membre 6 luni (ord. alf.eng)

-actioneaza la recomandarea Adunarii Parlamentare/conform dreptului sau

'

-incheie conventia, acorduri

-face recomadari guvernelor statlor membre, adopta rezolutii

CM- se reuneste inainte de deschiderea sesiunilor AdunariI Parlamentare sau cand este necesar,
dezbaterile nu sunt publice

2.Adunarea Parlamentara, consultative-organ deliberative

Compus- membrii desemnati de Parlamentele nationale (324m+supleanti)

-caracter consultativ

Functie electiva- posturi cheie in unele dintre institutiile CoE Coutilucluieuropei

-Judector la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

-Secretar General CoE

Se reuneste la Strasbourg pt sesiuni orinare 1/an, dezbateri publice

3.Secretarul General si Secretariatul Consiliului Europei- f.administrativ

-
Compus- A.P numeste un Secretar General si unul adjuct la recomandarea C.M, mandate de 5 ani cu
Adunarea posbilitate de reinoire ↳ consiwuluidetuius.tn .

Parament .
-ceilalti membriiai Secretariatului numiti de S.G, nu pot detine o functie remunerate de un Guvern
national, membrii APCE, sau Parl.nat

fo
S.G - planificare strategica

-orientarea programului de activitati

Secretarial -bugetul CoE

General
 -conduce si reprezinta organizatia in relatiile eu/non-eu

Secretariatul (2000 functionari europeni)

-pregatirea bugetului

-programe de activitate interguvernamentala

4.Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)-arhitectura juridica eu

Organ instituit de CoE

-interpretraea conventiei

-vegheaza la respectarea angajamentelor statelor membre, garanteaza tuturor personelor drepturile

inscrise in Conventia Eu a drepturilor omului.

5. Organe specializate

Comisarul pt drepturile omului -promovarea educatiei, respectarea drepturilor omului

Congresul puterilor locale si regionale-organ consultativ, reprezinta colectivitatile locale

Conferinta organizatiilor inter.nonguvern(OING)-statut consultative 400 ong

Comisia europeana impotriva rasismului si intolerantei(ECRI)

Comitetul European pentru prevenirea torturii

Largirea Consiliului Europei

Conditii

-acceptarea princiipilor statului de drept

-protectia drepturilor omului

-colaborarea in mod sincer si efectiv la realizarea scopului organizatiei

Procedura de aderare
1.C.M poate invita orice stat European ce indeplineste conditiile .

2.Statul invitat devine membru efectiv dupa depunerea la Secretarul general unui instrument de aderare
la Statutul organizatiei

Statele eu pot devenii membrii asociati tot la invitatia C.M. (S.a va fi reprezntat numai in cadrul Adunarii
Consultative)

3.C.M stabileste nr repreznatntilor in A.C si contributia sa financiara

Retragerea ↳ Adunarea Consultative

-voluntara printr-o notificare oficiala adresata S.G, devine efectiva la sfarsitul anuului financiar

-daca un stat incalca conditiile (art 3) sau nu si indeplineste obligatiile financiare C.M poate cere
retragerea acestuia supa suspendarea drepturilor de reprezentare
 Procesul de largire
-primele state invitate : Grecia, Turcia (1949), Islanda 1950

De la 10 state initiale fonadtoare in prezent organizatia are un nr de 47 de state ce promoveaza valorile

acestei organizatii

Aderarea Romaniei la Cosiliul europei COE 400.1993

Analiza cererii Romaniei a pus mai multe dificultati . Dupa obtinerea statutului de invitat special
parlamentarii romani au avut posibilitatea de a participa la dezbaterile APCE.

Exista acea presiune democartica datorita pasilor modesti facuti de Romania iar respectarea drepturilor
omului era o problema real ace era in contradictiie cu fundamentele organizatiei.
Fane
Pe de o parte reprezentatii CoE doreau sa ajute tanara democarie sa avanseze dar pe de alta parte
masurile adoptate erau lente si insuficente.

A fost acordata o incredere in avans completata de o serie de cereri precise

-modificarea legii privind org judecatoreasca->justitie independenta

-revizuirea codului penal in materia homsexualitatii

-restituirea bunurilor nationalizate catre Biserica

-semnarea Cartei europene a limbilor regionale si minoritare

Romania devine membru sub supraveghere la 4 octombrie 1993, instrumentul de aderare semnat la 7
octombrie data la care a fost semnata si Conventia Europeana a Dreptutilot Omului . Abia in aprilie 1977
Adunarea parlamentara decide incheierea monitorizarii.

Functiile si obiectivele CoE

Obiective principale -promovarea si apararea principiilor democartiei pluraliste

-a preeminentei dreptului si a protectiei drepturilo omului

-punerea in vaoare a identitatii culturale europene

Cauta solutii la probleme -discriminarea minoritatilor, teorism, trafic de oameni, violenta, crima izata
organ
organizata
---_Erf←

Activitatea legislativa -elaboreaza conventia si tratate prin experti (200 conventii)

A contribuit la construirea unui continent unde conflictele sunt reglate prin dialog, injustitiile sunt reparate
prin norme si procedure commune, apte sa granteze drepturile individului.

Adopta instrumente juridice de uniformizare a dreptului la nivelul statelor de pe continent.

A elaborate
• numeroase conventii in cadrul dreptului :penal, personelor si familiei, commercial,
administrative, public international sia justitiei represive.

In cazul dreptului penal -conventii privind valoarea internat. justitiei represive/procedurilor represive

-cautat instrumente pt combaterea criminalitatii org anizate

-posibilitati de umanizare a dreptului penal( modalitati de abordare a detinutilor)

 In cazul dreptului familiei si a personelor a adoptat :

Conventia privind -reptrierea minorilor

-statul juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei

Adan# -recunoasterii si executarii hotararilor privid custodia copiilor

Pavlovna APCE a incercat sa lanseze numeroase initiative pentru unificarea europeana in diverse domenii
(sanatate, transporturi, economie) dar nu ajung sa se mobilizeze statele membre. Fiecare stat are drept
'

Consiliuwu
de veto in caz de opunere
Europa
'

Obiective importante realizate -conventii deschise spre aderarea statelor membre

-abolirea pedepsei cu moartea

-consolidarea protectiei drepturilor omului

-principiul nediscriminarii, lupta impotriva rasismului

-egalitatea de gen

-protectia drepturilor copilului

In prezent isi asuma doua misiuni esentiale

-promovarea valorilor democratice

-protectia dreputilor omului

Activitatea de reglementare in cadrul CoE

Trataul de la Londra sta la baza crearii CoE si reprezinta dreptul primar al organizatiei prin care este
reglementat scopul acesteia si funcionarea institutiilot sale. Aceasta sursa originara a fost completata cu
multiple acte.

Conventiile si acordurile reprezinta categoria cea mai importanta de acte juridice. Odata ce sunt adoptate
in versiuea finala de CM sunt deschise spre semnarea statelor membre sau alte state.

Doar Conventia Europeana a Dreptuilor Omului a fost semnata in mod obligatoriu.

CoE a reusit sap una bazele unui drept conventional care reglementeaza o gama larga .

CM -adopta acte unilaterala (rezolutii) prin care isi completeaza statute;, face recomandari

APCE- adopta recomandari sub forma de propuneri adresate CM , rezolutii (AP) si avize (CM)

Au fost adoptate cateva declaratia intre sefii de state membre -acte de poltiva generala

Doar tratatele si conventiile au caracter obligatoriu pentru celelalte state.

Organizatii specializate dezvoltate sub egida Consiliului Europei
A.Grupul statelor impotriva coruptiei (GRECO)
group of states against corruption
Coruptia este un fenomen care submineaza cele mai importante valori ale societatii democratice, valori
promovate de CoE.

GRECO 1999 -organ specializat pentru lupta cu flagelul coruptiei la nivelul societatii eu

-contribuie la identificarea lacunelor in politicile nationale de lupa impotriva coruptiei

stimuland reforma legislatiei, institutilor si practicilor necsare

-organism deschis aderarii 47 state +Belarus si SUA

Scop- supravgheaza respectarea normelor impotriva coruptiei in statele membre

Obiectiv- sa se asigure ca statele membre respecta normele CoE in materie de combatere

Functionarea institutiei are la baza un Statut si Reguli de procedura. Fiecare stt numeste 2 reprezentanti
ce vor participa la sedinte cu drept de vot. Fiecare stat membru va propune o lista de experti ce iau parte
la evaluarile GRECO. Instituiile CoE isi pot trimite reprezentanti in grup.

Membrii GRECO isi aleg un presedinte si un vicepresedinte, membrii biroului (elaboreaza programul de
lucru si supravegheaza procedurile de evaluare ) Are sediul la Strasbourg si beneficiza de asistents
•
Secretarlui CoE.

GRECO isi monitorizeaza membrii printr-un proces de evaluari si presiuni mutuale avand la baza
principiul egalitatii drepturilor si obligatiilor membrilor. Toti membrii participa.

Monitorizarea analizeaza legislatia, institutiile si reformele privid combaterea coruptiei .

Evaluarea se face pe prisma principiilor etice si a regulilor deontologice, conflictelor interese, limitarii unor
activitati, declaratiilor patrimoniale de venituri si interese.

Procedura evaluarii

1.Numirea unei echipe de evaluatori Echipa de evaluate to

2. O analiza a situatiei fiecarei tari pe baza unui chestionar si a informatiilor adunate pe parcursul
intalnirilor reprezentantilor .
Analizapminchestionartr
3.Dupa vizita de evaluare , echipa radacteaza un proiect ce urmeaza sa fie transmis tarii date pentru
comentarii inainte sa fie trimis GRECO formarea unui protect care
Va fi trimis La GRECO µ
4.Concluziile rap de evaluare pot stabili daca legislatia si practica satisfac dispozitiile.
CON CW211 LE potitivl negative
5.Raportul se incheie cu recomandari care necista o reactie din partea statului pe parcursul a 18 luni cu
niste observatii pe care statele membre trebuie sa le ia in considerare.
Mtomandam pt stat to crealizab.in 18 Uni
'
. )
6.Daca recomadarile ny au fost luate in consideraree initial, GRECO reeamineaza dupa un alt termen de
18 luni. reexaminaredupa 18 luni
7.Regulamentul interior prevede proceduri speciale bazate pe o abordare progresiva, privind membrii
care nu au pus in aplicare recomandarile
Comisia dela Venetia 1990
Comisia europeana pentu democratie prin drept -Comisia de la Venetia-1990

- 1990 creata de cele 18 state membre ale Consiliului Europei

din acea perioada
- Organ consultativ
- Scopul de a ajuta tarile din Eu de E sa si analizeze legislatia cu
cea a unui stat de drept democratic
- Competenta principala este consultanta pt state cu privire la
aspecte constitutionale
- Initiativa profesorului italian de drept Antonio La Pergolo inca
din 1980
- El organizeaza la Venetia o conferinta pt infiintarea Comisiei in
1990
- La acea conferinta au fost invitati sa participe experti in drept si
stiinte politice
-
- Dupa conferinta, CM a creat Comisia sub forma unui acord
parial a celor 18 state
- In prezent curpinde 61 de state- 47 membre a Consiliului
Europei si alte 14 → ORGANISATION FOR
AND COOPERATION
- Colaboreaza strans cu UE si OSCE SECURITY EUROPE
- Misiunea de a acorda avize statelor membre, ajutor pt cei care
doresc sa conformeze structurile juridice si institutionale cu
normele internationale in materia democratiei si dr omului
- Contribuie la dezvoltarea unui patrimoniu constitutional comun
- Membrii sunt profesori universitari de dr public sau
international, judecatori, membri ai statelor nationale din statele
membre
- Mandat 4 ani
- Actioneaza in nume propriu
- Secretariat permanent la Strasbourg
- Sesiuni plenare de 4 ori pe an la venetia
- Activitatea in domenii precum
Justitie constitutionala si ordinara
Alegeri, referendum partide politice
Asista statele prin expertiza in chestiuni precum reforme
judiciare, protectia stat de dr, protectia dr omului,
imunitate parlamentara
 - Adopta o serie de criterii ale statului de dr (criteriile care stau la baza
evaluarii preeminentei sunt egalitateain fata legii, legalitatea,
securitatea juridica, prevenire abuzuri)
- Poate emite avize pt proiecte de lege sau pt legi in vigoare
- Sau studii, rapoarte
- Avizele luate in considerare de statele membre
- Procedura de emitere a unui aviz cuprinde mai multe etape
1- Comisia este sesizata in legatura cu un proiect de text
constitutional sau legislativ SESISAREA COMISIEI
este format un grup de lucur format din membri raportoti
asistati de Secretariat REAUZAREA UNUIPROIECTDEAVIÉ
Grupul emite un proiect de aviz , face o vizita in tara pt a
discuta cu autoritatile, reprez societatii civile DISCUTAREAPROIECTULUI
2- proiectul de aviz definitiv trimis tuturor membrilor DEZBATEREA /
comisiei, este dezbatut
Discutat si adoptat in sesiunea plenara, trimis apoi
instantei care l a cerut ADOPTAREA 8,1 IRIMITEREAPROIECTUULI INSTANTEI ,

- Comisia poate fi sesizata si de o curte constitutionala sau Curtea eu

international
↳ prieknalcurt.ci
Simbolurile europene

Una dintre temele prioritare ale cooperarii statelor europene în cadrul Consiliului Europei
a fost de la bun început cultura, considerata a fi un patrimoniu comun de valori spirituale ale
civilizatiei crestine. Pentru promovarea identitatii europene Adunarea consultativa
initiaza adoptarea unei steme europene si a unui drapel.

