Investiții Străine Directe Și Impactul Lor Asupra Creșterii Economice În Europa Centrală Și de Est

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
Investiții străine directe și impactul lor asupra Creșterii Economice în

Europa Centrală și de Est
Student:
Mîșu Iulian-George
FABBV Anul 3
georgemisu15@gmail.com
Coordonatorul lucrării
LECT.UNIV.DR. KAGITCI MERAL
Cuvinte – cheie: ISD, creștere economică, ocuparea forței de muncă, transfer de tehnologie,
decalajul export-import.
Rezumat. Această lucrare își propune să prezinte impactul investițiilor străine directe asupra
creșterii în Europa Centrală și de Est. Studiile de specialitate au relevat o relație pozitivă între
ISD și creșterea economică utilizând o serie de date de tip panel și estimare OLS. Literatura
de specialitate sugerează existența unei relații directe între ISD și creșterea economică.
Clasificare JEL: C1, C3,C5,F20,Q4
Clasificare REL: 8E, 8D, 9A, 9B, 9C, 9D,9F, 10F
1
Mîșu Iulian-George Investiții străine directe și impactul lor asupra Creșterii Economice în Europa Centrală și de Est
Introducere
În mediul economic, există un număr limitat de oportunități profitabile de investire.

Este posibil ca investițiile străine directe(ISD) să aibă un efect, total sau parțial, de
evicțiune(engl. crowding-out) asupra efectului investițiilor interne (Chen și colectiv, 2017).
Dacă asta s-ar întâmpla, efectul final al unei ISD ar fi redus semnificativ comparabil cu o
investiție locală. Totuși, este posibil ca investițiile făcute de investitori străini să creeze noi
oportunități profitabile pentru economie, de care ar beneficia și agenții economici naționali. În
acest caz va fi vorba de un efect opus evicțiunii, de atragere(engl. crowding-in). Astfel, direcția
și magnitudinea acestui efect reprezintă o temă de studiu și aprofundare.
În Europa Centrală și de Est, de-a lungul timpului investițiile străine directe au
reprezentat un subiect de discuții intens dezbătut la nivel național și internațional, dar asupra
căruia nu s-a exercitat un interes deosebit. De asemenea, influența și efectele ISD asupra
creșterii economice la nivel internațional diferă de la economie la economie dar și de
particularitățile acestora în ceea ce privește factorii de producție capital și muncă.
De ce am ales aceste două variabile ca subiectul principal al acestei lucrări? Pe lângă
ce am menționat mai sus, consider că ISD, prin caracterul acestora și prin modul în care sunt
gestionate de o țară influențează creșterea economică, fiind măsurată, în această lucrare prin
valorile creșterii economice reale a PIB, de la un an la altul. De asemenea, ISD prin caracterul
acestora ajută la transferul de tehnologie și la o mai bună pregătire a forței de muncă deja
existente în economie.
De ce am ales acest eșantion de țări din Europa Centrală și de Est? În anii 1990, țările
din Europa Centrală și de Est au îmbrățișat democrația și capitalismul, ceea ce a dus la
numeroase transformări socio-economice radicale într-o perioadă scurtă de timp. Totuși, gradul
în care fiecare țară sa schimbat este extrem de diferit. Evident, aceste schimbări au afectat și
cadrul instituțional, care, la rândul său, a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării
societății în general și asupra dezvoltării economice în special. De asemenea, fostele țări
comuniste au considerat privatizarea întreprinderilor publice un instrument de dezvoltare
economică prin creșterea eficienței lor. Procesul de privatizare a fost foarte diferit de la o țară
la alta și de la o perioadă la alta. Datorită privatizării masive din această perioadă, a apărut și
fenomenul corupției în țările din Europa Centrală și de Est, cu impact negativ asupra societății
și asupra economiei. Corupția în acest spațiu european sa dovedit a fi mai accentuată, pe măsură
ce aceste țări își amplifică deschiderea și participarea la comunitățile și organizațiile
internaționale.(Dragoș și colectiv, 2009)
Obiectivul principal al acestei lucrări este de a surprinde efectele pe care ISD le are
asupra creșterii economice pe o perioadă de 23 ani, mai precis, în intervalul 1995-2017,
utilizând un model de tip panel1 ce va include un număr de șase țări (România, Polonia,
Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria și Ungaria). Din punct de vedere al creșterii economice se
observă că țările studiate sunt emergente și au avut de-a lungul timpului valori ale creșterii
economice peste nivelul mediei Uniunii Europene. De asemenea, după anii 90’ aceste țări au
beneficiat de intrări substanțiale de ISD.
Analize de regresie au fost utilizate pentru a examina relațiile dintre ISD, creșterea
economică și export în studiul lui Borensztein și colectiv, 1998. Cercetarea a fost implementată
pe un eșantion de 69 de țări în curs de dezvoltare și pentru o perioadă de 20 de ani. Ei au
constatat existența unui impact pozitiv al ISD asupra creșterii economice.
Modelul autoregresiv VAR a fost utilizat pentru a examina relațiile dintre investițiile
străine directe, creșterea economică și exportul în cadrul studiului efectuat de Dritsaki și
colectiv, 2004. Cercetarea a fost efectuată pentru Grecia prin intermediul datelor anuale din
anii 1960-2002. Rezultatele studiului evidențiază relația reciprocă dintre export și creșterea
economică. Mai mult, a fost dovedit impactul pozitiv al investițiilor străine directe asupra
creșterii economice și a exporturilor, în Grecia.
Fabry, (2001) a cercetat relația dintre ISD, creșterea economică și exportul prin
intermediul testului de cointegrare Johansen și testul de cauzalitate Granger. Cercetarea a fost
efectuată pe un eșantion de țări din Europa Centrală și de Est. Conform rezultatelor, impactul
ISD asupra creșterii economice a fost demonstrat în Albania și Rusia. Contrar așteptărilor, s-a
ajuns la concluzia că în cazul Ungariei, Poloniei și României, creșterea economică determină
ISD și nu invers. Autorul afirmă la finalul cercetării că exportul are un impact mai puternic
asupra creșterii economice decât asupra investițiilor străine directe în Europa Centrală și de
Est, iar impactul ISD asupra exporturilor nu a fost demonstrat de cercetare în țările din Europa
Centrală și de Est.
Pelinescu și Rădulescu, (2009) în lucrarea lor, s-au ocupat de impactul investițiilor
străine directe asupra creșterii economice în România. Aceștia utilizează date privind produsul
intern brut, investițiile străine directe și exportul, care sunt calculate trimestrial prin logaritm
și sunt ajustate sezonier, pentru perioada 2001 - 2009. În acest scop au utilizat un model vector
autoregresiv (VAR). În cadrul studiului, acestea concluzionează că investițiile străine directe
au o influență minoră, dar pozitivă, atât asupra produsului intern brut, cât și asupra exportului.
Mai mult, aceștia afirmă că, pentru a avea un impact pozitiv mai puternic al ISD asupra creșterii
economice și a exportului, este necesar să se utilizeze un interval de timp mai lung.
Obiectivul secundar, constă în testarea existenței unei legături între ISD și exporturi și
dacă prin acțiunea ISD asupra economiei, efectul acestora este pozitiv sau de altă natură.
În elaborarea acestui studiu se vor utiliza metode de cercetare cantitativă asupra FDI,
creșterii economice, și a celorlalte variabile studiate. De asemenea, pe lângă analiza propriu-
zisă, vor fi prezentate statistici descriptive și grafice sugestive privind modificarea celor trei
indicatori studiați. În același timp, se vor utiliza o serie de variabile de control pentru a putea
vedea dacă variabilele studiate au o influență semnificativă și validă din punct de vedere
economic.
În procesul de prelucrare al datelor se vor folosi programe precum Excel 2019 și Eviews
10, pentru a asigura o cât mai bună acuratețe a rezultatelor. În ceea ce privește literatura de
specialitate, toate informațiile colectate privind tema studiată sunt reprezentate de articole
științifice, și cărți privind ISD și creșterea economică.
3
Capitolul I. Stadiul actual al cunoașterii
O influență majoră asupra fluxurilor de ISD o are dezvoltarea tehnologiei într-un stat,
dar și capacitatea de absorbție a tehnologiei de către economia respectivă. De asemenea o
guvernare de înaltă calitate face ca un stat să fie mai atractiv pentru investitorii străini. Există
un impact direct al ISD în țara gazdă asupra ocupării forței de muncă, capitalului, exporturilor
și noilor tehnologii. Pe lângă o bună guvernare publică și o tehnologie avansată, o bună
conducere corporatistă la nivelul întregii economii poate influența semnificativ și pozitiv
fluxurile de ISD.
Altomonte și Pennings, (2009) au descoperit, că în cazul României, prima investiție
efectuată într-o anumită regiune sau sector are efecte de stimulare și creștere a factorului total
de productivitate al firmelor naționale cu 3,5%. Totuși, efectul scade pe măsură ce noi
investitori intră pe piață, devenind și negativ (după intrarea celui de-al 12 competitor străin).
ISD au reprezentat pentru România un important factor de redresare macroeconomică și de
creștere sustenabilă a economiei, chiar dacă resursele atrase nu au fost folosite cu eficiență
maximă. (Geamănu, 2012)
Modele conceptuale recente au pus sub semnul întrebării modelul decalajului
tehnologic, punând accent pe un al doilea aspect: firmele naționale ar trebui să aibă un minim
de capacitate de absorbție a tehnologiei pentru a putea absorbi la maximum informația externă
(Cohen și Levinthal, 1989). Capacitatea de absorbție poate fi definită ca și abilitatea de prelua
informația creată de alții și de a o modifica pentru a servi scopurile specifice, procesele și
activitățile (Narula și Marin, 2003, p. 23).
În ceea ce privește relația dintre creșterea economică și ISD, majoritatea studiilor
empirice au descoperit existența unei corelații pozitive, cel puțin pentru țările în curs de
dezvoltare. Una din excepții este reprezentată de lucrarea lui Mencinger, (2003), din care reiese
că între ISD și creșterea economică există o relație negativă pentru un eșantion de economii în
tranziție în perioada 1994-2001.
Totuși, efectele pozitive ale ISD pot fi și condiționate. Potrivit lui Balasubramanyam și
colectiv, (1996), ISD sunt pozitiv corelate cu creșterea economică, iar rezultatele sunt
semnificative doar dacă țările emergente urmăresc politici de promovare a exporturilor, în
detrimentul celor de substituire a importurilor.
În studiul realizat de Duhnea, (2013) aceasta a colectat date pe orizontul de timp 1991-
2012 și a urmărit în ce fel ISD influențează creșterea economică în România. S-a observat
faptul că nu întotdeauna o creștere a ISD va putea fi corelată cu o creștere economică, ba chiar
ar putea fi și un efect negativ al ISD asupra creșterii economice. S-a descoperit, că în perioada
analizată ISD au avut o influență directă asupra creșterii economice și de intensitate medie.
Alguacil și colectiv, (2011), au subliniat în lucrarea lor că efectul ISD asupra creșterii
economice este mult mai robust când vine vorba de țări cu un nivel al veniturilor redus spre
mediu (5 țări din America de Sud și 8 țări din Asia), decât în cazul țărilor cu venituri ridicate,
în perioada 1976-2005. Aceștia sugerează că rezultatele indică o probabilitate mai mică de
evicțiune(engl.crowding-out) prin intermediul ISD în cazul țărilor mai puțin dezvoltate.
În studiul efectuat de Stack și colectiv (2017) pe un număr de 10 țări din Europa de Vest
și 10 țări din Europa de Est s-a ajuns la concluzia că țările estice cu economii similare
favorizează ISD verticale2 iar alte țări ISD orizontale3, totuși ISD orizontale par să fie preferate
de țările cu un nivel de venituri ridicat pe locuitor. S-a observat o reorientare către ISD
orizontale a țărilor care au intrat de curând în UE(în special țările estice). De asemenea, din
punct de vedere al eficienței utilizării ISD, Ungaria conduce clasamentul, la polul opus fiind
Slovacia. În același timp o relaxare a restricțiilor investiționale și o eliminare a barierelor de
schimb ar majora perspectivele țărilor estice de a ajunge din urmă țările vestice.
Borensztein și colectiv, (1998) a descoperit o legătură pozitivă între ISD și creșterea

