ANALIZA MACROECONOMETRICA A IMPACTULUI INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA CRESTERII ECONOMICE IN GERMANIA SI CHINA

Abstract
In aceasta lucrare se urmareste analizarea impactului Investitiilor Straine Directe (ISD) asupra cresterii economice a unei tari. Demersul cercetarii intreprinse in cadrul acestei lucrari are un dublu obiectiv: mai intai realizarea unei analize critice a literaturii de specialitate, pornind de la teoriile si modelele fundamentale ale Investitiilor Straine Directe si abordarile teoretico-empirice ale determinantilor Investitiilor Straine Directe, dar si ale consecintelor economice asupra tarii gazda si de origine. Ulterior pe baza cercetarilor statistice realizate la nivel mondial, prin modelarea unor variabile economice relevante in domeniu, am urmarit evidentierea impactului Investitiilor Straine Directe asupra unui grup de doua economii de origine din Europa Centrala si Asia analizate pe date de tip panel. Rezulatele indica o influenta semnificativa a investitiilor straine directe asupra cresterii economice din aceste doua tari. In acord cu obiectivele propuse lucrarea este structurata pe 4 capitole, prima parte surprinzand analiza critica a literaturii economice privind relatia dintre Investitiile Straine Directe (ISD) si cresterea economica (PIB) , din perspectiva teoriilor si modelelor de ISD, iar cea de-a doua parte cuprinde studiul empiric intreprins in identificarea si evaluarea impactului Investitiilor Straine Directe asupra cresterii economice la nivelul urmatoarelor tari: Germania si China.

1. Introducere
Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. O alta definitie este ca prin investitie se intelege o cheltuiala facuta pentru obtinerea de bunuri cu valoare mare si durata de folosinta indelungata sau incorporarea de eforturi umane, materiale si/sau financiare intr-un obiect sau actiune in scopul obtinerii unor beneficii viitoare (Buglea, Eros-Stark, 2002, p.1). Elementele definitorii ale conceptului de investitii sunt (Romanu V. in Rob M. 2008, p.4): - Continutul concrete material al efortului investitional, care considera investitia ca o structura individualizata de resurse diferite ca natura si volum ce sunt argumentate de realizarea unui proiect - Factorul timmp care releva faptul ca orice proiect de investitii are o perioada de viata proprie caracterizata prin etape si momente bine definite si pe parcursul careia parametrii economici ai proiectului au o evolutie proprie descrisa, de regula, in tabloul fluxurilor de numerar - Notiune de eficienta conform careia intreprinzatorul accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse pentru o serie de efecte viitoare, care in suma totala trebuie sa fie superioare cheltuielilor initiale
1

Notiune de risc, care decurge din insasi esalonarea pe perioadele viitoare a efectelor asteptate; aceste efecte viitoare sunt insa sperante si nu certitudini.

Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economici, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. O investitie straina directa reprezinta o relatie pe termen lung si reflecta dorinta de durata a investitorului de a desfasura o activitate productive pe teritoriul altei tari, de a controla intreprinderea in care se fac investitiile respective. In cazul investitiilor straine directe, o data cu transferal de capital in alta tara, are loc si un transfer de noi tehnologii, de deprinderi manageriale avansate, de noi modele de bunuri (Doltu C., 2008, p.63). Potrivit aceluiasi autor, cel mai important rol al investitiilor straine directe este ca pot servi drept instrument de respecializare a economiilor nationale, de trecere a acestora la un nivel superior de specializare internationala, ce ar aduce profituri mai inalte pe unitate de capital investit. Investitiile straine pot determina si o reducere substantiala a costurilor de productie si , implicit, a preturilor, marind competitivitatea externa a producatorilor locali si deci a exporturilor. In plus, sunt imbunatatite avantajele locale ale tarilor gazda fata de fluxurile viitoare de ISD. (Matei M, 2004, p.54). ISD contribuie in mod direct la cresterea economica prin crearea locurilor de munca atat in sectorul industrial in care are loc investitia dar si in alte sectoare legate prin lantul de productie de sectorul in care se face investitia. Astfel prin cresterea ocuparii se reduce ponderea populatiei aflate sub pragul de saracie si alaturi de celelalte efecte benefice pe care le au ISD progresul tehnologic, cresterea eficientei utilizarii capitalului, cresterea productivitatii muncii, standardul de viata se imbunatateste datorita cresterii PIB pe locuitor. Nu este insa intotdeauna valabil ca ISD sa aiba efecte pozitive, exista si state unde ISD au un impact negativ asupra economiei. Benede Nabende (1998) investigheaza situatia a cinci tari din Asia de Sud Est si gaseste corelatii pozitive intre ISD si cresterea economica pentru Indonezia, Malaezia si Filipine si negative pentru Singapore si Tailanda. ISD au un impact pozitiv asupra economiei tarii gazda, efectele pozitive fiind multiple: creste avantajul competitiv al acestor tari, potentialul lor de export, beneficiaza de transferul de cunostinte si de tehnologie, creste numarul locurilor de munca. ISD nu au numai efecte pozitive ci au si efecte negative precum: cresterea costurilor avand efecte adverse asupra balantei de plati dar si scaderea locurilor de munca la nivel national datorita atragerii fortei de munca catre intreprinderea unde se investeste. Investitiile straine directe globale au pierdut din avant in 2012, in profida faptului ca perspectivele pentru 2013 si 2014 sunt destul de optimiste. Astfel, potrivit Raportului Global al Investitiilor 2012 stabilit de catre UNCTAD, in timp ce in toata lumea se resimte incertitudinea
2