Stema si drapelul -un drapel albastru cu 12 stele aurii indicând amplasarea capitalelor libere
Imnul European
-Oda Bucuriei este adoptat drept imn european la 8 iulie 1971 de catre Adunarea parlamentara
 AH#☒⇐÷¥•#H**→m

OTAN

4 APRILIE 1949 Tratatul de la Washington

At
Cu toate acestea-
apere europa occidentala
Initial 12 state (SUA, Canada, Italia, Portugalia, Islanda, Norvegia,
Danemarca, Belgia, UK, Franta, Luxemburg, Olanda)
In prezent=alianta militara interguvernamentala, sediul Bruxelles,
partenere
SCOP- apararea teritoriului tarilor membre si protejarea valorilor
comune

capacitatea lor individuala si comuna de rezistenta

In caz de atac armat, cu ca acesta sa fie impotriva unui stat
membru, impotriva fortelor armate ale unui membru stationat pe
teritoriul unui alt membru sau stabilita intr-o zona geo specificata in
pairMike iau individual si in acord cu alte parti masuri de
tratat =parile
asistenta inclusiv militare
Modalitatile de ripostare sunt stabilite atunci
Structurata pe 2 niveluri politic (Consiliul At de N ambasadori,
reprezentanti permanenti, se pronunta cu privire la strategie) +
militar (Comitetul militar-sefii de stat major ai armatelor )

!¥m¥Ir
Contine un Grup de Planificare Nucleara (GPN- toate statele membre

gaffe
mai putin Franta care dispunde de forte nucleare individuale ) creat in
1966- competente in domeniul politicii nucleare

achizitie, sustinere, informare, comunicare

Decizii luate prin consens
Secretarul general- functionarul de cel mai inalt rang de ordin civil
24km 1997 Acttondoctor NATO Rd
-

CONSILIULATLANMCUUli
DE NORD
Urmareste punerea in aplicare a deciziilor luate, prezideaza Cons At
de N, conduce secretariatul international, reprez alianta pe plan
exterior
1994 Ungaria, Polonia, Rep Ceha
2002 Bulgaria, ROMANIA, Slovacia, Slovenia, Statele Baltice
2009 Croatia, Albania
Semnat act fondator OTAN-Rusia 27 mai 1997=permite largirea spre
1

E
Totusi relatia ramane tensionata, din dorinta RusieiI de a-si pastra
influenta in spatiul fostelor rep. Sovietice + tendinta unor tari vecine
de a adera

EUROPA
OSCE

ICE
OBIECTIVE ⑥.§↳,._
In anii 1970 a fost creata Conferinta pentru Securitate si Cooperare in
Europa
Pt a servi dialogului si negocierii intre cele 2 blocuri politice europene vs )
V
1975 semnat Actul final de la HELSINKI contine un numar de
angajamente pt statale membre pe plan politic, militar, economic, cel
al dr omului
Actul contine principii fundamentale legate de comportamentul
statelor
+ dispozitii cu privire la pasii de urmat pt punerea in aplicare a
prevederilor sale cu scopul general de mentinere a pacii si
securitatii pe continent
Statele semnatare declara ca vor respecta si pun in practica
principiile fundamentale, indiferent de statut politic, economic, social,
dimensiune, situatia, pozitie pe glob , nivel dezvoltare ec
10 principii legate de
1. Egalitate, suveranitate, respectarea dr interne
2. Nerecurgerea la amenintare sau la forta
3. Respectarea frontierelor
4. Integritate teritoriala a statelor
 5. Rezolvarea in pace a diferendelor
6. Neinterventia in afacerile interne
7. Respectarea dr si libertatilor fundamentale ale omului
8. Egalitatea dr persoanelor
9. Cooperare intre state

_•_←
10. Executarea cu
•

tR-s----__e--Tff
buna credinta a obligatiilor asumate Breeze f-

+ prevederi relative la cooperarea in domeniul economic, cel al

stiintei, tehnicii, al mediului prin reglementarea schimburilor
comerciale
+dezvoltare in alte sectoare transport, promovare turism, munca
migrantilor
Pana in 1990 CSCE functioneaza prin intalniri si conferinte, scop-
dezvoltarea relatiilor dintre statele din V si E
1990- statele fixeaza o noua perspectiva, transformarea CSCE pt a fi
capabil sa joace un rol in gestionarea transformarilor de pe continent in
contextul perioadei securitate .si cooperate in Europa
→ Comisiapt
.

1995 CSCE=OSCE ORGAN12AMA PENTRU SECURITATE 5,1 COOP.

IN EUR .

Obiective- prevenire conflicte, respectare minoritati nationale, control

proces elactoral
Dezvoltarea ec de piata
57 membri cu statut egal,
decizii luate in consens, consstrangere politica, dar nu juridica
reuneste state europene+state alte regiuni
Functia principala sa construiasca un spatiu de securitate
comuna intre Vancouver si Vladivostok
Actiuni cu caracter politico-militar controlul armelor, gestiunea
frontierelor, combaterea terorismului
Pentru a se asigura o buna functionare si respectare a dr omului org
include alegeri libere si corecte, protectia dr omului, garantare dr
minoritati, toleranta, nediscriminare
Organizatia isi asuma numeroase domenii de competenta si torusi nu
dispune de puterea juridica ca si Consiliul Europei sau securitate ca
si OTAN

FUNCTIONARE SI STRUCTURA
organ decizie-
ambasatorii statelor membre,
Consiliu de ministri formati din ministrii de externe a statelor, intalniri
anuale pentru a concluziona in legatura cu activitatile organizatiei +
cele pt anul urmator
Periodic intalniri intre sefii de state sau de guverne fixeaza prioritati
de cel mai inalt nivel politic

decis de CM vechi
Presedinte nou cooperare cu cel vechi si cu cel viitor 3 Presedin.fi/- actual
,
viitor
Secretar general (conduce secretariat-compus din Centru de
prevenire a conflictelor precum si alte domenii de ex economice, de
mediu, egalitatea sexelor, lupta impotriva traficului de pers. )mandat 3
ani conlucreaza cu presedintele
Sediul OSCE principal Viena
OSCE cuprinde inca 3 organe
Biroul Institutiilor democratice (sediu Varsovia rol in
promovarea dezvoltarii democratiei+drepturile om)
Organizeaza anual o conferinta privind dr omului
Reprezentantul pentru libertatea mass-media (sediu
Viena- situatia mass-media in statele membre)
Inaltul comisar pt minoritati (sediu Haga-rezolvarea
tensiunilor etnice care ar putea ameninta pacea,
securitatea)
Adunare parlamentara (300 de deputati cooperare intre
parlamentari state )
O mare parte resurse si personal sunt destinate operatiunilor in teren
in 3 zone (Eu S-E, Eu Orientala, Asia Centrala, Caucaz de S )
Organizatia 3 domenii
Securitatea in eu
Cooperare in domeniul ec, stiintei, tehnologiei
Cooperare umanitara
 d. D.E-

- OCDE

16 aprilie 1948 apare Organizatia pentru Cooperare Economica

Europeana (OCEE)
Initiativa SUA de a asistat economic statele europene prin intermediul
Planului Marschall MARSHALL
Scopul- reconstructia economiilor celor slabite de razboi, organizatia
gestiona ajutorul acordat
Isi continua activitatea si dupa ce se epuizeaza acest ajutor, se
consacra reconstructia Eu de V
14 decembrie 1960
pe plan jurdic, continuatoare OCEE
formata din state europene dezvoltate dpdv ec + state de pe alte
continente
37 de membri
Org si a redefinit misiunea, se poate sesiza privind orice chestiune
legata de economie (coordonarea politicilor ec, ajutarea tarilor in curs
de dezv,)
 + activitati specifice in domeniul energiei pt reducerea deficitului
energetic

STRUCTURA

Consiliul OCDE - Organ de decizie (ambasadorii statelor membre ),

prezidat de un Secretar general
- intalniri regulate, se consulta cu privire la chestiuni care tin de
competenta org si adopta decizii prin consens
o data pe an se reuneste la nivelul ministrilor statelor membre (sefii
de guvern, ministrii ec, comertului, afacerilor externe) si fixeaza
prioritatile in activitatile organizatiei
mai mult de 300 de comitete formate din

mai bune practici în sectoare specifice

secretarul general asistat de un secretariat general (experti in diferite
domenii econimic, juristi, sociologi, inform, oameni de stiinta )compus
din directii si diviziuni care colaboreaza cu responsabiloi din fiecare
stat membru
sediu Paris + centr in Berlin, Tokyo, Mexico, Washington D.C
ASOCIATIA EUROPEANA PENTRU LIBER SCHIMB- AELS
4 ianuarie 1960 Coventia de la Stockholm pt crearea AELS intre
Regatul unit, Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia
Ca reactie impotriva CECO
Mai tarziu adera Islanda, Finlanda, Liechenstein
Obiective- cresterea schimburilor intre membrii sai, instaurarea unei
zone veritabile de liber schimb prin semnarea acordurilor de
suprimare a drepturilor vamale incepand cu 1972
Nu avea niciun scop cu privire la unificarea europeana
1992 tarile membre CEE si AELS au incheiat la Porto un tratat de
asociere pentru a constitui
Acordul asigura o piata libera intre cei 2 parteneri daca toate regulile
pietii unice sunt aplicate de statele membre AELS
In 1995 tarile care aderau la UE, au parasit AELS (Austria, Suedia,
Finlanda)
In prezent au ramas Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia
 AELS reprez in prezent o zona de liber-schimb, limitata la produsele
industriale, exclud produsele agricole si ale marii.
Asociatia nu constituie o uniune vamala, tarile membre raman
suverane asupra deciziilor privind aplicarea dr vamale tarilor terte,
drepturi care pot fi diferite de la o tara membra la alta.
STRUCTURA
Consiliu AELS (reprez ai statelor membre) organul de decizie
Adopta recomandari si decizii cu unanimitate cautand consens prin
intermediul dezbaterii interne
Are mandatul de a adopta politici comune in vederea promovarii
obiecivelor, facilitand dezvoltarea legaturilor cu alte state sau org
Dispune de cateva substructuri (comitetul econimic, comitetul depntru
relatii cu tarile terte, comitetul pentru vami, comitetul pentru bariere
tehnice)
Secretariat (sediu Geneva, Bruxelles, Luxemburg cu sarcini specifice
legate de activitatea organizatiei)
Curtea de justitie (sediu Luxemburg, controleaza aplicarea normelor
)
Comitetul Parlamentar (for de dezbateri pt parlamentarii tarilor
membre, legaturi de cooperare cu Parlamentul European)
Comitetul Consultativ (forum pentru sindicate si org angajatorilor )

CECO

9 mai 1950(considerata data la care a fost lansata constructia

comunitara a Europei ) discursul lui Robert Schuman (ministrul
afacerilor externe din Franta )

mentine pacea pe continent

Schuman inspirat de Jean Monnet propune metoda comunitara prin
punerea in comun a resurselor de carbune si otel a Frantei cu a
Germaniei, organizatie deschisa pt aderarea si altor state eu
Resursele de carbune si otel pt ca constituie bazele productiei
industriale, materii prime pt producerea armamentului
Acestea puteau contribui la buna dezvoltare a statelor doar daca erau
gestionate prin institutii comune supranationale, independente de
guvernele statelor

razboi

Aceasta comunitate reprezinta prima etapa pentru federalizarea

statelor europene intr-o forma inedita
Obictivul este unul politic, recocilierea si unificarea Europei
occidentale

ean Monet,
Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide de Gasperi

Crearea CECO prin Tratatul de la Paris

Ia nastere ca urmare a declaratiei Schuman, prin semnarea Tratatului

de la Paris la 18 aprilie 1951
ia, Olanda,
Luxemburg
Regatul Unit refuza sa adere
Statele au dat institutiilor comune toate puterile de decizie legate de
carbune si otel
Durata limitat de 50 ani
Intra in vigoare pe 23 iulie 1952
Iese din vigoare pe 23 iulie 2002
Statele opteaza pt crearea unui federalism functional
CECO cunoaste un declin prin cresterea ponderii ec de petrol
Misiunea CECO
Stabilirea unei piete comune pt cele 2 materii prime (a
implicat suprimarea dr vamale si a restrictiilor cantitative
pt circulatia produselor )
Expansiunea economica a statelor membre
Dezvoltare locuri de munca
Cresterea nivelului de trai
Obiective CECO a atins rapid un triplu obiectiv
Reconsilierea franco-germana !
Controlul carbunelui si otelului in scop pasnic !
Inceputul integrarii europene !
Prevede finantarea misiunilor Inaltei Autoritati a CECO prin
prevalarea fondurilor necesare de la intreprinderile implicate in

-
industrie
Tot patrimoniul activ si pasiv CECO a fost transferat
Comunitatii Europene de la data de 24 iulie 2002
Cadru institutional inedit, metoda comunitara de cooperare

Înalta Autoritate LOU ✗EM BOURG

organ supranational de cooperare
luate deciziile obligatotii, recomandari obligatotii,
avize cu caracter consultativ
9 membri desemnati pe o perioada de 6 ani
Membri desemnati de guvernele celor 6 state
Jean Monet primul presedinte
Decizii direct aplicabile, fara a fi nevoie de ratificarea lor
de autoritatile statelor membre
Sediul la Luxemburg
 Membrii depuneau juramant cu privire la garantarea
intereselor CECO
Comitet Consultativ
Reprezentantii societatii (producatori, lucratori,
consumatori, negociatori)
Erau numiti de Consiliul Comunitatii
Toate deciziile noii institutii erau supus comitetului
Adunare Parlamentara STRASBOURG

catre parlamentele statelor membre

Sediul la Strasbourg
Rol consultativ
Controla actiunile Inaltei Autoritati
Germania, Franta, Italia cate 18 mandate de deputati
Belgia, Olanda cate 10
Luxemburg 4
Alegea Presedinte + biroul sau
Nu dispunea de puteri legislative, bugetare
Consiliu de Ministri
Asigura o armonie intre actiunile ÎA + guvernele
statelor
Reunea reprezentantii guvernelor
Emitea avize
Rol de echilibru

Asigura aplicarea si interpretarea actelor normative

adoptate
7 judecatori + 2 avocati generali
Mandate 7 ani, numiti de guvernele nationale
Functiona dupa metoda noua, cea comunitara
Accepta autoritatea de decizie a unei institutii supranationala
Metoda comunintara si a demonstrat foarte repede eficienta
 CEE CEEA
EURATOM
Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice
CEE, CEEA/EURATOM

Semnate 2 tratate cu un Preambul comun la Roma pe 25 martie 1957

Intra in vigoare in 1958
Obiectiv politic-

CEE OBIECTIV ECONOMI

Dezvoltarea armonioasa a activitatilor economice
Suprimarea frontierelor pentru marfuri, servicii, lucratori,
capitaluri
Crearea unei piete comune
 Eliminarea intre statele membre a dr vamale, a restrictiilor
cantitative, la intrarea si iesirea marfurilor pe teritoriul
Comunitatii
CEEA OBIECTIVE
Transpunerea la energie nucleara a demersului adoptat anterior
pentru carbune si otel
Preconizeaza utilizarea energiei nucleare in scopuri pasnice
Piata comuna
Caracteristicile unei piete nationale pe intreg teritoriul statelor
membre
Crearea unei uniuni vamale care trebuia creata pe perioada de
tranzitie de 12 ani
Putea functiona doar prin garantarea unei concurente libere si loiale
Uniunea vamala
Cuprindea 2 elemente esentiale
Constituirea unei zone de liber schimb
Circulatie libera a oricarui produs
Tariful vamal exclus intre statele membre
In realitatea mai existau taxe si masuri cu efect echivalent
Prin aceste masuri se urmarea si
Garantarea unei expansiuni continue si echilibrate
Cresterea accelerata a nivelului de viata
Dezvoltare relatii stranse intre popoarele europene
CADRUL INSTITUTIONAL
STRUCTURA SI FUNCTIONARE
Nou cadru format din 4 institurii
Comisie Europeana
Organ supranational
Propuneri legislative
Independenta de guvernele nationale
Reprezinta interesele CEE
Rol de gardian al tratatelor
 Executa deciziile luate de Consiliu
Consiliu de ministri
organ de decizie
reprezinta interesele statelor
obligat sa ceara avize de la Adunarea Parlamentara
dar nu si sa le urmeze
decide cu unanimitate de cele mai multe ori, sau cu
majoritate calificata 2/3 uneori
Parlament European
Interesele cetatenilor
Atributii consultative
Organizare pe criterii politice
Curte de justitie cu Consiliul Economic si Social
Institutie de control jurisdictional comuna pt CECO,CEE,CEEA
Adunarea Parlamentara devine institutie comuna
CECO,CEE,CEEA numita Parlament European
Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, vig
1967
Existenta unei singure Comisie si un singur Consiliu
CECO, CEE, CEEA se asociaza si formeaza COMUNITATILE
EUROPENE