economică studiind un eșantion de țări emergente, mărimea acestui efect depinzând de
disponibilitatea capitalului uman în economia gazdă. Aceștia atribuie rezultatele nevoii
existenței capacități adecvate de absorbție a fluxurilor de noi tehnologii aduse de investitorii
străini. Rezultatele acestora au fost coroborate și de Wang și Wong, (2009a), care au demonstat
existența unui efect direct a ISD asupra factorilor totali de productivitate într-un eșantion ce
cuprinde țări emergente, dar doar dacă un anumit nivel de pregătire al capitalului uman este
atins.
Utilizând date din perioada 1975-1995, Alfaro și colectiv, (2004), susțin existența unui
efect pozitiv al ISD asupra creșterii economice, efect ce depinde de nivelul de dezvoltare al
pieței financiare al țării respective. Din lucrarea lui Wang și Wong (2009b), rezultă că există
o corelație pozitivă între ISD de tip greenfield și creșterea economică, și o relație negativă între
achiziții și fuziuni (A&F) și creșterea economică.
Permițând existența efectelor eterogene între țări, Nair-Reichert și Weinhold, (2001),
au descoperit o relație cauzală între ISD și creșterea PIB, folosind un panel format din 24 de
țări, în perioada 1971-1995, punând accent pe faptul că relația este mai puternică în țările cu
un grad de deschidere al economiei mai mare. Folosind un test de cauzalitate, Chowdhury și
Mavrotas,(2006) au descoperit că PIB cauzează ISD în Chile, dar că în Malaysia și în Thailanda
efectul este de cauzalitate în ambele sensuri, între 1969-2000.
Raportul UNCTAD din 2018 asupra ISD globale ne arată că în 2017 s-a produs o
reducere substanțială a acestora, de 23% (1,43 trilioane dolari), comparativ cu 2016, în contrast
cu creșterea accelerată a PIB-ului și a comerțului. Căderea a fost cauzată în mare parte de
reducerea numărului de fuziuni și achiziții transfrontaliere (de aproximativ 22%). De
asemenea, valoare ISD anunțate de tip greenfield4 s-au redus și acestea semnificativ, cu până
la 14%. În contrast cu ceea ce a fost prezentat mai sus, raportul UNCTAD asupra ISD globale
din 2016 a arătat o creștere de 36 % a ISD în 2015 față de 2014. De asemenea, datorită efectului
de catching up țările emergente au o evoluție mai semnificativă a ISD decât țările dezvoltate,
acestea acaparând mai mult de jumătate din ISD efectuate în 2015.
Se poate observa în studiul realizat de Kayalvizhi și Thenmozhi (2017) că unele state