economica, fluxurile de investitii straine (ISD) au crescut cu 16% in 2011, depasind pentru prima data nivelul atins inainte de criza in 2005 2007, in pofida efectelor continue ale crizei financiare si economice globale si ale crizei actuale a datoriilor din Europa. In cazul de fata am analizat impactul investitiilor straine directe asupra PIB-ului unei tari dezvoltate, Germania, si asupra unei tari in curs de dezvoltare, China. Pentru multe tari dezvoltate ISD au devenit importante sau poate chiar cea mai importanta sursa de finantare externa (UNCTAD, 2006). Germania ocupa locul al saptelea in lume ca un beneficiar al investitiilor straine directe si locul al treilea ca si investitor in alte economii in conformitate cu UNCTAD. Potrivit aceleiasi surse oficiale, China este a doua economie gazda din lume in ceea ce priveste volumul de intrari de stocuri de ISD in anul 2012 si a cincea economie in lume ca volum al iesirilor de stocuri de ISD. Evolutiile investitiilor straine directe in Germania si China se pot observa in figurile de mai jos, care reprezinta atat intrarile de stocuri de ISD, cat si cele de iesiri. Fig. nr. 1: Evolutia intrarilor si iesirilor de stocuri de ISD in perioada 2000-2012 in Germania
2,000,000 1,500,000 1,000,000 500,000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Intrari stocuri de ISD Iesiri stocuri de ISD

Sursa : construit in baza datelor statistice de pe www.unctad.org 2013

Fig. nr.2: Evolutia intrarilor si iesirilor de stocuri de ISD in perioada 2000-2012 in China
900,000 800,000 700,000 600,000 500,000 400,000 300,000 200,000 100,000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Intrari stocuri de ISD Iesiri stocuri de ISD

Sursa : construit in baza datelor statistice de pe www.unctad.org 2013

Intrarile de stocuri de ISD in Germania se aflau in anul 2012 la nivelul de 716.343,97 milioane dolari in timp ce iesirile la nivelul de 1.547.185,22 milioane de dolari, manifestand o evolutie crescatoare relativ mica, aproximativ 1% si 5% , fata de anul precedent, 2011. Pe de alta parte, intrarile de stocuri de ISD in China se ridicau in 2012 la 832.882 milioane de dolari, iar iesirile de stocuri de ISD la nivelul de 509.000,67 milioane de dolari, manifestand o crestere accelerate de aproximativ 17%, respectiv 20% fata de anul precedent, 2011.