DIFICULTATILE INTEGRARII EUROPENE

Comunitatea cunoaste dificulati politice, din cauza intereselor

nationale
Regatul unit doreste sa adere
Franta cere reevaluarea rolului sau in Comunitate
1 ianuarie 1966 se trece de la votul cu unanimitate la cel cu
majoritate calificata
Scop
Aprofundarea integrarii
Consolidarea supranationalitatii
 Dinamizarea procesului de decizie
Franta suspenda articiparea la institutiile comunitare, pentru a nu fi
pusa in minoritate de catre partenerii sai
Numita
Criza inceteaza prin Compromisul de la Luxemburg din 1966
Prin acesta se permite unui stat membru sa si valorifice un interes
national foarte important, opunandu-se unei decizii majore a
Consiliului
Reprezinta o lovitura adusa metodei comunitare a lui Jean Monet
care se bazase pe cautarea unui interes general si adoptarea
deciziilor cu majoritate
Tratatul de la Luxemburg 22 aprilie 1970 acorda Parlamentului
unele puteri bugetare
Tratatul de la Bruxelles 22 aprilie 1975 ii da dreptul de a respinge
bugetul

Aparitia si evolutia U.E in tratate

Introducere
-termenul UE: mentionat in timoul sommet-ului de la Paris 1972
Obiectivul tarilor membre
-transformarea ansamblului relatiilor ->Uniune (sf.dec) cu respectarea trat.deja semnate

Constructia comunitara europeana

-org.de integrare
-integrarea eu s-a realizat in principal prin drept
-dr.comintar superior dr.national beneficiaza de garantii jurisdictionale prin puterea de a fi invocate direct
de catre particulari prin recurs in fata instantelor nationale

Premisele apritiei ue
-dinamica europeana relansata in 1986 pe baza Cartii Albe a Comisiei Europene
-comunitatea decide crearea unei piete commune interioare pana la 1 ianuarie 1993

Actul Unic European

Originile traratului
-incercarile institutiilor ue (Cons.european, Comisia, Parl.) de a raspunde la dificultatile ce subrezeau
edificiul eu.

-prima modificare importanta a tratatului CEE de la Roma

CONSILIULEUROP
In prealabil C.E a adoptat in 1983 o declartie solemna privind UE.
-sefii de state/guverne si-au reafirmat dorinta de a intari si dzvolta cooperarea politica eu
-promova o cooperare mai stransa in mat.culturala
-apropiere in alte domenii ale legislatiilor s.m
-problemele internat.de ordin public
-violenta, criminalitate
Parl.eu a adoptat 1984 un tratat care instituia o Uniune Europeana
Comisia Europeana a publicat in 1985 Cartea Alba, privind reusitele pietei interioare.

Trataul de la Roma
-stabilirea unei piete comune progresiv (12 ani), in realitate nu exista libertate de schimburi complete si
efectiva.(mentinerea frontierelor)

Con.eu reunit la Milano 1985 accepta principiul revizuirii tratatelor.

Conferinta interguvernamentala care a ajuns la Actul Unic european a primit un dublu mandat: incheierea
unui tratat in materie de politica externa si securitate comuna & a unui act care modifica tratatul CEE.

Ambele texte au fost reunite, ajungandu-se la titlul de Act Unic European (AUE).

AUE a fost semnat la Luxemburg in 1986 de catre 9 state membre & la Haga de catre Danemarca, Italia
si Grecia. Vig. 1987.

Obiectivul AUE
-crearea unei pieti comune interioare-piata nationala (pana 1992) prin acte adopte cu maj calidicata de
Consiliu in domenii precum : tariful exterior, libera prestare a serv, transport aerian si maritim, libera circ a
capit si prin armonzarea legislatiilor s.m

Noi politici

-unirea economica si sociala

-cercetarea si dezv tehnologica

-protectia mediului

Cooperarea politica

-AUE speicifica posibilitatea cooperarii pe plan politic, economic, Securitate, fara aparare
Nivel institutional

-AUE voia sa recuperese deficitul democratic prin consolidarea puterii Parlamentului( poate sa se
pronunte prin aviz asupra acodurilor de adeziune si asociere)

-asociaza PE la procesul legislative prin procedura de cooperare

AUE pune bazele crearii unui Tribunal de prima instanta introdus efectiv prin decizia Consiliului 1988 vig
1989.

Acqis-ul Schengen
Acordul de la Schengen semnat la data de 14 iunie 1985: Belgia, Germania, Franta, Luxemburg
si Olanda.
Scop: diminuarea controalelor persoanelor la frontierele statelor semnatare.
1990 aceleasi state semnau Conventia de aplicare a A.S ce contine: reg.adm si tehnice pt
punerea in aplicare in acquisul comunitar
Acquis-ul Schengen face parte din dreptul derivate al UE.j

Aparitia Uniunii Europene

-in iunie 1988 proiectul uniunii economice si monetare a revenit in atentia erupenilor

-presedintele Comisiei Europene (Delors) trebuie sa propuna etape concrete pt unificare

-propune un proces in 3 etape, ultimele 2: revizuire a Tratatului de la Roma

-caderea zidului Berlinului, prabusirea reg.comunist si reunificarea Germaniei-> aplicarea unei reforme
mail argi, statele membre isi extind cooperarea: politica externa si Justitia si afecerile interne

Tratatul de la Maastricht

Uniunea Europeana a fost instituita prin Tratatul de la Maastricht (TM) semnat la 7 februarie 1992,
vig.1993 si completat prin 17 protocoale si 33 de declaratii anexe. Odata cu nasterea UE s-a deschis o
noua etapa in procesul de integrare europeana.

Statele au cazut de acord sa institutionalizeze cooperarea lor în materia politicii externe, a justitiei si

a atingerea suveranitatii lor.

Uniunea s-a suprapus pe Comunitatile europene fara a se substitui acestora.

Structura se asemana cu un templu grec constituit pe 3 piloni.

-Primul pilon: comunitatile europene (CECO, CE-fosta CEE, Euratom)

 -Al doilea pilon: politica externa si securitate comuna (PESC)

-Al treilea pilon: cooperarea in materie de justitie si afaceri interne (JAI)

Primul pilon era dominat de metoda comunitara (dadea Consiliului de ministri si Parlamentului
European o putere de decizie in procedura legislativa aplicabila, in timp ce Comisia detinea monopolul
propunerilor)

Ceilalti 2 piloni: dominate de metoda interguvernamentala de colaborare a statelor (Consiliul de

ministri detinea putere de decizie monopolista statuand cu unanimitate).

Comisia si PE, ambele institutii cu caracter extra-national, sunt puternic marginalizate. De fapt, al
doilea si al treilea pilon împrumutau institutiile Comunitatilor, dar functionau potrivit unor proceduri diferite,
plasând centrul de gravitate spre Consiliu.

Astfel, UE si Comunitatile Europene, chiar daca erau fondate de aceleasi state membre, implicând
aceleasi institutii, coexistau functionând potrivit unor reguli, proceduri si principii deferite ceea ce putea
genera multiple confuzii.

Prin unificarea procedurilor de aderare si de revizuire, pentru Uniune în ansamblul ei, autorii tratatului
a vrut sa sublinieze caracterul indisociabil al acesteia.

Comunitatea este profund transformata. CEE creata prin TR devine Comunitatea Europeana,
consecinta a adaugarii unor numeroase competente: sanatate publica, cultura, educatie, etc.

A fost introdus conceptul de cetatenie europeana.

Tratatul consacra principiul stabilirii economice si monetare preconizand moneda unica pana in 1999

Comitet al Regiunilor: organ cu rol consultative al UE.

Functia de Mediator European (ME) sau Ombudsmanul European (OE): competenta de a

examina plangerile cu privire la administrarea defectuoasa in cadrul institutiilor si organismelor UE.
Plangerile pot fi adresate atat de persoane fizice cat si de persoanele juridice cu domiciliul sau sediul
in UE.

Evolutia UE prin tratatele de revizuire

Tratatele de revizuire a celor originare dupa crearea UE au dus la transformarea structurilor comunitare
initiale.

Astazi: Uniune supranationala cu personalitate juridica proprie, dispune de o carta constitutionala proprie

Tratatul de la Amsterdam
-originea TA se regaseste in TM

-convocata o noua Conferinta interguvernamentala 1996 unde trebuie sa se examineze

 Daca trebuiau revizuite politicile si formele de cooperare pt eficacitatea mecanismelor

-In contextul largirii masive spre Est a UE, preconizata in anii anteriori, TA trebuia sa contribuie la
reformarea sistemului institutional in scopul adaptarii la aceasta largire.

Obiective conferinta convocata la Torino in 1996

Suprimarea ultimelor piedici in libertatea circulatiei persoanelor

Problematica locurilor de munca si a drepturilor cetatenilor
Consolidarea rolului Europei pe scena internationala
Adaptarea arhitecturii institutionale a UE in vederea largirii

-Tratatul a fost adoptat in 1997 si a intrat in vigoare in 1997.

- comunitarizare si afacerilor
interne pe segmental circulatiei persoanelor si migratiei.

-Crearea unui spatiu comun al libertatii, securitatii si justitiei devine un nou obiectiv al UE.

-Creeaza postul de Inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) atribuit
Secretarului general al Consiliului

-Creaza o Unitatea de planificare si de alerta rapida

-Incearca sa intareasca mediul democratic, al statului de drept si de protectie a drepturilor omului la

nivelul UE.

-in contextual aderarii masive a unor state din est( foste comuniste) TA introduce 2 modificari majore

respectarea drepturilor fundamentale devine conditie imperativa pentru aderarea noilor

state
incalcarea grava si persistenta a acestor drepturi poate constitui motiv de suspendare.

-Tratatul a cautat sa raspunda unro asteptari a cetatenilor prin dispozitii privind angajarea si sanatatea
publica.

-în ceea ce priveste dimensiunea sociala a UE autorii tratatul se ambitioneaza sa creeze o politica
comunitara în planul angajarii, printr-un titlu nou referitor la aceasta, care se sprijina pe coordonarea
politicilor de angajare a celor cincisprezece state membre de atunci.

Tratatul de la Nisa

-in vederea acelerarii procesului de largire, Consiliul European convoca o noua conf.interguver. in 1999

-tratatul semnat in 26 februarie 2001

-T.N acord intre statele membre obtinut dupa 4 zile de negocieri marathon

-Consiliul European, Parlamentul, Consiliul si Comisia au semnat si proclamat in 2000 Carta drepturilor
fundamentale a UE fara a se pronunta asupra fortei sale juridice

-a cunoscut dificultati de ratificare, vot negative Irlanda

-o declaratie privind largirea defineste poztia comuna pe care s.m se angajeaza sa o adopte la
conferintele de aderare cu statele candidate : Repartizarea locurilor in Parlament, ponderea voturilor in
Consiliu, componenta Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor in Uniunea cu 27 de
membri

Cooperarea conslidata T.N

Clarifica conditiile pentru punerea in aplicare a cooperarii consolidate, care poate fi aplicata in domeniile
PESC.

-statele care doresc o cooperare consolidate sunt supuse unor conditii stricte de fond si procedura

-trebuie sa contribuie la realizarea Uniunii respectand cadrul institutional, la procesul de integrare

-trebuie sa nu afecteze piata interioara si regimul schimburilor comerciale sau coeziunea economica si
sociala

-poate fi utilizata in ultima instanta cu respectarea aquisului comunitar

-sf dec 2001, Consiliul European adopta declaratia de la Laeken (Belgia), afirmand necesitatea pt Uniune
de a devein mai democratica, transparenta si eficace, a format o conventia in cadrul careia reprezentatii
statelor membre, ai Parl.Eu, Parl.nat, si ai Comisiei au discutat despre viitorul Uniunii aproape 18 luni.

Tratatul de stabilire a unei Constitutii pentru Europa

- Conventia asupra viitorului Europei si-a fixat ca misiune elaborarea unei Constitutii pt recunoasterea
personalitatii juridice a Uniuni si disparitiei Comunitatii

- Membrii conventiei au considerat ca era oportun sa inlocuiasca tratatele existente cu un text unic, care
sa reuneasca , in 4 parti: principiile fundamentale; Carta drepturilor fundamentale; politicile si
dispozitiile privind functionarea Uniunii; dispozitiile generale si finale.

Proiectul de instituire a unei Constitutii pentru Europa a fost urmarea unui consens larg în sânul
unei Conventii, considerându-se ca tratatele Comunitatii Europene, chiar daca au fost încheiate sub
forma unui acord international, constituie carta constitutionala a unei comunitati de drept.
Astfel, adoptarea unei Constitutii era resimtita ca un gest de natura sa refondeze constructia
europeana pe baze noi.
Cu toate acestea, incapacitatea autorilor de a anticipa diferitele sensibilitati din tarile membre si
insuficienta promovarii necesitatii acestor reforme a dus la esecul proiectului constitutional.

TRATATUL DE LA LISABONA

Refuzul francezilor si a olandezilor de adopa Constitutia a generat o confuzie

profunda in mediul european
23 iulie 2007 o noua conferinta interguvernamentala cu scopul de a demara
adopatrea unui nou tratat de revizuire
Reuniune de Lisabona 18 octombrie 2007, sefii de stat si au dat acordul pt un
nou tratat
Semnat pe 13 decembrie 2007
Modifica TUE si TCE
 TCE devine Tratatul privind functionarea UE (TFUE)
Tratatul prezinta reluarea dispozitiilor constitutionale esentiale
Cunoaste un Proces de constitutionalizare, unic si exclusiv
Prin acest tratat UE dispune de un statut care ii permite sa si manifeste pers
juridica in mod functional, pers jur deplina
Astfel UE dispune de o pers jur proprie, distincta, un buget autonom, un
patrimoniu
PE ramane depozitarul vointei cetatenilor europeni
Tratatul incearca sa contribuie la cresterea democratiei, ul rol mai imp PE
Un salt important in domeniul protectiei juridice a dr omului prin recunoasterea
caracterului de dr primar in favoarea Cartei dr fundamentale
Este creata functia de Înalt Reprezentant al Uniunii pt afaceri externe si politica
de securitate, rol de a conduce politica externa UE
Intrat in vigoare cu dificultate
Multi irlandezi au spus nu din cauza lipsei de informare si de intelegere a
Tratatului + unele temeri
Au avut loc 3 reuniuni pt a fi gasita o solutie pt intrarea in vig
Consiliul e exclues renegocierea Tratat
In urma unor garantii Irlandezii au organizat un nou referendum pe 2 oct 2009
unde 67% au votat pozitiv
Au aparut reticente din partea presedintelui ceh
A intrat in vigoare pe 1 decembrie 2009

Prevederile TL modifica arhitectura constructiei europene prin abolirea sistemului pe

piloni si stergerea completa a Comunitatii europene.
Astazi Uniunea dispune de un statut care îi permite sa-si manifeste personalitatea
juridica în mod functional.
Aceasta s-a substituit si succedat Comunitatii Europene si de acum încolo ea este
cea care dispune de o personalitate juridica deplina care contribuie la realizarea
obiectivelor sale fixate prin tratate.