emergente, chiar dacă au economii și programe de guvernare asemănătoare acestea eșuează în
a atrage ISD din cauza mediului neprielnic de afaceri. De asemenea, în țările emergente
5
libertatea economică și relațiile de afaceri internaționale sunt factori care influențează pozitiv
ISD, dar și riscul internațional asociat țării, care atunci când este redus are o influență pozitiv
semnificativă asupra ISD.(Omar Aziz, 2018)
Pentru ca ISD să aibă un efect pozitiv asupra creșterii economice, în țările dezvoltate,
trebuie să fie atins un anumit nivel de dezvoltare. În cazul educației de exemplu, pentru ca ISD
să fie folosite eficient și să promoveze o creștere sustenabilă a sectorului respectiv, acestea
trebuie să aibă deja un anumit nivel de dezvoltare. (Wang și Wong, 2009).
În cazul Tunisiei s-a observat că atragerea ISD ar fi mult mai eficientă dacă politicele
de liber schimb ar stimula segmentele care atrag ISD, mai exact să se concentreze pe
segmentele care au potențial să exploateze capacitățile de export prin furnizorii interni.(
Bassem și colectiv, 2017).
O țară competitivă va atrage de pe piețele locale și internaționale mai multe investiții.
În același timp competitivitatea unei țări poate fi măsurată prin capacitatea acesteia de a atrage
ISD. Transferul de tehnologie prin ISD constituie un factor important pentru creșterea
economică în țările emergente. Totuși, pentru a se realiza o implementare eficientă a noilor
tehnologii, țările gazdă trebuie să dețină un nivel suficient de avansat de capital uman. De
asemenea, s-a constatat că țările care nu au un nivel suficient de avansat al capitalului uman
sunt influențate negativ de ISD.(Belostecinic, 2005)
Aderarea României la UE a reprezentat un factor foarte important în atragerea ISD și
în coroborarea relațiilor cu spațiul european. De asemenea “deschiderea” economiei a
impulsionat creșterea economică și competitivitatea României pe plan internațional. (Ivan,
2008).Astfel, s-a observat o creștere majoră a ISD în România după intrarea acesteia în UE ca
mai apoi ratele de creștere să scadă treptat. (Sîrbu, 2014)
S-a demonstrat că ISD au o influență semnificativă asupra indicatorilor
macroeconomici din România. De asemenea, s-a constatat că structura stocului de capital5 din
România pe sectoare de activitate este similară cu cea de la nivel global, accentul fiind pus pe
servicii. De asemenea, privatizarea masivă înainte de criza din 2008, a făcut mediul de afaceri
românesc mult mai atractiv în fața investitorilor români. În același timp, s-a constatat că
principalii investitori străini au fost cei din Asia și din America de Nord(SUA, Canada). (Pîrvu,
2012)
În ceea ce privește influența ISD asupra creșterii economice în țările din Zona Euro sa
dovedit că există o relație pozitivă și semnificativă pe termen lung între cele două variabile. În
acest caz, se recomandă implementarea unor serii de măsuri de politică macroeconomică care
să contribuie la creșterea competitivității țărilor membre Zonei Euro și implicit la atragerea
unui volum mai mare de ISD. (Pegkas, 2015)
Mișcarea curentă a fluxului de ISD este extrem de complexă, iar motivația din spate se
referă la o mare varietate de factori legați de mediul concurențial în care întreprinderile
operează, caracteristicile și factorii economici din țările de origine și din țările
gazdă.(Chaudhuri, 2014)
Capitolul II. Analiza dinamicii ISD și creșterii economice
Recenta criză financiară globală, inițiată în 2008, a avut un impact important asupra
perspectivelor în ceea ce privește investițiile internaționale. Capacitatea companiilor de a
investi a fost slăbită de accesul redus la resurse financiare, atât pe plan intern, cât și extern, iar
tendința lor de a investi a fost grav afectată de perspectivele de creștere reduse și de majorarea
considerabilă a riscurilor.
Procesul de globalizare a determinat în economia mondială o creștere puternică a
volumului investițiilor străine directe (ISD) și a comerțului internațional, în special a
exporturilor, care au avut efecte externe pozitive și semnificative asupra economiilor care au
beneficiat de aceste creșteri.
Grafic 1. Evoluția creșterii economice reale în perioada 1995-2017
15
10
5
Δ%
0
1998
2008
2009
1995
1996
1997
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
-5
-10
Polonia România Cehia Bulgaria Ungaria Slovacia
Sursa : Estimare proprie
De la criza economică globală din 2008, creșterea economică în majoritatea țărilor din
Europa Centrală și de Est (ECE) a fost redusă. Toate țările din ECE au beneficiat de o perioadă
de expansiune înainte de criză. Criza a evidențiat vulnerabilități importante în politica de
creștere economică din ECE. Zona din Europa Centrală și de Est poate fi influențată de factori
externi care afectează fluxurile de investiții din cauza economiilor interne necorespunzătoare.
Totuși, putem observa în ultimii ani o revenire la trendul ascendent de dinainte de criză
ceea ce ne poate semnala că țările cuprinse în eșantionul studiat de noi și-au revenit, complet
sau parțial.
7
Grafic 2. Evoluția investițiilor străine directe în perioada 1995-2017
55
45
35
25
%PIB
15
5
1998
2008
2009
1995
1996
1997
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
-5
-15
-25
Investițiile străine directe în economiile din ECE, după cum reiese din graficul 2, s-au
redus în perioada crizei dar nu au urmat trendul drastic de scădere al creșterii economice.
Observăm, că ISD s-au păstrat relativ constante pe perioada analizată, excepție făcând Bulgaria
înainte de criza din 2008, ceea ce poate fi explicat prin faptul că perspectivele pozitive
întrevăzute de investitorii străini cu privire la evoluția economiei Bulgariei s-au materializat în
mobilizări masive de capital, ca mai apoi în 2009 acestea să se reducă semnificativ.
De asemenea, în cazul Ungariei observăm, în 2008, aceeași situație ca în cazul

Bulgariei, dar pe lângă asta, în 2016, aceștia au beneficiat de intrări masive de capital
(aprox.55% din PIB), intrări bazate pe promovarea eficientă a proiectelor de investiții,
promovare realizată cu sprijinul Agenției de Promovare a Investițiilor din Ungaria (HIPA) în
cazul a 71 de proiecte de investiții. Ca urmare, în Ungaria au fost primite investiții străine
directe (ISD) în valoare de peste 3.243 milioane EUR și vor fi create 17.647 de noi locuri de
muncă.
Investitorii străini au jucat un rol important în dezvoltarea economică, contribuind la

creșterea substanțială a capitalului permanent și, în mod colateral, la modernizarea activelor
companiilor cumpărate, deși fluxul de ISD în aceste țări a diferit de la un an la altul. Volumul
important al investițiilor străine directe a contribuit la dispariția sau reducerea discrepanțelor
macroeconomice interne și, de asemenea, la îmbunătățirea balanței de plăți, deoarece ISD erau
surse auxiliare de venituri valutare și bugetare. Astfel, doar în anul 2003 raportul fluxului net
ISD la balanța de plăți a fost reprezentat în Ungaria de 34,5%, în Polonia - 96,1%, în Republica
Cehă - 53,1%, iar în România - 31,7%.
Grafic 3. Evoluția exporturilor în perioada 1995-2017
120
100
80
60
40
20
2012
2016
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2013
2014
2015
2017
În ceea ce privește exporturile eșantionului analizat, acesta urmează un trend ascendent

pe toată perioada analizată, observându-se o abatere ușoară de la acest trend în perioada crizei,
cel mai puțin afectat stat fiind Polonia, iar cele mai afectate state fiind Bulgaria, Cehia și
Slovacia.
Capitolul III. Impactul ISD asupra creșterii economice: analiză econometrică
Metodologie
În elaborarea acestui studiu, impactul ISD asupra creșterii economice poate fi modelat
sub forma unei ecuații liniare în care variabila explicativă este reprezentată de creșterea
economică(CREC) iar variabila factor va fi reprezentată de ISD, la care se adaugă și o serie de
variabile semnificative de control (cheltuieli publice, investiții interne, exporturi) selectate
după legătura acestora și modul în care impactul acestora asupra creșterii a fost studiat și
fundamentat de specialiști pentru a verifica dacă ISD are o influență semnificativă și din punct
de vedere economic. Care sunt dovezile empirice pe această temă? Începem cu dovezile
prezentate de Borensztein și colectiv (1998) unde acesta a testat efectul ISD asupra creșterii
economice utilizând o regresie bazată pe date de tip Panel (din cauza penuriei de date
disponibile). De asemenea, în studiul său Borensztein și colectiv(1998), afirmă că ISD au un
impact semnificativ mai puternic asupra creșterii economice decât investițiile naționale. Astfel,
vom utiliza modelul fundamentat de acesta în studiul nostru. Această ecuație, în cazul unei
analize multifactoriale, se poate reprezenta sub forma:
9
𝐶𝑅𝐸𝐶𝑖𝑡 = 𝛼 + 𝛽1 𝑥𝐼𝑆𝐷𝑖𝑡 + 𝛽2 𝑥𝐼𝑆𝐷𝑖𝑡 − 1+𝛽3 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵𝑖𝑡+𝛽4 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵𝑖𝑡 − 1 + 𝛽5 𝑥𝐼𝐼𝑖𝑡 + 𝛽6 𝑥𝐼𝐼𝑖𝑡 − 1

+ 𝛽7 𝑋𝑖𝑡 + 𝜀𝑖𝑡
Important de menționat este că, datorită unor valori extreme(outlieri) înregistrate de

seria de date privind anumite variabile, am ales utilizarea unei variabile binară (dummy) (Suits,
1957) care va prelua asupra sa efectele care ar influența într-un mod negativ rezultatele testelor
econometrice.
Pentru a avea rezultate cât mai bune, am testat staționaritatea variabilelor studiate pentru
a vedea dacă acestea depind de timp6. Astfel, în ceea ce privește variabilele studiate, acestea
sunt staționare la nivel, de aici rezultă că acestea sunt integrate de ordinul 0. În urma acestor
rezultate am ales să utilizăm estimatorul OLS cu efecte fixe pentru cuantificarea impactului
ISD asupra creșterii economice.
În statistică, un model cu efecte fixe este un model în care parametrii acestuia sunt fixați
sau non-aleatoari . Acest lucru este în contrast cu modelele aleatoare și modelele mixte în care
toți sau unii dintre parametrii modelului sunt considerați variabile aleatorii. În multe aplicații,
inclusiv econometrie și biostatistică, modelul de efecte fixe se referă la un model de regresie
în care mediile grupului sunt fixe (ne-aleatoare), spre deosebire de un model de efecte aleatorii
în care mediile grupului înseamnă o selecție aleatorie dintr-o populație.
De asemenea, urmărind obiectivul secundar al lucrării, impactul ISD asupra
exporturilor se va modela sub forma unei ecuații liniare în care variabila explicativă este
reprezentată de exporturi, exprimate ca procent din PIB, iar variabila factor va fi reprezentată
de ISD, creșterea economică, la care se vor adăuga variabilele de control selectate după
influența pe care acestea, conform studiilor deja existente, o exercită asupra acestora. Există o
relație între investiții și exporturi? Țările aflate în tranziție au nevoie de ISD, nu doar pentru a
produce mai multe bunuri, dar și o calitate superioară a acestora. În studiul lor Pelinescu și
Rădulescu (2009), împărtășesc opinia acelor specialiști care afirmă că ISD joacă un rol
determinant în respecializarea economiilor în tranziție și în creșterea potențialului lor de export.
Acest lucru se întâmplă deoarece, în procesul de atragere a ISD, îmbunătățirea economiilor are
loc prin modalități de introducere și dezvoltare rapidă de noi domenii și de renovare a celor
tradiționale. Ecuația care ar explica această relație are forma:
𝑋 = 𝜃 + 𝛿1 𝑥𝐼𝑆𝐷 + 𝛿2 𝑥𝐶𝑅𝐸𝐶 + 𝛿3 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵 + 𝛿4 𝑥𝐼𝐼 + 𝜀
Rezultate- Relație ISD și creștere economică
Analizând rezultatele obținute în tabelul 1, observăm că ISD prezente au un efect

pozitiv asupra creșterii economice, ceea ce este în concordanță și cu rezultatele obținute de
Borensztein. De asemenea, ISD sunt valide și din punct de vedere statistic la un prag de
semnificație de 5%.Totuși, în ceea ce privește ISD cu un an în urmă, efectul acestora este
negativ, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că ISD realizate nu au fost utilizate eficiente
și nu au creat valoare adăugată în cadrul economiei. Atât în studiul nostru cât și în al lui
Borensztein, ISD au o influență redusă asupra creșterii economice, am putea pune această
influență redusă pe baza faptului că nu există un nivel suficient de dezvoltat al capitalului uman
după cum și Borensztein menționează în lucrarea sa. Impactul negativ al ISD anterioare ar
putea fi explicat de nivelul scăzut al dezvoltării capitalului uman.
În ceea ce privește investițiile naționale se observă aceeași situație ca în cazul ISD, fiind
de menționat faptul că investițiile naționale prezente au un efect pozitiv mai mare decât ISD
prezente, iar în cazul investițiilor naționale precedente acestea influențează negativ creșterea
economică cu mai puțin decât ISD precedente.
Cu privire la cheltuielile publice observăm în această situație că acestea, au în prezent,
o influență negativă asupra creșterii economice, dar cheltuielile publice precedente înregistrând
un efect pozitiv asupra creșterii economice. Am putea explica acest fenomen prin faptul că prin
intermediul cheltuielilor publice, statul urmărește maximizarea bunăstării sociale a cetățenilor
și nu realizarea profitului și poate de multe ori nici măcar alegerea acelor proiecte de investiții
rentabile, ceea ce poate însemna o alocare ineficientă a resurselor colectate.
În urma analizei coeficientului ajustat de determinare (R2), acesta este de 54%, ceea ce
înseamnă că 54% din variația creșterii economice este explicată de variabilele factor. De
asemenea, în ceea ce privește coeficientul de corelare între variabile este de 73,78% ceea ce
înseamnă că între acestea există o relație de intensitate puternică. Am selectat coeficientul
ajustat de determinare, deoarece în cazul regresiilor multifactoriale, simpla adăugare a unor
variabile în plus modelului poate majora valoare coeficientului de determinare. Dacă valoarea
coeficientului de determinare este mică, dar aveți coeficienți ai variabilelor semnificativi
statistic, puteți totuși să trageți concluzii importante cu privire la modul în care modificările
valorii variabilelor explicative sunt asociate cu modificările valorii variabilei explicate.
De asemenea, în ceea ce privește modelul utilizat acesta este semnificativ din punct de
vedere statistic.
11
Tabel 1. Estimare Eviews asupra relației dintre ISD și a variabilelor de control asupra
creșterii economice – OLS Panel cu efecte fixe
Dependent Variable: GROWTH