Membrii originari RFG, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg,

Olanda

A.
Textuale (fixate prin tratate)
Criteriile de la Copenhaga
I.
 -o aderare
simultana la Uniune + politica externa + de securitate comuna + la
cooperare in materia justitiei + afaceri interne
In prezent conditii incluse in ar 49 TUE
1. Calitatea de stat european a candidatului
Aderarea nu poate include alte forme cu identitate juridica, precum
organizatii internationale sau entitati infra-statale (regiunile)
Excluse entitatile care nu sunt recunoscute unanim de catre
membrii UE
2. Caracterul european al statului candidat
Nu are limite precise dpdv geografic
Identitatea europeana este mai mult una istorica si culturala
Fixarea unor limite clare ale Europei este imposibila, aprecierea
fiind in esenta una politica
Marocul a fost respins, Turcia, Cipru recunoscute
3. Respectarea valorilor europene
Aceasta conditie face trimitere la angajamentul de respecare si
promovare a valorilor fundamentale ale UE
Cuprind atasamentul fata de principiile statului de drept referitoare
la respectarea demnitatii, libertatii, democratiei, egalitatii,
respecatre dr omului, inclusiv a minoritatilor
Toate acestea reprezinta valori comune statelor membre intr o
societate caracterizata prin pluralism, toleranta, justitie
II.Criteriile de la Copenhaga
In cadrul Consiliului european de la Copenhaga din iunie 1993
emis principiul conform caruia tarile din Europa Centrala si
Occidentala ar putea adera la UE din momentul cand vor fi in
masura sa indeplineasca obligatiile care decurg din aceasta,
indeplinind conditiile politice si economice cerute
Tara candidata trebuie sa respecte anumite criterii, care au fost
confirmate prin Consiliul European de la Mandrid din decembrie
1995

1. Criteriu politic
institutii stabile care sa garanteze democratia, intaietatea dreptului, drepturile
omului, respectarea si protejarea minoritatilor
2. Criteriu economic
o economie de piata viabila precum si capacitatea de a face fata presiunii
concurentiale si fortelor de piata in interiorul UE.
3. Acquis-ul comunitar
capacitatea de a asuma obligatiile de aderare, in special prin subscrierea la
obiectivele de uniune politica, economica si monetara.
Acquis-ul Uniunii cuprinde ansamblul de dr si obligatii comune statelor membre,
compus din :continut, principii si obiective politice ale tratatelor, legislatia, jurisprudenta,
etc
4. Capacitatea Uniunii de a asimila noi membri mentinand elanul integrarii
europene
o conditie de succes a largirii si de aprofundare a procesului integrarii europene

B. PROCEDURA DE ADERARE
Tara care doreste sa adere la UE isi adreseaza candidatura la
Consiliu
El se pronunta cu unanimitate asupra cererii, dupa ce a
consultata Comisia si dupa aprobarea Parlamentului Euro care se
pronunta cu majoritatea membrilor
1. Dupa introducerea cererii de aderare, prima etapa este recunoasterea
statutului de stat candidat.
2. Deschiderea propriu-zisa a negocierilor de aderare, care presupune
minimum ca tara candidate sa respecte criteriile politice (respectarea
democratiei si a drepturilor omului)
3. raport de monitorizare -
ului si pentru fiecare tara, care serveste ca baza pentru deschiderea
procesului de negociere.
4. Comisia tine regulat informati Consiliul si PE despre stadiul pregatirii tarilor

5. Atunci când negocierile sunt încheiate pe toate capitolele, rezultatele sunt

încorporate într-un proiect de tratat de aderare, care trebuie
. Acest proiect de tratat este apoi supus

6. Dupa semnarea de catre toate partile, tratatul de aderare este supus statelor
membre si fiecarui stat aderator in cauza pentru ratificare.
7. Dupa finalizarea procesului de ratificare, tratatul intra in vigoare si candidatul
devine stat membru al UE.
Statul care adera va integra in mod progresiv totalitatea regulilor
sonstrangatoare are UE in legislatia sa interna
De aceea statele noi beneficiaza de o perioada de tranzit cu durata
variabila in functie de puterea de mobilizare a fiecarui stat
 C. RETRAGEREA VOLUNTARA

O inovatie majora a Tratatului constitutional a fost integrata si in TL.

decizie adusa la cunostiinta Consiliului European.

Se deschid negocieriile in vederea unui acord intre UE si statul care a decis sa se
retrage.

retragere

sau, daca nu exist

EXTINDEREA UE
s-a facut in mai multe valuri care au cuprins aderari simultane sau succesive ale
din regiuni apropiate
extinderea din primul val a avut loc spre nord
cea mai consistenta largire a avut loc prin integrarea stetelor din Europe Centr si
Orientala

A. DE LA 6 LA 9 MEMBRI
 Initial Regatul Unit a refuzat sa participle la crearea CECO, avand ca motiv
refuzul de a depasi cadrul cooperarii interguvernamentale.
In 1961, Regatul Unit a cerut aderarea impreuna cu Irlanda, Danemarca si
Norvegia.
1963 Regatul Unit isi retrage candidatura, precum si ceilalti candidati.
1967 o a doua candidatura, dar fara retragere.
Negocierile cu tarile candidate au dus la semnarea actelor de aderare la 22
ianuarie 1972
Aderarea a devenit efectiva incepand cu 1 ianuar 1973 : Regatul Unit ,
Irlanda, Danemarca
Referendumul din Norvegia a dat totusi 54% respunsuri negative

B. Europa celor 12
Dupa nord, s a ivit initiative unei largiri spre sud
Grecia, Spania, Portugalia erau in afara Comunitatii din cauza regimurilor dictatoriale
1975 Grecia cerere de aderare
1977 Spania, Portugalia
Dpdv politic noile democratii trebuiau sustinute si ajutate, probleme numeroase dpdv
ec
Astfel negocieri lente si dificile
Grecia prima semnat act aderare 28 mai 1979, vig 1 ianuarie 1981
Spania si Portugalia, din cauza opozitiei Marii Britanii, abia in 1 ianuarie 1986

C. Europa celor 15
la sf anilor 1980 a aparut idea crearii unui SPATIU ECONOMIC EUROPEAN
(SEE) pt org rap intre CEE si AELS
1992 semnat Tratatul de la Porto
Statele member AELS si au despus canditatura pt Comunitate, SEE si a
pierdut astfel sensul
Depun canditatura Austria 1989, Suedia 1991, Finlanda, Elvetia, Norvegia
1992
Negociarile incep in 1993, dupa avize positive de la Comisie
Participarea lor la SEE + dezvoltarea ec si sociala a facut ca procesul de
aderare sa progreseze rapid
1 ianuarie 1995 Austria, Suedia, Finlanda
Candidature Elvetiei a inghetat
Norvegienii au respins aderarea

D. De la 15 la 27 membri
state printer care si RO si au depus candidature
Cand. Cipru si Malta inghetate din 1996 pana in 1998
1. EXTINDEREA DIN 2004
Al 5 lea val
Cel mai imp dpdv al nr de state admise si a diferentelor ec si politice dintre
state
Extinderea impune o adaptare masiva a cadrului institutional al Uniunii pt
a putea integra noi membrii intr-un nr cat mai mare
Iunie 1993 Consiliul Eu de la Copenhaga a recunoscut dr aderare pt 10
state
+ pt Cipru si Malta cand vor indeplini conditiile necesare
Consiliu Eu de la Luxemburg 12-13 dec 1997 procesul de negociere a
aderarii lansat in 2 timpi
30 martie 1998 nogocierile au inceput cu 6 state (Cipru, Estonia,
Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia )
Celelalte tari din februarie 2000 (Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania,
Slovenia)
Consiliul Eu de la Copenhaga, decembrie 2002 stabilit un acord pt
aderarea a 10 state (CIPRU, CEHIA, ESTONIA, UNGARIA, LETONIA,
LITUANIA, MALTA, POLONIA, SLOVACIA, SLOVENIA )
Tratat semnat la Atena 18 aprilie 2003
Aderarea efectiva 1 mai 2004

2. ADERAREA ROMANIA SI BULGARIA

Cerere de aderare depusa in 1995, negocieri amanate pana in
2000
Timp in care tarile au implementat o serie de reforme interne pt
pregatirea de aderare
Comisia Europeana estima ca cele 2 tari indeplineau criterii
politice, dar nu deplin cele economice si cele de implementare a
acquis ului
Comisia se angajeaza sa ofere sprijin,
In 2002 propune niste foi de drum detaliate, masuri care
trebuiau luate de state
In paralele statele sustinute de Consiliul European
Tratatele de adeziune semnat pe 25 aprilie 2005 la Luxembourg
Devin state membre pe 1 ianuarie 2007
3.
depus candidature in 2003
official recunoscuta in 2004
negocieri incepute in oct 2005
negocieri intarziate din cauza chestiunilor legate de frontiera cu Slovenia
incheiat acord de arbitraj intre cele 2 parti in 2009
dupa 10 ani, devine membru official 1 iulie 2013
4.
TURCIA
Caz deosebit de delicat
1963 incheita acord de asociere intre Turcia si CEE prin care urma sa fie
acceptata atunci cand aceasta ar accepta obligatiile
Acordul inghetat din cauza unor lovituri militare in stat
1987 depus candidatura oficiala
Respinsa in 1989 din cauza problemelor politice, economice
1992 doar negocierea unui acord de uniune vamala semnat in 1995
1999 UE a recunoscut oficial ca Turcia este o tara candidata care are
vocatia de a adera
Negocieri deschide oficial in 2005
Avansa lent, multe blocaje pana in prezent

ISLANDA

16 iulie 2009 depune cerere de aderare

Candidatura recunoscuta la scurt timp
Negocierile încep in 2010, dosar relativ simplu, o mare parte din legislatia
europeana era asimilata
12 martie 2015 guvernul anunta retragerea candidaturii sale

BALCANII OCCIDENTALI

Macedonia a cerut sa adere in 22 martie 2004, statut candidat 2006,

negocieri 2010
Bosnia H si Kosovo candidate potentiale
Munte N si Albania candidatura 2008, 2009
Serbia negocieri 2014
Comisia Eu reaminteste ca aderarea se sprijina pe criterii bine
stabilite, prebun statut de drept, reformarea justitiei, lupta impotriva
coruptie
O problema majora in Balcani era protectia statului de dr
 Progresul a fost unul slab in domeniu libertatii de expresie, lipsa de vointa
politica

Rep Moldova, Georgia in 2013 acorduri de asociere cu UE

2014 guvernul Ucrainean semneaza acelasi tip de acord
Nu reprezinta o procedura de preaderare

BREXIT

% din
48

La 30 ianuarie 2020, UE a ratificat acordul de retragere.

La 24 decembrie 20

decembrie 2020.

egatul Unit a fost

2021.

1.
Când tratatele atribuie UE competenta exclusiva intr un anumit domeniu,
doar aceasta poate legifera si adopta acte obligatorii dpdv juridic
 In domeniile in care Uniunea are competente exclusive, posibilitatea de
interventie a statelor este exclusa
UE are comp exclusive in urmatoarele domenii
Uniune vamala
Stabilirea normelor privind concurenta necesara functionarii pietei
interne
Politica monetara pt statele a caror moneda este euro
Conservare resurse biologice ale marii in cadrul politicii comune
privind pescuitul
Politica comerciala comuna
+ incheie acorduri internationale daca acestea sunt prevazute de un act legislativ
alUE, sau daca ar putea aduce atingere normelor comune

2.

Daca tratatele prevad o competenta partajata, UE si statele pot legifera

adoptand acte juridice obligatorii
Sta
hotarat sa inceteze sa si o exercite
Domenii principale

Coeziunea economica, sociala, teritoriala

Agricultura si pescuitul
Mediu
Protectia consumatorului
Trasnporturi
Energie
Spatiu de libertate, securitate, justitie
Sanatate publica
Competenta statelor trb sa fie exercitata cu respectarea principiilor
cooperarii loiale si intaietatii dr Uniunii

PRINCIPII DE FUNCTIONARE ALE UNIUNII

In cadrul UE puterile sunt exercitate de instituiile sale in limitele

competentelor atribuite lor de tratatele fundamentale
 - Consiliu & PE si in unele situatii de Consiliu, dar cu
participarea Comisiei
Puterea executiva - apartine statelor, dar poate fi delegata de legislator, Consiliu+PE
sau Consiliu singur, catre Comisie; In cadrul PESC este detinuta de Consiliu care o
poate delega Înaltului reprezentant.
Puterea judecatoreasca CJUE (instantele jurisdictionale nationale ale statelor
membre controleaza punerea in aplicare a dr UE )

A. PRINCIPII STRUCTURALE

1. Principiul echilibrului institutional

Se refera la modalitatea repartizarii puterilor intre instituriile UE

Fiecare institutie actioneaza doar in limita atributiilor reglementate de
tratate
CJUE supravegheaza respectarea acestor limite
Scopul este de a proteja interesele particularilor in cadrul procesului
decizional al UE
Fiecare institutie are propria misiune pe care este obligata sa o respecte

2.
Institutiile europene se autoorganizeaza
Isi reglementeaza liber modalitatile de functionare
Fiecare isi adopta propriul regulament interior
Limitele puterii de autoorganizare se regasesc in tratate si precizate de
CJUE
Autoorganizarea nu trebuie sa aduca atingere echilibrului institutional
Fiecare institutie este obligata sa respecte autonomia si organizarea
celorlate institutii UE

3. Principiul cooperarii loiale

Acesta inglobeaza 2 aspecte complementare
1 impune institutiilor uniunii sa ia toate masurile pt asigurarea bunei functionari
a procedurilor prevazute in Tratate
2 statele membre sunt obligate sa intretina o cooperare loiala cu institutiile
unionale(de ex schimbul de scrisori intre Consiliu si Comisie sau declaratii
comune institutiilor )
Uniunea si statele membre se respecta, se ajuta reciproc, cu scopul
indeplinirii misiunilor din Tratate
 Statele sunt invitate sa sprijineasca actiunile UE prin mijloace de ex sanctionarea
incalcarii dr ue, repararea daunelor cauzate de incalcarea dr ue, cooperarea cu
Comisia.