Method: Panel Least Squares
Sample (adjusted): 1996 2017
Periods included: 22
Cross-sections included: 6
Total panel (balanced) observations: 132
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
II 0.284185 0.091442 3.107827 0.0024

II(-1) -0.297765 0.088723 -3.356123 0.0011
ISD 0.232084 0.095029 2.442251 0.0163
ISD(-1) -0.327808 0.092909 -3.528261 0.0006
X -0.012139 0.012711 -0.954962 0.3418
CHPB -0.141101 0.089434 -1.577721 0.1177
CHPB(-1) 0.191370 0.084031 2.277359 0.0248
C 2.465638 1.654684 1.490096 0.1393
Effects Specification
R-squared 0.641763 Mean dependent var 3.162174

Adjusted R-squared 0.544378 S.D. dependent var 3.168216
S.E. of regression 2.138539 Akaike info criterion 4.549444
Sum squared resid 471.0550 Schwarz criterion 5.182787
Log likelihood -271.2633 Hannan-Quinn criter. 4.806805
F-statistic 6.589961 Durbin-Watson stat 1.798918
Prob(F-statistic) 0.000000
Rezultate- Relație ISD și exporturi
Tabel 2. Estimare Eviews asupra relației dintre ISD și a variabilelor de control asupra
exporturilor – OLS Panel cu efecte fixe
Dependent Variable: X
Method: Panel Least Squares
Sample: 1995 2017
Periods included: 23
Total panel (balanced) observations: 138
ISD -0.970666 0.154969 -6.263606 0.0000

GROWTH -0.134355 0.323663 -0.415109 0.6788
II -0.972814 0.110792 -8.780564 0.0000
CHPB -1.921162 0.322830 -5.951008 0.0000
C 155.5029 13.91700 11.17360 0.0000
Effects Specification
Cross-section fixed (dummy variables)

F-statistic 42.29866 Durbin-Watson stat 1.899154
Prob(F-statistic) 0.000000
În urma analizării modelului de regresie multifactorial, observăm că, în cazul ISD,

acestea sunt valide din punct de vedere statistic, iar efectul acestora este negativ asupra
exporturilor, ceea ce s-ar putea datora și faptului că unele țări din eșantion încurajează mai
degrabă importurile în detrimentul exporturilor prin consum, ceea ce ar putea să descurajeze și
posibilele ISD. Interpretând rezultatul ce privește ISD, am putea spune că la o creștere a
acestora cu 1 pp, vom înregistra o reducere a exporturilor ca procent în PIB cu 0,97 pp. De
asemenea în cazul creșterii economice aceasta nu are o influență semnificativă asupra
exporturilor din cauza faptului că, în modelul aplicat de noi aceasta este nesemnificativă din
punct de vedere statistic.
13
În cazul investițiilor interne, impactul acestora este aproape identic cu al cel al ISD,
ceea ce înseamnă că la o creștere a investițiilor interne cu 1 pp, ne putem aștepta la o scădere a
exporturilor cu 0,97 pp.
În cazul cheltuielilor publice, acestea au un efect dublu în comparație cu ISD și
investițiile naționale, astfel, la creștere cheltuielilor publice cu 1 pp, ne putem aștepta la
reducerea exporturilor cu 1,9 pp.
În urma analizei coeficientului ajustat de determinare (R2), acesta este de 73%, ceea ce
înseamnă că 54% din variația creșterii economice este explicată de variabilele factor. De
asemenea, în ceea ce privește coeficientul de corelare între variabile este de 85,44% ceea ce
înseamnă că între acestea există o relație de intensitate foarte puternică.
Concluzii
În ceea ce privește opinia generală asupra relației dintre impactul ISD asupra creșterii
economice, părerile sunt împărțite, având o recurență mai mare, totuși, opinia că ISD
influențează pozitiv creșterea economică. În urma analizării efectului ISD asupra creșterii
economice în Europa Centrală și de Est, am ajuns la concluzia că ISD au un efect pozitiv
asupra creșterii economice, ceea ce este în concordanță și cu rezultatele obținute de
Borensztein. Totuși, atât în studiul nostru cât și în al lui Borensztein, ISD au o influență redusă
asupra creșterii economice de unde am putea spune că această influență redusă se datorează
faptului că nu există un nivel suficient de dezvoltat al capitalului uman în ECE după cum și
Borensztein menționează în lucrarea sa. Impactul negativ al ISD anterioare ar putea fi explicat
de nivelul scăzut al dezvoltării capitalului uman.
În urma analizării efectului ISD asupra exporturilor a rezultat că există o relație
inversă între acestea. Acest rezultat ar putea fi specific eșantionului studiat, neexistând un
număr foarte mare de lucrări pe această temă.
Concluzionând, ISD influențează pozitiv creșterea economică, dar rămâne de văzut
dacă dezvoltarea capitalului uman în ECE influențează cu adevărat impactul ISD asupra
creșterii economice.
De asemenea, avem de gând să extindem cercetarea și în viitor, bazându-ne pe un
eșantion de date mai mare, pe informații mai precise și pe validarea mai corectă a modelelor
create.
Mulţumiri
Lect.univ.dr. Kagitci Meral pentru ideile și îndrumarea exemplară care a făcut posibilă
perfectarea acestei lucrări.
Note
1
S-a optat pentru utilizarea unui model econometric de tip Panel din cauza lipsei unei baze de date substanțiale.
2
Investițiile străine directe verticale, se realizează în scopul exploatării materiilor prime sau al apropierii de
consumatori prin achiziționarea de puncte de distribuție.
3
Investițiile străine directe orizontale se efectuează în scopul extinderii pentru a produce aceleași sau tipuri
similare de mărfuri în străinătate (în țara gazdă) ca și în țara de origine. Prin urmare, diferențierea produselor este
elementul critic al structurii pieței pentru ISD orizontale. În general, investițiile străine directe orizontale se
realizează pentru a exploata mai bine anumite avantaje monopoliste sau oligopoliste, cum ar fi brevetele sau
produsele diferențiate, în special dacă piețele respective ar încălca legile antitrust.
4
Reprezentând un indicator al tendințelor viitoare a ISD.
5
Stocul de capital este numărul de acțiuni comune și preferențiale pe care o societate este autorizată să le emită,
în conformitate cu statutul său corporativ.
6
Spunem că o serie de date este staționară dacă media și varianța acesteia nu depind de timp.
http://www.eviews.com/help/helpintro.html#page/content/advtimeser-Unit_Root_Testing.html
Referințe Bibliografice
1. Adams, S., 2009. Foreign Direct investment, domestic investment, and economic growth in
Sub-Saharan Africa. Journal of Policy Modeling, Volumul XXXI, p. 939–949.
2. Aitken, B. J. & Harrison, A. E., 1999. Do Domestic Firms Benefit from Direct Foreign
Investment?Evidence from Venezuela. THE AMERICAN ECONOMIC REVIEW, 89(3), pp. 605-
6018.
3. Almfraji, M. A. & Almsafir, M. K., 2014. Foreign Direct Investment and Economic Growth
Literature Review from 1994 to 2012. Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volumul
CXXIX, p. 206 – 213 .
4. Anon., 2018. World investment report , s.l.: UNITED NATIONS CONFERENCE ON TRADE AND
DEVELOPMENT.
5. Apostolov, M., 2016. Effects of foreign direct investments. Evidence from Southeast Europe.
Cuadernos de economía, 39(110), pp. 99-111.
6. Arijit, M. & Uday, B. S., 2016. Competition, foreign direct investment and welfare. Economics
Letters, Volumul 139, pp. 43-45.
7. Attari, M. I. J. & Attiya, J. Y., 2013. Inflation, Economic Growth and Government Expenditure
of Pakistan: 1980-2010.. Procedia Economics and Finance, Volumul V, pp. 58-67.
8. Azman, S. W., Law, S. H. & Ahmad, A. H., 2010. FDI and economic growth: New evidence on
the role of financial markets. Economics Letters, 107(2), pp. 211-213.
9. Badea, L., Panait, I., Socol, A. & Moraru, A. D., 2018. SENTIMENT, PERCEPTION AND POLICY
DETERMINANTS OF FOREIGN DIRECT INVESTMENT TO EUROPEAN DEVELOPING COUNTRIES.
Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 52(2), pp. 69-85.
10. Bassem, K. & Anis, O., 2017. Foreign direct investment, foreign trade and environment: New
evidence from simultaneous-equation system of gravity models. Research in International
Business and Finance, Volumul 42, pp. 353-364.
11. Belostecinic, G., 2005. Investiţiile străine directe şi competitivitatea naţională ....
Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială, 48(4), pp. 53-66.
15
12. Boldeanu, F. T. & Constantinescu, L., 2015. The main determinants affecting economic
growth. Bulletin of the Transilvania University of Braşov , 8(2), pp. 329-338.
13. Borensztein, E., De Gregorio, J. & Lee, J.-W., 1998. How does foreign direct investment affect
economic growth?. Journal of International Economics , March, Volumul 45, pp. 115-135.
14. Chen, C., Yao, S., Hu, P. & Lin, Y., 2017. Optimal government investment and public debt in
an economic growth model. China Economic Review, Volumul XXXV, pp. 257-278.
15. Chen, G. S., Yao, Y. & Malizard, J., 2017. Does foreign direct investment crowd in or crowd
out private domestic investment in China? The effect of entry mode. Economic Modelling,
Volumul LXI, p. 409–419.
16. Chen, H., Wang, X. & Singh, B., 2018. Can private domestic investment lead Chinese
technological progress?. Economic Modelling, Volumul 70, p. 186–193.
17. Chen, J.-E. & Zulkifli, S. A. M., 2012. Malaysian outward FDI and economic growth. Procedia -
Social and Behavioral Science, Volumul 65, p. 717 – 722 .
18. Cristian, D., Daniela, B. & Simona, D., 2009. Public and Financial Institutions in Transition
Economies: An Overview and Recent Evidences from Central and Eastern Europe. Managing
Global Transitions, VII(2), p. 147–170.
19. Facchini, F. & Seghezza, E., 2018. Public spending structure, minimal state and economic
growth in France (1870–2010). Economic Modelling, Volumul LXXII, pp. 151-164.
20. Geamănu, M., 2012. Fluxuri ale investiţiilor străine directe din România-modele de analiză,
definiţii. Revista Română de Statistică, Volumul 12, pp. 41-47.
21. Georgescu, G., 2013. Romania in post-crisis period: foreign direct investments and effects on
external financial balance, Munich: MPRA Paper.
22. Giorgioni, G., 2017. Development Finance Challenges and Opportunities. s.l.:Palgrave
Macmillan.
23. Gunby, P., Jin, Y. & Reed, R. W., 2017. Did FDI Really Cause Chinese Economic Growth? A
Meta-Analysis. World Development, Volumul LXXXX, pp. 242-255.
24. Imad, M. A., 2002. Foreign Direct Investment Theory, Evidence and Practice. s.l.:Palgrave.
25. Ivan, M. V. & Iacovoiu, V., 2008. ROLUL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN CONTEXTUL
OBLIGATIVITĂŢII ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE CONVERGENŢĂ. Studii Financiare - Probleme
financiare actuale, Volumul 4, pp. 73-92.
26. Kao, C., 1999. Spurious regression and residual-based tests for cointegration in panel data.
Journal of Econometrics, 90(1), pp. 1-44.
27. Kayalvizhi, P. N. & Thenmozhi, M., 2018. Does quality of innovation, culture and governance
drive FDI?: Evidence from emerging markets. Emerging Markets Review, Volumul 34, pp.
175-191.
28. Keynes, M. J., 1937. The General Theory of Employment,Interest, and Money. London:
Palgrave Macmillan.
29. Maddala, G. S. & Wu, S., 1999. A Comparative Study of Unit Root Tests with Panel Data and a
New Simple Test. Oxford Buletin of Economics and Statistics, 61(1), pp. 631-652.
30. Miao, W. & Sunny, W. M. C., 209. FOREIGN DIRECT INVESTMENT AND ECONOMIC
GROWTH:THE GROWTH ACCOUNTING PERSPECTIVE. ECONOMIC INQUIRY, 47(4), p. 701–
710.
31. Mishkin, F. S., 2004. The economics of money, banking, and financial markets. 7th ed.
s.l.:Addison-Wesley CO.
32. Moraru, C., 2013. Investiţiile străine directe şi creşterea economică în România. Economie
teoretică şi aplicată, XX(5), pp. 123-133.
33. Naz, S. & Shawkat, H., 2018. The impact of value added components of GDP and FDI on
economic freedom in Europe. Economic Systems, 42(2), pp. 282-294.
34. Nistor, P., 2014. FDI and economic growth, the case of Romania. Procedia Economics and
Finance , Volumul 15, p. 577 – 582.
35. Nunnenkamp, P. & Chakraborty, C., 2008. Economic Reforms, FDI, and Economic Growth in
India: A Sector Level Analysis. World Development, 36(7), pp. 1192-1212.
36. Omar, A. G., 2018. Institutional Quality and FDI Inflows in Arab Economies. Finance Research
Letters, Volumul 25, pp. 111-123.
37. Omar, A. G. & Mishra, A. V., 2015. Determinants of FDI inflows to Arab economies. The
Journal of International Trade & Economic Development, 25(3), pp. 325-356.
38. Omri, A. & Kahouli, B., 2014. The nexus among foreign investment, domestic capital and
economic growth: Empirical evidence from the MENA region. Research in Economics,
Volumul 68, p. 257–263.
39. Pedroni, P., 2002. Critical Values for Cointegration Tests in Heterogeneous Panels with
Multiple Regressors. Oxford Buletin of Economics and Statistics, 61(1), pp. 603-767.
40. Pedroni, P., 2004. PANEL COINTEGRATION: ASYMPTOTIC AND FINITE SAMPLE PROPERTIES
OF POOLED TIME SERIES TESTS WITH AN APPLICATION TO THE PPP HYPOTHESIS.
Econometric Theory, 20(3), pp. 597-625.
41. Pegkas, P., 2015. The impact of FDI on economic growth in Eurozone countries. The Journal
of Economic Asymmetries, Volumul 12, p. 124–132.
42. Pelinescu, E. & Rădulescu, M., 2009. THE IMPACT OF FOREIGN DIRECT INVESTMENT ON THE
ECONOMIC GROWTH AND COUNTRIES’ EXPORT POTENTIAL. Romanian Journal of Economic
Forecasting, Volumul 4, pp. 153-169.
43. Pîrvu, D. & Eleonora, N., 2012. ANALYSIS OF FOREIGN DIRECT INVESTMENT STOCK IN
ROMANIA IN 2007-2010. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu,
Economy Series, Issue 3, pp. 179-185.
44. Roșoiu, I., 2015. The impact of the government revenues and expenditures on the economic
growth. Procedia Economics and Finance, Volumul XXXII, p. 526 – 533 .
45. Sarbajit, C. & Mukhopadhyay, U., 2014. Foreign Direct Investment in Developing Countries.
s.l.:Springer.
17
46. Stack, M. M., Geetha, R. & Pentecost, E., 2017. Foreign direct investment in the eastern
European countries: Determinants and performance. Structural Change and Economic
Dynamics, Volumul 41, pp. 86-97.
47. Strat, V. A., Davidescu, A. & Paul, A. M., 2014. FDI and The Unemployment - A Causality
Analysis for The Latest EU Members. Procedia Economics and Finance, Volumul XXIII, p. 635
– 643 .
48. Szent-Ivanyi, B., 2017. Foreign Direct Investment in Central and Eastern Europe Post-crisis
Perspectives. London: Palgrave MacMillan, Springer International Publishing..
49. Szkorupová, Z., 2014. A causal relationship between foreign direct investment, economic
growth and export for Slovakia. Procedia Economics and Finance, Volumul XV, p. 123 – 128 .
50. Szkorupová, Z., 2015. Relationship between Foreign Direct Investment and Domestic
Investment in Selected Countries of Central and Eastern Europe. Procedia Economics and
Finance, Volumul 23, p. 1017 – 1022 .
51. Wang, M., 2017. Does foreign direct investment affect host-country firms' financial
constraints?. Journal of Corporate Finance, Volumul 45, pp. 522-539.
52. Were, M., 2015. Differential effects of trade on economic growth and investment: A cross-
country empirical investigation. Journal of African Trade , Volumul 2, pp. 71-85.
53. Xu, T., 2018. Economic freedom and bilateral direct investment. Jiangsu: In Press, Corrected
Proof.
54. Yonghee, C., Daim, T. U. & Marina, D., 2017. Investigating the effects of foreign direct
investment (FDI) on Croatian business. The Journal of High Technology Management
Research, 28(2), pp. 208-220.
55. You, K. & Solomon, H. O., 2015. China's outward foreign direct investment and domestic
investment: An industrial level analysis. China Economic Review, Volumul XXXIV, p. 249–260.
Anexe
Anexa 1. Testarea staționarității seriei de timp exporturi- serie staționară la nivel