B. PRINCIPII PRIVIND EXERCITAREA COMPETENTELOR

1. Principiul subsidiaritatii
Prevede ca Uniunea nu poate sa actioneze decat in masura in care un obiectiv
poate fi mai bine realizat la nivel comunitar decat la nivel statal
Aplicarea lui genereaza 2 efecte
1 justifica interventia Uniunii cu scopul de a realizare un obictiv
mai eficient
2 statele isi pastreaza competenta in domeniile in care obiectivele
nu pot fi mai bine realizate prin interventia UE
Pentru a interveni, Uniunea este supusa dublei conditionari
1-obiectivele sa nu poata fi atinse in mod satisfacator de
statele membre
2-actiunea sa poata fi mai bine indeplinita prin mijloacele
Uniunii
Se aplica doar domeniilor de competenta stabilite intre UE si state (fara cele
exclusive ale UE si cele rezervate ale statelor )
Principiu obligatoriu pt toate institutiile europene
Control jurisdictional prin rolul Curtea de Justitie
Control politic prin Parlamentele nationale

2. Principiul proportionalitatii
Actiunile UE pt a fi cat mai eficiente sunt limitate prin art 5 TUE la necesitatea
atingerii obiectivelor prevazute de tratat
Nu pot depasi aceste limite
Campul de aplicare al acestui principiu este mult mai larg decat cel al
subsidiritatii
Este extins si la competentele exclusive ale Uniunii
Uniunea va cauta sa aplice masura cea mai putin constrangatoare
Daca Uniunea are posibilitatea de a alege dintre mai multe actiuni, o va alege pe
cea care da mai multa libertate statelor, pers jur, pers fizice
De ex directiva in locul regulamentului,
 INSTITUTII UE
PARLAMENTUL EUROPEAN
1. STRUCTURA
Deputatii eu sunt reprezentantii cetatenilor Uniunii
Nr nu poate depasi 750 plus presedinte
TUE fixeaza minim 6 pt stat mic si max 96 pt stat mare
A. ALEGEREA DEPUTATILOR EUROPENI

Actul din 20 septembrie 1976 instituia alegerea membrilor PE prin vot

universal direct
Primele alegeri dupa acest model au avut loc in 1979
Alegeri la fiecare 5 ani
Organizate la date si ore fixate de fiecare stat, pt toate in aceasi perioada
intre joi dimineata si duminica imediat urmatoare din aceasi saptamana
Art 223 TFUE prevede ca alegerile elctorale se vor realiza conform principiilor
comune ansamblului statelor membre
Decizia intrata in vig in 1 aprilie 2004 vizeaza principiile comune privind org
aleg euro
Membrii Parlamentului alesi prin scrutin(totalitate de voturi), sau
vot unic transferabil
Vot universal, unic, secret
in PE
sau sa prevada alte subdiviziuni electorale
Statele membre pot prevedea fixarea unei prag minim pt
atribuirea locurilor (nu poate depasi mai mult de 5% din sufragiile
exp)
Fiecare stat isi poate fixa un plafon pt cheltuielile candidatilor
privind campania
Varsta electorala in toate statele de 18 ani, fara Austria 16 ani
Varsta eligibilitatii variaza de la 18-25 ani
B. NUMARUL DEPUTATILO EUROPENI
Problema delicata
Trebuia respectata o proportionalitate intre nr de locuri si populatia fiecarui stat
Cu dubla limita
Nr total nu trb sa compromita buna functionare a institutiei
Trebuia asigurata o reprez rezonabila a diferitelor curente politice
din statele mici
Nr a crescut de la 142 la 614 (de la Eu celor 6 la EU celor 15)
Tratatul Amsterdam limiteza la 700
 Tratatul Nisa limiteaza la 732
Dupa aderarea Ro se ajunge la 736
In prezent 705 din 27 de state
Nr mandate depinde de marime stat
Ro 33 de mandate

2. STATUTUL DEPUTATILOR EUROPENI

28 septembrie 2005 Decizie privind statutul deputatilor PE, negociat
intre Consiliu si PE

A.
Mandat de 5 ani posibilitate de reînnoire
Ei voteaza personal si liber de orice constrângere, mandatul imperativ
interzis
Demisia inaintea expirarii mandatului + acorduri privitoare la modalitatile
de exercitare a mandatului = nule si neavenite
Este interzis cumulul intre mandatul parlamentar si participarea la o alta
institutie sau organ al Uniunii
Incompatibilitatea referitoare la calitatea de membru al unui Guvern de
stat membru
Actul din 1976 autorizeaza expres cumulul (posibilitatea de a avea mai
multe functii simultan ) intre mandatul european si cel national
Incepand cu legislatura din 2009 instaurata o incompatibilitate intre cele
doua
Nu exista incompatibilitate intre mandatul de parlamentar si o activitate
privata, cu obligatia pt deputat de a mentiona orice activitate profesionala si orice
functie renumerata in registrul public al PE
Interzise donatiile, liberalitati pe perioada mandat
Dispun de o libertate completa de circulatie
Pot fi supusi unor urmariri judiciare in caz de flagrant delict si cand le este
ridicata imunitatea prin votul PE
B. STATUTUL FINANCIAR AL DEPUTATILOR
In trecut acesta tinea de competenta statelor membre
Din cauza inconvenientelor, PE pune in aplicare un sist de indemnizatii
Cu scopul de a acoperii diverse cheltuieli legate de exercitiul mandatului +
asigurare protectie finanaciara parlamentar si familie
Deputatii au dr la o indeminizatie
Le asigura o pensie in caz de invaliditate pe parcursul mandatului
+ o indemnizatie tranzitorie la finalul mandatului
Pensie de vechime la 63 ani + dr la pensie garantata pt sot/sotie/copii
 Rambursare cheltuieli de boala, cheltuieli legate de nasterea unui copil,
cheltuieli calatorie etc
Deputatii dispun de asistenta colaboratorilor personali pe care ii pot alege
singuri
Indemnizatia + ind tranzitorie+pensia=supuse impozitului comunitar

C. ALTE DR RECUNOSCUTE DEPUTATILOR

Dreptul de a prezenta in cadrul dreptului de initiativa a PE, propuneri de acte
comunitare
Dr de a consulta toate dosarele detinute de PE

3. ORGANIZARE FUNCTIONARE
A. STRUCTURI
PE isi adopta regulamentul de procedura cu mahotitatea membrilor care il
compun
Criteriul care a stat la baza organizarii a fost cel politic
Cele mai importante structuri sunt grupurile politice
Regulamentul de procedura arata ca deputatii se pot organiza in grupuri potrivit
afinitatilor politice
Un deputat poate apartien unui singur grup
Un grup de deputati fara afinitati politice, nu poate indeplini functiile atribuite unui
grup politic in cadrul PE
Numarul minim de deputati intr-un grup este 23, alesi din cel putin un sfert din
statele membre
Presedintele trebuie informat
Parlamentarii care nu opteaza pt un gr politic sunt considerati neafiliati
Eolul grupurilor este in organizarea lucrarilor adunarii
Ele dispun de servicii administrative si de un secretariat
Adunarea isi alege presedintele pe 2 ani jumate
Rol de a dirija lucrarile PE, il reprezinta in relatia cu alte institutii si pe plan extern
Presedintele + presedintii gr politice = Conferinta presedintilor
Deputatii neafiliati face parte din conferinta fara a avea dr de vot
Rol acestei structuri este de a stabili organizarea lucrarilor, relatii cu alte
organizatii + cu Parlamentele nationale
PE are un Birou format din 14 vice-presedinti + presedintele + 5 quaestori
Care reglementeaza chestiuni privind organizarea admin si finanaciara
B. COMISIILE PARLAMENTARE
Deputatii se reunesc in comisii permanente
Misiunea principala de a dezbate propuneri de legislatie noua transmise de
Comisia Eu
+ stabilirea rapoartele de initiativa
Raportul este un acord intre grupurile politice
Raportul este discutat, amendat, votat in comisia parlamentara
Apoi transmis adunarii plenare
Pot aparea comisii speciale temporare pt probleme specifice
Pot fi stabilite comisii temporare de ancheta in caz de infractiune contra dr
comunitar
Comisiile permanente au activitati in domeniile
Drepturile omului DROI
Afaceri externe AFET
Securitate si aparare SEDE
Comert international INTA
Buget si control bugetar CONT
Cultura si educatie CULT
Dezvoltare regionala REGI
Etc

C. ORGANIZAEA LUCRARILOR
Sesiunea plenara corespunde unei perioade de un an
Mandat deputati 5 ani la fel ca legislatura
Sesiunea reunita in fiecare luna, se descompune in sedinte
Prlamentul se reuneste de plin drept a doua marti din martie a fiecarui an
Decide durata sesiunilor
Presedintele poate convoca cu titlu exceptional PE, la cererea majoritatii
membreilor componenti ai Comisiei, a Consiliului dupa consultarea Conf
presedintilor
Sau in caz de urgenta cu titlu de exceptie
PE hotaraste cu majoritate de voturi exprimate
Se voteaza in mod normal prin ridicarea mainii
Presedintele poate cere votul electronic daca nu este sigur de rezultat

PE sediu Strasbourg se tin 12 perioade de sesiune plenara lunare

Comisiile parlamentare sediu la Bruxelles unde se tin sesiunile plenare aditionale
Secretariatul generral sediu la Luxemburg

4. ATRIBUTII
 Din 1970 puterea bugetara s a impartit intre PE si Consiliu
Prin revizuirea succesiva a tratatelor PE i s au atribuit functii in domeniul
normativ
A obtinut o parte din puterea legislativa prin procedura de cooperare, apoi
procedura de codecizie

PE rol in desemnarea presedintelui Comisiei si colegiului de comisari

TFUE subliniaza functiile PE in legislative si bugetare impreuna cu Consiliul,
control politic si consultativ, alege presedintele Comisiei
Are competenta de a audia Consiliul European si Consiliul
In comisiile plenare pot fi audiati presedintele Bancii Centr si membrii
Poate adopta o motiune de cenzura, care daca respecta conditiile poate obliga
Comisia la demisionare precum si Inaltul Reprez al uniunii pt afaceri externe si
politica de securitate

CONSIULIUL EUROPEAN

1.
Actul Unic European a consacrat existenta Consiliului European
Compus din sefii de stat sau de Guvern ai statelor membre
+ Presedintele sau si Presedintele Comisiei
Inaltul Reprezentant al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate
participa
Romania reprez de cele mai multe ori de presedinte
Dupa Tratatul de la Lisabona ministri nationali ai afacerilor externe sunt
inlocuiti cu Inaltul Reprezentant al Uniunii pt afaceri externe si politica de
securitate
TL permite membrilor Consiliului European sa decida sa fie asistati de un
ministru
Astfel ministrii afacerilor economice si de finante sunt invitati de mult timo
sa participe la sesiunile Consiliului European cand sunt examinate
aspecte legate de uniunea economica si monetara
2. ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
A.
In sistemul anterior TL, presedintia era exercitat de seful de stat sau de guvern
care asigura presedentia Consiliului
In prezent, Consiliul European isi alege presedintele cu majoritate calificata pt 2
ani cu posibilitatea de reinnoire o data
Mandatul poate fi intrerupt in caz de impiedicare sau culpa grava
 Presedintele rol cheie in elaborarea orientarilor politice
Beneficiaza de legitimarea liderilor politici ai statelor membri
Functiile presedintelui se disting in 2 mari categorii
INTERNE se refera la prezidarea si impulsionarea lucrarilor
institutiei , asigurand pregatirea si continuitatea acesto lucrari in
colaborare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Cons AF
Generale
EXTERN- asigura reprezentarea externa in probleme referitoare
la politica externa si de securitate comuna
Presedintele nu poate exercita simultan un alt mandat la nivel national si nivi
european
Mentine o cooperare stransa cu presedintele Consiuliului si cu cel al Comisiei

B. REUNIUNILE
Initial aveau caracter informativ
Fiind institutie a fost necesar sa adopte un regulament interior adoptat in 2009
Reuniunile Consiliului European sunt pregatite si urmarite de Consiliul Afacerilor
Generale (formatiune a Consiliului) imreouna cu presedintele sau si cu
participarea Comisiei
Asistat de secretariatul general al Consiliului
TL prevede convocarea a doua reuniuni pe semestru
Presedintele posibilitatea de a convoca o reuniune extraordinara in situatii
speciale
Reuniuni pe durata de max 2 zile ca regula
Poate fi invitat si Presedintele PE pt a fi audiat
Nu sunt publice
Voturile pot fi cu unanimitate, majotitate calificata/simpla
UNANIMITATE decizii privind interesele si obiectivele strategice
ale U, constatarea unei incalcari grave si persistente a valorilor
UE, decizii legate de componenta PE, proceduri militare
MAJORITATE CALIFICATA- alegerea presedinte institutie,
numirea Inaltului Reprez, stabilirea liste formalitatilor Consiliului
MAJORITATE SIMPLA convocarea unei conventii pt revizuire
tratate, chestiuni de procedura, numirea membrilor Bancii Centr
Eu
Presedintele Consiliului European si Comisiei nu iau parte la vot
Nici Înaltul reprez pt ca nu este membreu propriu-zis

3.
A.
 TL largeste stributiile Consiliului European
Rol politic major in plan europen
Misiunea majora se refera la impulsul si orientarea organizatiei (fost rolul liderilor
state membre inca de la primele reuniuni in cadrul comunitar)
S a afirmar rapid ca un organ motor in constructia europeana
A contribuit la rezolvarea celor mai importante dosare discutate la nivel
comunitar in domenii precum crearea sist monetar european, reforma politicii
agricole comune, legalitate si justitie, semnare tratate de revizuire
Tratatele fundamentale investesc aceasta institutie cu unele competente
semnificative in domeniul politicii externe si de securitate comuna, libertate
securitate si justitie de cooperarea politicilor ec si de angajare

B. ARBITRAJ
Institutia are misiunea de deblocare, rezolvare a situatiilor de criza in procedura
de legiferare
Atributia de a concilia statele membre in caz de dezacord privind dosare diferite
pt care nu s a gasit rezolvare la nivelul Consiliului
Autoritatea membrilor permite apelarea la arbitraj
Cu cat acesta este mai precis, cu atat marja de manevra a institutiilor in
momentul punerii in aplicare este mai mica
Compententa de a interveni prin arbitraj in cazul de opozitie a unui stat membru
Obictivul este de a proteja interesele fundamentale a statelor