Panel unit root test: Summary
Series: X
Sample: 1995 2017
Exogenous variables: Individual effects, individual linear trends
User-specified lags: 1
Newey-West automatic bandwidth selection and Bartlett kernel
Balanced observations for each test
Cross-
Method Statistic Prob.** sections Obs
Null: Unit root (assumes common unit root process)
Levin, Lin & Chu t* -2.23709 0.0126 6 126
Breitung t-stat -0.49434 0.3105 6 120
Null: Unit root (assumes individual unit root process)

Im, Pesaran and Shin W-stat -2.45203 0.0071 6 126
ADF - Fisher Chi-square 25.4347 0.0129 6 126
PP - Fisher Chi-square 13.7984 0.3138 6 132
** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

-square distribution. All other tests assume asymptotic normality.
Anexa 2. Testarea staționarității seriei de timp exporturi la prima diferență- serie staționară
Series: D(X)
Sample: 1995 2017
Exogenous variables: Individual effects
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -6.54728 0.0000 6 120

19
Anexa 3. Testarea staționarității seriei de timp rata șomajului- serie staționară la nivel

Series: RS
Sample: 1995 2017
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -1.26662 0.1026 6 126
Breitung t-stat -1.93268 0.0266 6 120


Anexa 3. Testarea staționarității seriei de timp rata șomajului- serie staționară la prima
diferență
Series: D(RS)
Sample: 1995 2017
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -1.79717 0.0362 6 120
Breitung t-stat -2.89618 0.0019 6 114


Anexa 4. Testarea staționarității seriei de timp ISD- serie staționară la nivel
Series: ISD
Sample: 1995 2017
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -1.85645 0.0317 6 126


Anexa 5. Testarea staționarității seriei de timp creștere economică- serie staționară la nivel
Series: GROWTH
Sample: 1995 2017
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -3.43432 0.0003 6 126


21
Anexa 6. Testarea staționarității seriei de timp cheltuieli publice- serie staționară la nivel

Series: CHPB
Sample: 1995 2017
Cross-
Levin, Lin & Chu t* -2.85841 0.0021 6 126


Anexa 7. Testarea cointegrării seriilor de date studiate utilizând testul Pedroni- serii
cointegrate
Pedroni Residual Cointegration Test

Series: GROWTH II ISD CHPB X
Sample: 1995 2017
Included observations: 138
Null Hypothesis: No cointegration
Trend assumption: No deterministic intercept or trend
User-specified lag length: 1
Alternative hypothesis: common AR coefs. (within-dimension)

Weighted
Statistic Prob. Statistic Prob.
Panel v-Statistic 1.686783 0.0458 0.531298 0.2976
Panel rho-Statistic -1.331126 0.0916 -0.715745 0.2371
Panel PP-Statistic -4.179812 0.0000 -3.159317 0.0008
Panel ADF-Statistic -2.231907 0.0128 -2.434976 0.0074
Alternative hypothesis: individual AR coefs. (between-dimension)

Statistic Prob.
Group rho-Statistic -0.192958 0.4235
Group PP-Statistic -3.945034 0.0000
Group ADF-Statistic -1.964172 0.0248
Cross section specific results
Phillips-Peron results (non-parametric)
Cross ID AR(1) Variance HAC Bandwidth Obs

1 0.318 1.330369 1.294110 1.00 22
2 0.206 7.276097 5.529299 3.00 22
3 0.347 5.820208 6.264064 1.00 22
4 -0.183 10.69129 12.63375 2.00 22
5 0.226 4.467351 4.467351 0.00 22
6 0.257 8.072493 7.715391 1.00 22
Augmented Dickey-Fuller results (parametric)
Cross ID AR(1) Variance Lag Max lag Obs

1 0.333 1.388101 1 -- 21
2 -0.240 5.248195 1 -- 21
3 0.209 5.782847 1 -- 21
4 0.051 10.76185 1 -- 21
5 0.233 4.588258 1 -- 21
6 0.188 8.131796 1 -- 21
Anexa 8. Testarea cointegrării seriilor de date studiate utilizând testul Kao- serii cointegrate
Kao Residual Cointegration Test
Sample: 1995 2017
Null Hypothesis: No cointegration
Trend assumption: No deterministic trend
User-specified lag length: 1
t-Statistic Prob.
ADF -3.310982 0.0005
Residual variance 11.66483

HAC variance 6.135326
Augmented Dickey-Fuller Test Equation

Dependent Variable: D(RESID)
Method: Least Squares
23
Sample (adjusted): 1997 2017

Included observations: 126 after adjustments
RESID(-1) -0.751386 0.106702 -7.041932 0.0000

D(RESID(-1)) 0.008381 0.087522 0.095757 0.9239

Durbin-Watson stat 1.987431
Anexa 9. Testarea cointegrării seriilor de date studiate utilizând testul Johansen Fisher - serii
cointegrate
Johansen Fisher Panel Cointegration Test

Sample: 1995 2017
Trend assumption: Linear deterministic trend
Lags interval (in first differences): 1 1
Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace and Maximum Eigenvalue)
Hypothesized Fisher Stat.* Fisher Stat.*

No. of CE(s) (from trace test) Prob. (from max-eigen test) Prob.
None 119.6 0.0000 71.25 0.0000

At most 1 65.28 0.0000 39.41 0.0001
At most 2 34.64 0.0005 25.29 0.0135
At most 3 19.09 0.0864 15.43 0.2190
At most 4 21.12 0.0486 21.12 0.0486
* Probabilities are computed using asymptotic Chi-square distribution.
Anexa 10. Rezultatele testelor de cauzalitate Granger
Pairwise Granger Causality Tests

Sample: 1995 2017
Lags: 1
Null Hypothesis: Obs F-Statistic Prob.
II does not Granger Cause GROWTH 132 0.00296 0.9567
GROWTH does not Granger Cause II 0.37765 0.5399
ISD does not Granger Cause GROWTH 132 0.86634 0.3537

GROWTH does not Granger Cause ISD 2.29833 0.1320
CHPB does not Granger Cause GROWTH 132 0.33266 0.5651

GROWTH does not Granger Cause CHPB 0.25859 0.6120
X does not Granger Cause GROWTH 132 0.48154 0.4890

GROWTH does not Granger Cause X 4.36919 0.0386
RS does not Granger Cause GROWTH 132 4.90307 0.0286

GROWTH does not Granger Cause RS 14.9899 0.0002
ISD does not Granger Cause II 132 33.7295 5.E-08
II does not Granger Cause ISD 2.98045 0.0867
CHPB does not Granger Cause II 132 2.30759 0.1312

II does not Granger Cause CHPB 0.74934 0.3883
X does not Granger Cause II 132 0.02940 0.8641
II does not Granger Cause X 3.73174 0.0556
RS does not Granger Cause II 132 8.44249 0.0043

II does not Granger Cause RS 0.05859 0.8091
CHPB does not Granger Cause ISD 132 0.85983 0.3555

ISD does not Granger Cause CHPB 0.76967 0.3819
X does not Granger Cause ISD 132 0.50605 0.4781

ISD does not Granger Cause X 1.36607 0.2446
RS does not Granger Cause ISD 132 0.03375 0.8545

ISD does not Granger Cause RS 0.02607 0.8720
X does not Granger Cause CHPB 132 1.19816 0.2757
CHPB does not Granger Cause X 3.84691 0.0520

RS does not Granger Cause CHPB 132 0.11775 0.7320
CHPB does not Granger Cause RS 0.76034 0.3848
RS does not Granger Cause X 132 1.07838 0.3010
X does not Granger Cause RS 3.95182 0.0489
25

Investiții Străine Directe Și Impactul Lor Asupra Creșterii Economice În Europa Centrală Și de Est

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investiții Străine Directe Și Impactul Lor Asupra Creșterii Economice În Europa Centrală Și de Est

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

Investiții străine directe și impactul lor asupra Creșterii Economice în

LECT.UNIV.DR. KAGITCI MERAL

Clasificare REL: 8E, 8D, 9A, 9B, 9C, 9D,9F, 10F

În mediul economic, există un număr limitat de oportunități profitabile de investire.

Capitolul I. Stadiul actual al cunoașterii

Borensztein și colectiv, (1998) a descoperit o legătură pozitivă între ISD și creșterea

Se poate observa în studiul realizat de Kayalvizhi și Thenmozhi (2017) că unele state

Polonia România Cehia Bulgaria Ungaria Slovacia

Sursa : Estimare proprie

Grafic 2. Evoluția investițiilor străine directe în perioada 1995-2017

Polonia România Cehia Bulgaria Ungaria Slovacia

Sursa : Estimare proprie

De asemenea, în cazul Ungariei observăm, în 2008, aceeași situație ca în cazul

Investitorii străini au jucat un rol important în dezvoltarea economică, contribuind la

Sursa : Estimare proprie

În ceea ce privește exporturile eșantionului analizat, acesta urmează un trend ascendent

Capitolul III. Impactul ISD asupra creșterii economice: analiză econometrică

𝐶𝑅𝐸𝐶𝑖𝑡 = 𝛼 + 𝛽1 𝑥𝐼𝑆𝐷𝑖𝑡 + 𝛽2 𝑥𝐼𝑆𝐷𝑖𝑡 − 1+𝛽3 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵𝑖𝑡+𝛽4 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵𝑖𝑡 − 1 + 𝛽5 𝑥𝐼𝐼𝑖𝑡 + 𝛽6 𝑥𝐼𝐼𝑖𝑡 − 1

Important de menționat este că, datorită unor valori extreme(outlieri) înregistrate de

𝑋 = 𝜃 + 𝛿1 𝑥𝐼𝑆𝐷 + 𝛿2 𝑥𝐶𝑅𝐸𝐶 + 𝛿3 𝑥𝐶𝐻𝑃𝐵 + 𝛿4 𝑥𝐼𝐼 + 𝜀

Rezultate- Relație ISD și creștere economică

Analizând rezultatele obținute în tabelul 1, observăm că ISD prezente au un efect

Dependent Variable: GROWTH

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

II 0.284185 0.091442 3.107827 0.0024

R-squared 0.641763 Mean dependent var 3.162174

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

ISD -0.970666 0.154969 -6.263606 0.0000

Cross-section fixed (dummy variables)

R-squared 0.748372 Mean dependent var 53.66019

Sursa : Estimare proprie

În urma analizării modelului de regresie multifactorial, observăm că, în cazul ISD,

Anexa 1. Testarea staționarității seriei de timp exporturi- serie staționară la nivel

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Panel unit root test: Summary

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Panel unit root test: Summary

Null: Unit root (assumes individual unit root process)

** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi

Pedroni Residual Cointegration Test

Alternative hypothesis: common AR coefs. (within-dimension)

Alternative hypothesis: individual AR coefs. (between-dimension)

Cross section specific results

Phillips-Peron results (non-parametric)

Cross ID AR(1) Variance HAC Bandwidth Obs

Augmented Dickey-Fuller results (parametric)

Cross ID AR(1) Variance Lag Max lag Obs

Sursa : Estimare proprie

Residual variance 11.66483

Augmented Dickey-Fuller Test Equation

Sample (adjusted): 1997 2017

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

RESID(-1) -0.751386 0.106702 -7.041932 0.0000