CONSILIUL

1.
Consiliul reprezinta locul de confruntare a statelor membre pt a ajunge la un
compromis
Ininate de TM format din reprez statelor membre
O noua forma care prevede ca este compus din cate un reprezentant la nivel
ministerial al fiecarui stat membru
Competenta nu este nici stabila nici fixa
Alcatuirea variaza in functie de ordinea de zi a lucracilor sale
Compus din mai multe formatiuni
Pt o organizare eficienta, se reuneste in functie de subiectele dezbatute, in
diferite configuratii
La acestea participa ministri din statele membre si comisarii europeni
responsabili pt domeniul respectiv
 Nr formatiunilor a variat, in prezent fiind 10
Sediul este la Luxemburg, Consiliul se reuneste de mai multe ori pe luna
Apreilie, iunie, octombrie se reuneste la Luxemburg
Organism unic, decizia adoptata de o formatiune este o decizie a Consiliului
In prezent se reuneste in
1. CONSILIUL AFACERILOR GENERALE (CAG)
Asigura coerenta lucrarilor formatiunilor
Pregateste reuniunile Consiliului European si le supravegheaza impreuna
cu presedintele si Comisia
Examineaza dosarele referitoare la diferite politici ale Uniunii, perspectiva
bugetara, chestiuni institutionale si administrative ale UE, negocieri legate
de extinderea UE
Coordoneaza lucrari in diferite domenii legate de politicile care tin de
competenta altor formatiuni ale Consiliului
Examineaza toate dosarele incredintate de catre Consiliul European
2. CONSILIUL AFACERILOR EXTERNE (CAE)
Elaboreaza actiunea externa a UE in functie de liniile strategice stabilite
de Consiliul European
Asigura coerenta actiunilor externe a uniunii
Asigura coerenta, unitatea, eficacitatea in actiunea externa UE alaturi de
ÎR
Domenii de competenta
politica externa si de securitate comuna PESC
politica de securitate si de aparare comuna PSAC
cooperare pt dezvoltare si ajutor umanitar
prin actiunea externa Uniunea urmareste sa contribuie la pace si
securitate, la dezvoltarea durabila, solidaritate, respect reciproc intre
statele membre, inlaturarea saraciei, protectia dr omului,
reuniunile CAE sunt prezidate de Inlatul Reprezentant pt afaceri externe
si politica de securitate

Secretariatul General al consiliului (SGC)

reuneste fie ministrii afacerilor externe, ai apararii, dezvoltarii sau
comertului

3. CONSILIUL AFACERILOR ECONOMICE SI FINANCIARE (ECOFIN)

Compus din ministrii economiei si finantelor
+ ministrii competenti in materie de buget, atunci cand se stabilesc
aspecte legate de buget
Se reuneste o data pe luna
Decide impreuna cu PE bugetul UE
 Competente
Coordonarea politicii economice
Controlul politicii bugetare
Supraveghere economica
Controlul finantelor publice a statelor membre
Chestiuni juridice, internationale, practice legate de euro
Relatii economice cu statele terte

4. CONSILIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE (CJAI)

Ministri de justitie, de interne
Se intruneste o data la 2 luni pt a discuta si pune in aplicare actiuni de
cooperare si politici comune
Functia de colegiuitor al UE
Adopta directive si regulamente in domeniul justitiei si afcerilor interne
Reuniunile CJAI pregatite de comitete specializate precum CATS (
cooperare judiciara si politineasca ), COSI (comitet permanent pt
securitate interna), Grupul de lucru pt chesstiuni de dr civil si Comitetul
strategic pt imigratie, frontiere si azil
Statele membre sunt sutinute pt a proteja libertatea, securitatea si justitia
de organe specializate precum Europol, Frontex, Eurojust, Colegiul
European de Politie, Biroul European de sprijin pt Azil,

5. CONSILIUL PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA, POLITICA SOCIALA,

SANATATE SI CONSUMATORI (EPSCO)

egalitatii sanselor
De 4 ori pe an
Deciziile se iau prin majoritate calificata in codecizie cu PE
In domeniul securitatii sociale decide cu unanimitate

sunt limitate la stabilirea unor obiective comune, analiza masurilor luate la

6. CONSILIUL COMPETITIVITATE (COMPET)

Instituit in 2002
interna, Consiliul Industriei,
Consiliul Cercetare
-6 ori pe an
Sarcina de a consolida competivitatea, cresterea economica in Europa
 Competente in politicile pietei interne, industrie, cercetarii, inovatiei,
sportului
Colaboreaza cu Agentia Spatiala Europeana

7. CONSILIUL TRANSPORTURI, TELECOMUNICATII, ENERGIE (TTE)

din 2002 toate 3 domenii formeaza o singura formatiune
se reuneste cam o data la 2 luni
competenta variaza in functie de chestiunile de pe ordinea de zi
ministri competenti in fiecare din cele 3 omenii
Obiective creare sisteme eficiente si moderne durabile la nivel
economic, social si din perspectiva mediului
Competenta de a elabora legislatia si orietari UE in domeniul de
telecomun
Urmareste si imbunatatirea concurentei si securitatii cibernetice, inovarea
in domeniul telecomunicatiilor

8. CONSILIUL AGRICULTURA SI PESCUIT (AGRIFISH)

Obiectiv reglementarea activitatilor care tin de productia alimentara in
UE
Ministri competenti din statele membre
Reuneste pt a negocia si adopta legislatiei respective
Reuniuni lunare
Participa si un membru al Comisiei Europene sau chiar Comisarul pt
agricultura si dezvoltare rurala sau cel pt afaceri maritime si pescuit
Competenta adopta acte legislative in domeniul productiei alimentare,
de dezvoltare rurala, de gestiune a pescuitului
Uniunea elaboreala o politica agricola comuna, urmareste cresterea
productivitatii agricole, stabilizarea pietelor de alimente, asigurarea
corectitudinii

9. CONSILIUL PENTRU MEDIU

Ministrii pt mediu
Aproximativ de 4 ori pe an
Responsabilitatea de a participa la elaborarea politicii de mediu a UE, la
adoptarea legislatiei privind mediul prin care cauta protejarea habitatelor
naturale, mentinerea aer curat
Include protectia mediului, utilizarea responsabila a resurselor, protectia
sanatatii umane
 Misiune- dezvoltare armonioasa, echilibrata, durabila, asigurarea unui
nivel ridicat a calitatii mediului
se bazeaza pe principii de precautie, actiune preventiva, corectare a
atingerilor mediuluin si poluatorului platitor

10. CONSILIUL EDUCATIEI, TINERET, CULTURA, SPORT (EYCS)

Ministrii competenti de 3-4 ori pe an
Hotaraste cu majoritate calificata
Doar in domeniul culturii in unanimitate
Misiunea- sa contribuie la dezvoltarea unei educatii de calitate, politica de
formare profesionala

definirea continutului invatamantului si formarii profesionale si diversitatea

culturala
Implicata total in monitorizarea progreselor in domeniul educatiei,
tineretului, dezvoltare contributii culturale a Europei

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
A. un stat nu o persoana fizica
Este incredintata pt fiecare stat membru pe o perioada de 6 luni
Este prezidat prin rotatie de cele 27 de state
In timpul mandatului presedentia conduce reuniunile la toate nivelurile,
propune orientari in politicile UE, reprezinta consiliul in relatiile cu celelate
institutii ale UE
 presedintiile semestriale coopereaza in grupuri de 3 (cate 3 state)
acest trio de presedentiile elaboreaza si coordoneaza un program comun
al activitatilor pt o perioada de 18 luni
o singura formatiune nu este prezidata de presedentia semestriala si
anume Consiliul Afacerilor Externe care odata cu intrarea in vigoare a TL
este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afceri externe si
politica de securitate

B. DESFASURAREA REUNIUNILOR
Presedentia care stabileste ordinea de zi provizorie trebuie sa o adreseze
altor membri ai Consiliului precum ai Comisiei cel putin cu 14 zile inainte
de inceputul sesiunii
Delegatii celorlalte state membre pot sa ceara introducerea unei chestiuni
pe ordinul de zi, cu conditia de a adresa aceasta intrebare cu cel putin 16
zile ininate de deschiderea sesiunii
Consiliul hotaraste ordinea de zi definitiva la inceputul sesiunii
Atat Comisia (daca aceasta nu decide altfel) cat si Banca Centrala
Europeana (cand aceasta isi exercita dr de initiativa) sunt invitate sa
participe la sesiunile Consiliului (daca aceasta nu decide altfel)

C. SECRETARIATUL GENERAL
Secretarul general este responsabil de secretariat
Secretarul este numit de Consiliu cu o majoritate calificata
Misiunea de a asigura buna functionare, continuitatea si coordonarea
actiunilor Consiliului
Stabileste procese-verbale la fiecare sesiune a Consiliului
Asigura secretariatul Consiliului European

D. COREPER
Comitet format din reprezentanti permanenti ai guvernelor statelor
membre
Mecanism central
Competenta de a adopta decizii de procedura in cazurile prevazute de
regulamentul de procedura a Consiliului
Se reuneste in 2 tipuri de formatiuni
Corper 2 reuneste reprezentantii permanenti si trateaza dosare cu
caracter politic
Corper reuneste adjunctii reprezentantilor permanenti pt dosare
mai tehnice
 Presedintele este un reprezentant a statului membru care asigura presedentia
Consiliului Afcerilor Generale
Coreper analizeaza obligatoriu punctele mentionate in ordinea de zi, cu exceptia
cazurilor de urgenta
Poate crea grupuri de lucru care asigura pregatirea lucrarilor Consiliului
Ordinea de zi a unui Consiliu este impartita in 2 parti
PARTEA A contine punctele pt care reprezentantii permanenti au
considerat ca exista majoritatea necesara pt adoptarea textului, care
nu mai pune probleme tehnice sau politice
PARTEA B contine texte problematice dpdv tehnic sau politic, iar
aceste dificultati pot fi rezolvate doar de Consiliu (daca se ajunge la
intelegre se va vota, daca nu, retrimis pt a se relua disvutia )
Coreper are o utilitate importanta demonstrata permanent in practica

2. REGULILE DE VOT
A. MODALITATI DE VOT

a)
Consiliul hotaraste cu majoritatea membrilor din care este format
In Tratatul de la Roma era considerata regula de drept comun, insa odata
cu largirea succesiva a UE a pierdut din putere
In prezent se aplica in principal pt chestiuni de procedura si pt adoptarea
regulamentului interior
In prezent va reuni cel putin 15 state din 27

b) MAJORITATEA CALIFICATA
Sistem ponderat
Bazat pe nr de locuitori ai statelor membre
Folosit pt luarea de decizii in special care privesc piata interna, afacerile ec,
comertul
Reprezinta regula, cu exceptia cazurilor in care tratatele nu prevede altfel

c) UNANIMITATEA
Este ceruta in domeniile in care decizia statelor are o pondere majora
Domenii precum politica externa si de aparare, cooperarii judiciare si
politienesti, domeniul impozitarii
Da un drept de veto fiecarui stat membru
In cazul in care unii membri se abtin, unanimitatea nu este impiedicata
3.
Initial avea puterea de decizie,
In prezent atributiile sunt definite in TUE
Astfel, are functii legislative si bugetare alaturi de PE
+ functii de coordonare si de definire a politicilor
Pe planul relatiilor esterne, dispunde singur de puterea de a incheia acorduri in
numele UE
Prin intermediul Consiliului, Uniunea actioneaza in numele tuturor statelor
membre, (competenta exclusiva) in anumite domenii de ex domeniul vamale
(asta inseamna ca statele membre nu mai pot semna acorduri cu tari terte in
acest domeniu)
Poate semna acorduri in domenii in care competenta este impartita cu statele
membre (afaceri externe)
In majoritatea cazurilor adopta aceste decizii cu majoritate calificata

Reprezinta, exprima, promoveaza interesul general UE

Infiintata prin tratatul CEE
1.
A.
 nalitate
Consiliul avea dr de a modifica cu unanimitate nr membrilor
Comisiei
Prin friecare largire, componenta era modificata
Dupa aderare Austria, Finlanda, Suedia, comisia curpindea 20 de
membri
Statele mari dispuneau de 2, statele mici de 1 comisar
Problema a fost dezbatuta in cadrul tratatelor, cel de la Amsterdam
nu a gasit rezolvare
Un Protocol atasat de cel de la Nisa prevedea ca fiecare stat
trebuie de dispuna de un reprezentant
Numarul precis si ordinea de rotatie (avand in vedere ca se
prevedea ca nr membri trb sa fie mai mic decat nr statelor odata ce
uniunea ajungea la 27) urmau sa fie stabilite de Consiliu cu
unanimitate in momentul in care UE ajungea la 27 de membri
Consiliul avea in vedere ca statele trebuie sa fie egale, + diferitele
caracteristici demografice si geografice
De la 1 ianuarie 2007 27 membri
2014 TL prevedea ca pt o perioada tranzitorie Comisia compusa
din cate un resortisant din fiecare stat, inclusiv presedintele sau si
Înaltul Reprez
De la 1 noiembrie 2014 Comisia=un nr de membri, inclusiv
presedintele sau si ÎR, care sa corespunda cu doua treimi din nr
statelor membre
In 1 decembrie 2009 prin intreare in vig a TL a fost permisa
reducerea nr de membri
Prin decizia Consiliului European din 22 mai 2013 nr membrilo=nr
statelor membre

B. DESEMNAREA MEMBRILOR COMISIEI

Prin Tratatul de la Roma membrii erau desemnati de guvernele statelor
membre care isi dadeau acordul
Tratatele M,A,N,L au modificat regulile, rolul in numirea Comisiei fiind atribuit
PE
Numirea membrilor este strans legata de competenta Consiliului si Consiliului
European, nu de guverne
PE voteaza candidatura presedintelui Comisiei
Consiliul European propune PE un candidat
Candidatul trebuie ales de PE cu majoritate de voturi
 Daca nu intruneste majoritatea, Consiliul European propune in termen de 1
luna un nou candidat
Dupa ce este ales, presedintele impreuna cu Consiliul intocmesc o lista cu
personalitati pe care le propun pt a fi membri
Alegerea lor se face pe baza sugestiilor statelor membre
In final Presedintele, membrii si ÎR al Uniunii pt afaceri externe si politica de
securitate trebuie sa fie supusi unui vot de aprobare din partea PE
Daca este pozitiv, Comisia este numita de Consiliul Eueopean cu majoritate
calificata
Presedinte mandat 5 ani
Candidatul propus pt presedentie trb sa indeplineasca conditia de a aprtine
din tendinta grupul politic care are majoritatea mandatelor membrilor
compnenti ai Parlamentului
Presedintele trebuie sa dispuna de o dubla legitimare (de la desemnarea lui
de Consiliul European si de la aprobarea de PE )
Misiunea de a dinamiza Uniunea
Atributii
Convocarea si prezidarea reuniunilor Comisiei
Crearea grupuri de lucru
Reprezentarea comisiei
Participare reuniunile Consiliului European si ale
grupului G7 (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia,
Regatul Unit, SUA)

Competenta generala
Angajamentul lor european
Independeta personala
Membrii aprobati sub forma unui vot general
In 1995 PE a decis audierea viitorilor comisari , care trebuie sa cunoasca
portofoliul viitorelor actiuni si capacitatea de comunicare

C.
Conditie esentiala pt a asumarea mandatului
Membrii nu solicita, nu accepta instructiuni din partea niciunui
guvern, institutie, organ,
Se abtin de la orice act care nu intra in categoria sarcinilor lor
Statele membre sunt oblicata sa respecte aceasta independenta si
sa nu intervina sau sa influenteze
Nu pot exercita si alta activitate profesionala pe durata mandat
Au obligatii de onestitate, prudenta, pe care trb sa le respecte in
timpul cat si dupa incheirea mandatului
 Nerespecrea obigatiilor poate duce la eliminarea din functie,
decaderea din dr de pensie, sau alte avantaje

D. DURATA MANDATULUI COMISIEI

T de la Roma prevedea 4 ani
Modificat prin T de la Maastricht la 5 ani din dorinta de a stabili
aceasi durata intre cel al comisarilor si al deputatilor
Mandat presedinte de la 2 la 5
Functia de membru poate lua sfarsit prin demisie voluntara
(individual) sau din oficiu fiind demis pt nerespecare conditii de
Curte de Justitie
Presedintele Comisiei are prin TL puterea de a demite un membru
care trb sa isi prezinte demisia daca el i o cere
Un memrbu demisionat este inlocuit de un altul de aceasi
nationalitate
Daca durata de mandat ramasa este scurta, se poate decide ca
locul sa ramana neocupat
Incetarea colectiva poate fi rezultatul unei motiuni de cenzura al PE
sau demisie voluntara colectiva

2.

A.
Prerogative confirmate prin TL
Atributii
Defineste orientarile in cadrul carora Comisia isi
exercita misiunea
Decide organizarea interna a comisie (urmareste
coerenta, eficacitate, colegialitate )
Numeste vicepresedintii dintre membrii Comisiei (nu au
nr fix)
ÎR al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate este ales cu
mahoritate calificata si cu acordul Presedintelui Comisiei
Comisia poate pune capat mandatului acestuia
Presedintele poate solicita demisia unui comisar (obligat sa
demisioneze)
Chiar si a ÎR care isi va prezenta demisia
 B.
Acest principiu ghideaza functionarea comisiei
Implica
egalitatea membrilor Comisiei in implicarea la luarea
deciziilor
responsabilitatea colectiva a tuturor membrilor
deliberarea deciziilor in comun
se refera atat la competenta fiecarui comisar pt un domeniu in care este
responsabil de pregatirea si executarea deciziilor Comisiei + cat si la posibilitatea
Comisiei de a recunoaste abilitatea unuia sau a ami multi din membri sai sa ia
masuri de gestionare sau administrare

C. ORGANIZAREA LUCRARILOR COMISIEI

Ca regula se reuneste o data pe saptamana
De fiecare data cand presedintele sau membrii considera necesar

ordinea de zi
Dezbateri confidentiale
Necesita ca majoritatea membrilor sa fie prezenti pt un cvorum valabil
Functionari si agenti cu sediul la Bruxelles si Luxemburg
Serviciile administrative sunt impartite in 40 de directii generale si servicii,
subdivizate in directii, iar diresctiile in unitati
Comisia 2019-2024 cuprinde portofoliile
Presedentia Comisiei
Pactul verde european
Valori si transparenta
Buget si administratie
Economie
Administratie
Energie
Transportuti
Justitie
Egalitate
Demogratie si demografie
Piata interna
Etc

3.
Competente
 îndeplinirea acestui scop

CJUE
Executa bugetul
Asigura aplicarea tratatelor

vederea încheierii unor acorduri interins

Asigura reprezentarea externa a UE

1) CURTEA DE JUSTITIE A UE (CJUE)

 Judecatorii si avocatii generali sunt alesi in functie de mai multe criterii
(cele mai inalte functii jurisdictionale in tara lor, personalitati de seama, sau sunt

Numirea se face prin acord comun intre guvernele statelor membre

Prin TL se impune cosultarea uni comitet capabil sa emita un aviz in
legatura cu adecvarea candidatilor in functiile respective
Mandat de 6 ani cu posibilitatea de reinnoire
La fiecare 3 ani intervine o reinnoire partiala
Judecatorii numesc dintre ei un presedinte al CJUE pt 3 ani
Judecatroii si avocatii generali stabilesc un avocat general primar pt 1 an
In interiorul Curtii exista camere de 3 sau de 5 judecatori, rolul de a
asigura unele masuri de instructiune sau de a judeca cauzele
Judecatorii aleg dintre ei presedintii camerelor
Prin T de la Nisa este introdusa o Mare camera din 15 judecatori (dintre
ei presedintele cjue si prezedintii camerelor de 5)

o cere
In cadrul Adunarii plenare sunt judecate doar cazuri exceprionale (demisia
din oficiu a mediatorului, a unui membru a Comisiei Europene sau a Curtii
Europene do Conturi sau cauze importanta exceptionala)
Curtea are competente jurisdictionale bine definite
Avocatul general rolul de a prezenta public, independent, impartial,
concluziile motivate pe marginea cauzelor care conform statutului cer interventia
sa

A. TIPURI DE PROCEDURI
a. Procedura intrebarilor preliminare (chestiunea prejudiciala)
Intre CJUE si instantele judecatoresti din statele membre( de dr comun in
materia dr Uniunii) exista o colaborare

aplicare efectiva si
Scopuri: verificarea conformitatii legislatiei nationale cu dreptul Uniunii; controlul
validitatii unui act de dreptul Uniunii;
-
Statul care a adresat intrbarea este obligat sa respecte interpretarea + obligatorie
si pt celelalte instante nationale sesizate cu o problema asemanatoare

privesc prin interm

 b.
1)
le revin în temeiul dreptului Uniunii.
2) Procedura începe printr-

dreptului Uniunii la CJUE.

3)
membru;
4)

c. ACTIUNEA IN ANULARE
1) Reclamantul (stat sau institutie UE) poate solicita prin intermediul acestei
actiuni anularea unui act al unei institutii, al unui organ, al unui oficiu sau al
unei agentii a Uniunii
2) Competenta CJUE:
-

-
3)

d. ACTIUNEA IN CONSTATAREA ABTINERII DE A ACTIONA:

1)

2)

anulare.
e. RECURSUL:

alului.

TRIBUNALUL
scopul de a mentine eficacitatea, calitatea controlului jurisdictional
În prezent Tribunalul cuprinde

Spre deosebire de CJ, . În

Judecatorii desemneaza dintre ei un presedinte cu un mandat de 3 ani

i directe introduse de persoane fizice sau juridice

UE

asemenea,
Este vorba, de exemplu, de o

Comisiei pri
-
introduse de statele membre împotriva Consiliului cu privire la

va

Judeca in camere de 3 sau 5 judecatori

In anumite situatii judecator unic
Mare camera de 15
Poate judeca in sedinta plenara daca problema este foarte importanta
Cele mai multe cauze judecate in camera de 3
 Institutiile financiare ale UE

Introducere
Banca Centrala Europeana (BCE)
-gestioneaza moneda unica euro

Competente
-asigura stabilitaea preturilor in UE
-pune in aplicare politica economica si monetara a Uniunii

Curtea Europeana de Conturi

Rol -verifica modul de administrare a fondurilor europene
-imbunatateste gestiunea financiara UE
-prezinta rapoarte Comisiei Europene si guvernelor statelor membre cu privire la
folosirea banilor publici
Potrivit Tratatelor UE
-Parlamentul European -> sunt asistate de un Comitet Economic si Social si de un
-Consiliul Comitet al Regiunilor (functii consutative)
-Comisia

Banca Centrala Europeana (BCE)

-infiintata la 1 iunie 1998, sediu la Frankfurt (Germania)
-principala responsabilitate : gestionarea monedei unice euro
-sediu la Frankfurt (Germania)
Competente -administreaza moneda unica europeana- euro
-asigura stabilitatea preturilor in Ue
-pune in aplicare politica economica si monetara a Uniunii

Scop -mentinerea stabilitatii pretrurilor tinand inflatia sub control

-mentinerea stabilitatii sistemului financiar din UE
 Organe decizonale

Organul Componenta Atributii

Comitetul executiv -6 membri (presedinte+vicep) -gestionarea activitatii cotidiene
Desemnati de liderii zonei euro pt un mandat de 8 ani

Consiliul guvernatorilor -6 membri ai comitetului executiv+guvernatorii celor
19 banci centrale din zona euro
-defineste politica monetara a zonei
euro
-fixeaza ratele dobanzilor la care
bancile comerciala pot obtine bani de
la BCE

Consiliul General -presdintele+vicep. BCE +guvernatorii bancilor -consultare si coordonare BCE

centrale din toate cele 27 state membre -ofera sprijin tarilor ce doresc sad ere
la zona euro

BCU+ Bancile centrale ->Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)

SEBC- nu are personalitate juridica proprie

Curtea Europeana de Conturi (CEC)

-infiintata in 1975, sediul la Luxemburg
-devine institutie UE prin Tratatul de la Maastricht
Rol -verifica modul in care sunt administrate fondurile europene
-imbunatateste gestiunea financiara a UE
-prezinta rapoarte Comisiei Europene si guvernelor statelor membre cu privire la folosirea
banilor publici

-Cate un reprezentant din fiecare stat membru al UE, pentru un mandate de 6 ani.
-Functioneaza sub forma unui organ colegial membrii caruia sunt numiti de Consiliu dupa
consultarea PE.
-Presedintele este ales de catre membrii Curtii pentru 3 ani.
-Include aprox. 800 de angajati: auditori, traducatori, administratori;
-Auditorii sunt impartiti in grupuri de audit si au ca misiune pregatirea unor rapoarte pe baza
carora Curtea ia decizii.
-orice pers/org care gestioneaza fonduri europene poate fi audiata de CEC
-obiectiv:garantarea eficientei in cheltuirea banilor contribuabili europeni
-poate efectua controale pe teren
-Nu are putere jurisdictionala, este independeta fata de alte institutii
-daca descopera fraude/nereguli auditoria vor infroma Oficiul European de lupta antifrauda
(OLAF)
Atributii: -Inainteaza PE si Consiliului un raport anual privind exercitiul financiar anterior.
PE examineaza si in functie de acesta decide daca aproba sau nu modul in care Comisia
Europeana a gestionat bugetul.
-Formuleaza avize privind legislatia financiara a UE si posibilitatile de combatere a
fraudei.
-Auditorii efectueaza frecvent controale in institutile UE, in statele membre si in tarile
care primesc ajutoare europene.

Organe consultative ale UE

1.Comitetul Econimic si Social European (CESE)

-Reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si alti reprezentanti ai societatii civile, in
special din domeniile socio-economic, civic, profesional si cultural.
-infiintat in 1957, sediul la Bruxelles
-Rol- de discutie despre chestiuni legate de piata unica.
-Emite anual avize si documente consultative. Avizele sunt transmise catre organismele
decizionale ale Uniunii si apoi publicate in Jurnalul Oficial
-320 membri: reprezentanti ai grupurilor de interese economice si sociale din toata Europa.
-Membri sunt propusi de guvernele nationale si numiti de Consiliu pentru un mandate de 5 ani.
-membrii nu sunt remunerati dar primesc alocatii (transport, cazare pt reuniuni)
-Grupuri ale CESE: angajatori, angajati, interese diverse (fermieri, consumatori, etc.)
-fiecare tara are un nr de membri in functie de populatia ei, Romania=> 15 membri
-Isi desemneaza presedintele si biroul pentru 2 ani jumatate
-isi adopta independent regulamentul de procedura
-comitetul poate fi invocate de presedinte, la cererea PE, a Cons sau a Cms, Eur. Sau din
proprie initiatia
-mandatul nu este imperatuv
-isi exercita functiile independent, in interesul general al Uniunii
-CESE include: IMM-uri, artizanat si profesii libere; agricultori; consumatori si mediu; ecomomie
sociala; transporturi.

Comitetul Regiunilor (CoR)

-Organ consultativ care reprezinta autoritatile locale si regionale din UE.
-Componenta se stabileste prin decizia Consiliului la propunerea facuta de Comisia Europeana
(mandat de 5 ani cu posibilitatea de reinoire )
-Nu pot fi in acelasi timp si membri ai PE.
-mandatul nu este imperativ
-Isi desemneaza presedintele si biroul pentru 2 ani jumatate
-comitetul isi stabileste regulamentul de procedura
- comitetul poate fi invocate de presedinte, la cererea PE, a Consiliului sau a Comisiei,sau
proprie initativa
-329 membri (si tot atatia supleanti), provenind din cele 27 de statele membre
-fiecare tara isi poate allege propriile criteriide desemnare a membrilor, respectand echilbrul
(politic, geographic, regional/local)- (Romania=15)

Atributii:
1.Consultarea PE, Consiliului sau a Comisiei in cazurile prevazute de tratate si in toate
celelalte cazuri, in special in cele care privesc cooperarea transfrontaliera sau in cazul in care
una dintre institutii considera oportun acest lucru.
2.Avizul CoR este prezentat in termenul acordat de PE, Consiliului sau Comisiei.( nu mai
mic de 1 luna de la data la care comunicarea era adresata preseintelui).
Dupa expirarea termenului lipsa avizului nu impiedica desfasurarea procedurilor

Rolul CoR -Face cunoscute punctele de vedere locale si regionale cu privire la legislatia UE.
-Comisia Europeana, Consiliul si PE trebuie sa consulte CoR inainte de sa ia decizii
care privesc administratia locala si regionala( eductia, sanatatea publica)
-CoR se intruneste de 5 ori pe ani in sesiune plenara pt a define liniile politice generale sip t a
adopta avize
-Avizele cu privire la noile propuneri legislative publicate de Comisia Europeana sunt pregatite
de 6 comisii distincte.

- Aceste comisii prezinta proiecte de avize si de rezolutii spre dezbatere si adoptare.

- Avizele dezbatute si adoptate în cadrul diferitelor comisii constituie fundamentul
pozitiei CoR cu privire la raspunsurile locale si regionale la problemele abordate.

Comisii ale CoR:

1. Comisia pentru cetatenie, guvernanta, afaceri externe si institutionale
(CIVEX)
2. Comisia pentru politica de coeziune teritoriala si bugetul UE (COTER)
3. Comisia pentru politica economica (ECON)
4. Comisia pentru mediu, schimbari climatie si energie (ENVE)
5. Comisia pentru resurse natural (NAT)
6. Comisia pentru politica sociala, educatie, ocuparea fortei de munca,
cercetare si cultura (SEDEC)

- Tratatul de la Lisabona îi confera un rol mai important :

Comisia Europeana are obligatia de a se consulta cu autoritatile locale si regionale si cu

asociatiile acestora cat mai devreme posibil in perioada prelegislativa.

CoR in calitate de portavoce a autoritatilor locale si regionale este profund

implicat in procedura.
Dupa ce înainteaza o propunere legislativa, Comisia va consulta din nou
Comitetul daca propunerea respective vizeaza unul dintre domeniile politice cu impact
direct asupra autoritatilor locale si regionale.

Dreptul Uniunii Europene

Introducere:
11.1. Introducere

Dreptul UE constituie o adevarata ordine juridica distincta atât de ordinea internationala

cât si de sistemele juridice nationale pe care le limiteaza si în fata carora se impune.

A. Ordinea juridica comunitara este constituita dintr-un ansamblu organizat de norme

care îsi trag validitatea din normele juridice de baza cuprinse în tratate.
Astfel, în dreptul comunitar distingem doua categorii de norme
 1. cele ale dreptului primar- format din tratate si actele asimilate acestora
2. cele care tin de dreptul derivat, fondat pe tratate si adoptat potrivit procedurilor
prevazute de acestea.
Ordinea juridica comunitara este structurata si ierarhizata.

B. Tratatele negociate între statele membre, constituie nivelul superior.

C. Pe o treapta inferioara, se situeaza un numar de norme fundamentale precum cele
privind -procedura electorala uniforma
-statutul parlamentarilor

D. Norma adoptata de Parlament si Consiliu- prin metoda legislativa ordinara

E. Masuri adoptate de Comisie- masurile de aplicare a acestor norme

Dreptul primar

Tratatele fondatoare ale Comunitatilor si al UE constituie dreptul primar in UE.

S-a format progresiv pe parcursul revizuirilor successive ale tratatelor => ansamblu complex ce
cuprinde mai multe elemente
Tratatele originare= cele care instituie Comunitatile Europene:
- Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO (18 aprilie 1951)
- Tratatele de la Roma de instituire a CEE si CEEA (25 martie 1957)

ACT NORMATIV DATA SEMNARII IN VIGOARE CONTINUT

Tratatul de la Paris 18.04.1951 23.07.1952 CECO
Tratatul de la Roma 25.03.1957 1.01.1958 CEE & CEEA (Euratom)
Tratatul de fuziune a institutiilor 8.04.1965 1.07.1967 Consiliu si Comisie unica a
Comunitatilor
Tratatul de la Luxemburg 22.04.1970 1.01.1971 Modificarea procedurii bugetare
(PE)
Tratatul de la Bruxelles 22.07.1975 1.06.1977 Modificarea procedurii bugetare
(PE)
Act de decizie 20.09.1976 Alegerea PE prin sufragiu
universal direct
Actul Unic European 17 si 28.02.1986 1 iulie 1987 Comunitatea europeana
Consiliul European
Tratatul de la Maastricht 7.02.1992 1.11.1992 Uniunea Europeana
Tratatul de la Amsterdam 2.10.1997 1.05.1999 Uniunea: spatiul libertatii,
securitatii si justitiei.
Dimensiunea sociala a UE.
Tratatul de la Nisa 26.02.2001 1.02.2003 Largire, sfarsit CECO
Tratatul de la Lisabona 13.12.2007 1.12.2009 Personalitate juridical UE.
Drept expres de retragere din
UE
TCE -> TFUE

Tratatul de la Lisabona (ultimul tratat de revizuire) pastreaza structura in 3 tratate cu

protocoalele lor:
1. Tratatul privind UE (TUE)- 55 articole
2. Tratatul privind functionarea UE (TFUE)- 358 articole
3. Tratatul Euratom- 225 articole + 4 anexe.
Protocoalele si conventiile anexate tratatelor reprezinta acte assimilate tratatelor si sunt parte a
dreptului primar al UE : Carta drepturilor fundamentale a UE are aceeasi valoare juridica cu cea
a tratatelor
Tratatele cuprind dispozitii referitoare la:
- Elementele fundamentale ale UE;
- Institutiile si alte organe ale UE si competentele acestora;
- Relatiile dintre institutiile UE;
- Relatiile dintre institutiile UE si statele membre;
- Procedura adoptarii actelor;
- Politicile UE.
Potrivit jurisprudentei CJCE tratatele constituie
prin urmare, ele se situeaza in varful ierarhiei normelor comunitare => beneficiaza de intaietate
absoluta in ordinea juridical a comunitatii.

Dreptul dervat al UE

Pentru punerea in aplicare a tratatelor, institutiile UE adopta diferite categorii de acte,

ansamblul carora constituie dreptul deprival al UE.
a) Regulamentul
- are aplicabilitate generala, obligatoriu in toate elementele sale si se
aplica direct in fiecare stat membru.
- are intindere generala si se alica in mod abstract tuturor persoanelor
care intra in campul sau de aplicare.
- se impune in integralitatea sa institutiilor, tuturor statelor membre si
particularilor.
 - statele membre nu il pot aplica in mod selectiv.
- poate fi adoptat de Cons. + PE (prin procedura legislatva ordinara) sau de
catre Comisie(prin procedura actelor delegate)
- comisia/ alte institutii pot adopta regulmente prin procedura privind actele
de punere in aplicare
- -validitatea acestora depinde de regulamentele in baza caror sunt
adoptate

Aplicabilitatea directa-> crearea imediata a unor drepturi si obligatii pe care

particularii le-ar putea valorifica în

-raport cu autoritatile nationale (effect direct vertical)

- în raport cu alt particulari (efect direct orizontal).

b) Directiva
- Obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul
care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce
priveste forma si mijloacele;
- Cons. si PE adopta directivele UE (procedura legislativa ordinara)
- In anumite cazuri, acestea deleaga Comisiei puterea de adaptare a
directivelor la progresul tehnic;
- lege-cadru sa
adopte masurile adecvate pentru a atinge obiectivele fixate de directiva.
- Latitudinea lasata statelor este mai mica sau mai mare,in functie de
gradul de precizie a directive
- Majoritatea directivelor au ca destinatari ansamblul statelor membre.
- Scopul este o implementare uniforma si simultana a legislatiei
statelor membre.
- Devine instrument de reglementare indirecta.
- Categorii de directive
1. Directive de baza, adoptata in baza Tratatelor.
2. Directive de executie, pentru executarea directivelor de baza de la
care nu pot deroga.
- Nu produce efecte directe in dreptul intern.
- Efectele sale decurg din masura de tanspunere.
- CJCE: Directiva care nu a fost transpusa sau a fost transpusa incorrect ar
putea fi invocate de catre particulari la expirarea termenului de
transpunere.
c) Decizia
- Obligatorie in toate elementele sale
- In cazul in care se indica destinatarii, decizia este obligatorie numai
pentru acestia.
- Este un act individual care produce efecte asupra destinatarului sau
destinatarilor, care pot fi state membre/ particulari.
- Difera de regulament prin lipsa fortei generale
 - Cand este adresata unui stat membru poate sa implice masuri din
partea acestuia pentru punerea sa in aplicare
- Direct aplicabila si poate crea drepturi si obligatii pentru particulari.
d) Recomandarile si avizele
- Nu sunt obligatorii.
- Obiectul recomandarii este de a invita destinatarii sai sa adopte un
comportament determinat.
- Se prezinta uneori ca un Substitut la adoptarea unei directive avand
obiectivul de a autodisciplina destinatarii fara a-i constrange in mod
direct.
- Fondul recomandarii poate fi transpus intr-un act constrangator (in caz de
esec)
- In alte situatii, recomandarea vizeaza sa fixeze un cadru general de
actiune.
- Avizele sunt emise de institutiile Uniunii atunci cand trebuie apreciata o
situatie actuala sau unele fapte din Uniune sau din statele membre.
- Cu toate ca nu sunt obligatorii nu inseamna ca sunt lipsite de orice
efect
e) Alte acte, atipice,adoptate de institutiile Uniunii, care ies din cadrul definit de
aceasta dispoztie
- Regulamentele interioare ale institutiilor si altor organe.
- Rezolutiile, programele de actiune sau comunicarile, emise pentru
manifestarea unor intentii sau orientari politice fara a fi surse de drepturi
si obligatii.
- Declaratiile comune sau acordurile internationale ale PE, Cons. sau
Cms. Eur.-expresia unei obligatii de cooperare loiala care incubi
institutiilor
- Declaratiile in cadrul PESC care traduc o linie politica, fara a fi
constrangatoare.

13.PUBLICITATEA SI INTRAREA IN VIGOARE

Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara se

semneaza de presedintele PE & presedintele Cons.
Celedoptate in conformitate cu o procedura legislativa speciala se semneaza de
presedintele institutiei care le-a adoptat.
Actele legislatibe se publica in Jurnalul Oficial (JO) al Uniunii Europene.
Intra in vigoare la data prevazuta de textul lor sau, in a 20 zi de la publicare.
Regulamentele, directivele si deciziile se semneaza de presedintele institutiei care le-
a adoptat.
Regulamentele si directivele :toate statele membre
 Deciziile : toate statele membre sau unor destinatari
Directivele si deciziile: care se adreseaza unui destinatar se notifica destinatarilor
si produc efecte prin aceasta

14.ACORDURILE INTERNATIONALE

Acordurile incheiate de UE in cadrul relatiilor sale externe leaga institutiile UE si statele

membre
Fac parte integranta din ordinea juridica a UE; trebuie sa fie aplicate si interpretate de
CJ.
Aceasta regula este avalabila atat pt acordurile incheiate doar de UE cat sip y cele mixte
(UE si statele membre)
Sunt subordinate tratatelor, dar au intaietate in raport cu dreptul derivate al UE.

15.ACTE JURIDICE IN DOMENIUL PESC

Principalele orientari generale Consiliul European

Strategie comuna Consiliul European
-in domenii de interes mutual important
statelor membre
Actiune comuna Consiliu
-actiuni specifice
Pozitie comuna Consiliu
-chestiuni tematice comune
Decizie Consiliu
-pentru punerea in aplicare a actelor
juridice mentionate mai sus
Declaratie Consiliu
-instrument flexibil care permite o
pozitionare rapida

Procedurile legislative in UE

PROCEDURA LEGISLATIVA ORDINARA (PLO)

TFUE distinge 4 etape in plo:
1. Prima lectura:
- Prezentarea unei propuneri PE si Cons. de catre Comisie.
- PE adopta pozitia sa in prima lectura si o transmite Consiliului
 - In cazul in care pozitia PE este apropbata de Consiliu => actul se adopta
cu formularea care corespunde pozitiei PE.
- In cazul in care pozitia PE NU este aprobata de Consiliu => adopta
pozitia sa in prima lectura si o transmite PE.
- Consiliul informeaza Parlamentul asupra motvelor care l-a condus la
adoptarea pozitiei sale in prima lectura
- Comisia informeaza pe deplin PE cu privire la pozitia sa
2. A doua lectura:
- In cazul in care, in termen de 3 luni de la data transmiterii, PE:
-

Cons.;
Cons. din

Comisiei, care emite un aviz cu pri

- In cazul in care, in termen de 3 luni de la primirea modificarilor PE,

Cons., hotarand cu majoritate calificata:

aprobat;

obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei.

3. Concilierea
- Comitetul de conciliere= membrii Cons. sau reprezentantii lor si tot
atatia membri care reprezinta PE
- are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu
majoritate calificata a membrilor Cons. sau a reprezentantilor acestora si
cu majoritatea membrilor care reprezinta PE, in termen de 6 saptamani
 de la data convocarii., pe baza pozitiilor PE si ale Consiliului din a 2 a
lectura
- Comisia participa la lucrarile comitetului de conciliere si ia toate initiativele
necesare pentru promovarea unei apropieri intre pozitiile PE si
Consiliului.
- Daca in termen de 6 sapt de la convocare, comitetul de conciliere nu
aproba niciun proiect comun-> actul propus este considerat neadoptat
4. A treia lectura:
- In caz in care comitetul de conciliere aproba un proiect comun, PE si
Cons. dispun fiecare un termen de 6 saptamani de la aceasta aprobare,
pentru a adopta actiul respectiv in conformitate cu acest proiect, PE
hotarand cu majoritatea voturilor exprimate, iar Cons. cu majoritate
calificata.
- In caz contrar ->actul propus este considerat neadoptat
- Termenele de 3 luni si 6 sapt sun prelungite cu cel mult o luna, respective
2 sapt la initiative PE Sau a Consiliului

17.PROCEDURI LEGISLATIVE SPECIALE

Adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii de catre

Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu
participarea Parlamentului European constituie o procedura legislativa speciala.
1. PE fixeaza din proprie initiativa statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor
de catre membri sau, dupa avizul, Comisiei si cu aprobarea Cons..
2. PE determina din proprie initiativa modalitatile de exercitare a dreptului de Ancheta
dupa aprobarea Cons. si Comisiei
3. PE fixeaza, din proprie initiative, statutul si conditiile generale de exercitare a
functiilor Ombudsmanului European dupa avizul Comisei si cu aprobarea Consiliului.
Actele legislative adoptate de Cons. prin pls sunt mult mai numeroase, cons trebuie sa
statueze cu unanimitate, cateva acte legislative sunt adoptate cu majoritate calificata
precum masurile de coordonare si de cooperare necesare pentru facilitarea protectiei
diplomatice sau programele specifice in materie de cercetare si de dezvoltare. In aceste
cazuri rolul PE este de consultare.

18.PROCEDURA BUGETARA
1. Proiectul de buget: Anual fiecare institutie UE alcatuieste previziunile bugetului sau
pana la data de 1 iulie. Comisia sintetiteaza aceste previziuni si pregateste proiectul
de buget anual pe care il prezinta Parlamentului European si Consiliului cel tarziu la
data de 1 septembrie.
2. Pozitia Consiliului:

3. Pozitia Parlamentului: dispune de 42 de zile pentru a aproba pozitia Consiliului sau

pentru a-l amenda cu majoritate absoluta a membrilor sai. Deputaii voteaza pe
durata unei sesiuni plenare cu maj absoluta.Daca se aproba sau se refuza sa se
statueze, bugetul se considera adoptat. Cel mai des Parlamentul adopta
amendamente, iar proiectul astfel modificat este transmis Consiliului. Presedintele
parl va convoca comitetul de conciliere. Daca in termen de 10 zile, consiliul
informeaza parlamentul ca aproba toate amendamentele din proiectyl transmis.
4. Concilierea: Comitetul de conciliere dispunde de 21 de zile pentru a ajunge la un
proiect comun.
5. Adoptarea: Daca comitetul ajunge la un acord, Parlamentul si Consiliul dispun de un
termen de 14 zile pentru a aproba proiectul. Presedintele Parlamentului semneaza
atunci bugetul si il declara adoptat definitiv.
Daca procedura de conciliere esueaza sau daca Parlamentul respinge
proiectul comun, noul proiect de buget va fi prezentat de catre Comisie. Daca
proiectul comun este respins de Consiliu, Parlamentul are totusi posibilitatea
de a-l adopta.