2. Literatura de specialitate
In sistemul economiei nationale, investitiile reprezinta un accelator care are rolul de a multiplica intrarile de resurse materiale si de munca determinand astfel o crestere a iesirilor din sistem (Biber E., 1998, p.56 ). Astfel in sistemul factorilor care conditioneaza dezvoltarea economica a unei tari, investitiile ocupa un loc strategic. De aceea investitiile constituie principalul mijloc prin care se realizeaza cresterea economica. Se asteapta ca impactul investitiilor straine directe asupra cresterii economice sa fie dublu. In primul rand prin acumularea de capital in economia gazda. ISD stimuleaza cresterea economica prin incurajarea incorporarii de noi intrari si tehnologii straine in productia economiei gazda. In al doilea rand, prin transferurile de cunostinte, se asteapta ca investitiile straine directe sa argumenteze existenta stocului de cunostinte in economia gazda prin pregatirea profesionala a fortei de munca si achizitiile de abilitati, pe de-o parte, si prin introducerea practicilor de management alternativ si modalitatile de organizare pe de alta parte (de Mello and Sinclaire, 1995). Economia se confrunta tot mai mult cu implicatiile tehnico-stintifiice, ale carei produse necesita pentru aplicarea lor in productie importante fonduri de investitii. Investitia straina directa este conventional definita ca o forma de cooperare internationala interfirma care implica un pachet de actiuni semnificativ si putere decizionala, sau de control, in intreprinderile straine. De asemenea este considerat ca ISD cuprinde si alte forme de cooperare in ceea ce priveste capitalul care implica furnizarea de active corporale si necorporale de catre o intreprindere straina unei firme interne. In prezenta ISD , productia agregata in economia gazda este efectuata prin combinarea fortei de munca si capital tehnic. Acesta din urma poate fi national ( sau strain . Investitiile straine directe afecteaza in mod direct , prin cresterea stocului de capital tehnic in economia gazda, ca si cumulat, si in mod indirect prin inducerea dezvoltarii capitalului uman si promovand tehnologia moderna. De asemenea este important sa se evalueze gradul de complementaritate si de substitutie intre investitiile interne si investitiile straine directe, deoarece o vedere Schumpeteriana simplista asupra ISD, mai exact investitiile inovatoare care subliniaza distrugerea creativitatii prin intermediul substitutiei, poate trece cu vedere posibilitatile de complementaritate dintre investitiile straine directe si cele autohtone (Luiz de Melo, 1999, p.135). Sub complementaritate, inovatiile incorporate in investitii straine pot creste, mai degraba decat reduce, inchirierea de tehnologii mai vechi (Young, 1993 in de Mello, 1999). De asemenea, in cazul in care este de asteptat ca ISD sa afecteze cresterea economica in mod pozitiv, poate fi argumentat faptul ca este nevoie de un anumit grad de complementaritate cu investitiile interne, cel putin pe termen scurt, avand in vedere existenta factorului dotare in tara gazda care actioneaza ca un determinant a ISD. Cresterea stocului de capital strain conduce la cresterea temporara a ratei de crestere a productiei (Luiz de Melo, 1999, p.135). Desi teoria ciclurilor de afaceri si teoria cresterii economice au fost mult timp considerate doua categorii distincte de studii , Ramey si Ramey ( 1995) au constatat ca ciclurile de afaceri aveau efecte negative asupra cresterii economice a unei tari . In timp ce acestia ofera prima dovada a relatiei dintre
4

ciclurile de afaceri si cresterea economica , ei nu explica sursele fundamentale ale acestei relatii . O varietate de factori afecteaza cresterea economica si ar putea exista o eterogenitate semnificativa in modul in care ciclurile de afaceri afecteaza aceste surse de crestere . Investitia straina directa ( ISD) a fost citata de catre multi ca o sursa importanta de crestere economica si ar putea fi una dintre conexiunile intre ciclurile de afaceri si cresterea economica ( Borensztein et al. , 1998 in Miao Wang and M. C. Sunny Wong, 2007) . Cu toate acestea , cel putin pana de curand , studii moderne despre ISD au avut tendinta sa minimalizeze sau chiar sa ignore rolul ciclurilor de afaceri , una dintre conditiile fundamentale ale unei economii care afecteaza investitiile straine directe (Miao Wang and M. C. Sunny Wong, 2007). O alta abordare a impactului ISD asupra cresterii economice este realizata de E. Bode si P. Nunnenkamp (2011) cu ajutorul lanturilor Markov. In lucrare sunt investigate efectele influxurilor de ISD intre statele din Statele Unite ale Americii asupra venitului per capita si cresterii economice incepand cu jumatatea anilor 1970. Cu ajutorul lanturilor Markov (ce cuprind distributia veniturilor per capita ale statelor), autorii demonstreaza faptul ca atat caracteristicile cantitative cat si cele calitative ale ISD influenteaza venitul per capita si cresterea economica. Investitiile care folosesc intensiv forta de munca si care sunt concentrate in statele bogate, au influentat cresterea veniturilor, in timp ce investitiile ce folosesc intensiv capitalul, concentrate in statele sarace nu au influentat cresterea. Concluzia este ca ISD au incetinit convergenta intre statele din SUA, indiferent de sectoarele economice in care au fost facute. Pentru tarile in curs de dezvoltare investitiile trebuie considerate ca unicul factor care poate asigura micsorarea decalajelor fata de statele avansate economic ale lumii. Numai prin folosirea adecvata a resurselor investitionale se pot crea noi locuri de munca, se poate mari produsul national brut pe locuitor, poate creste productivitatea muncii si, pe aceasta baza, calitatea vietii poporului (Serbu S., 2007, p.80). Astfel, investitiile reprezinta un factor calitativ, intensiv al modernizarii structurii economiei nationale. Investitiile reprezinta in cea mai mare parte un factor extensiv de crestere economica, ceea ce ne obliga a-l considera intr-o stransa interdependenta cu factorii intensivi. La inceputul anilor 1990 , China a primit fluxuri mari de investitii straine directe ( ISD) si a devenit unul dintre cei mai mari beneficiari de ISD dintre tarile in curs de dezvoltare . Intr-adevar , investitiile straine directe in China , care au totalizat 321 miliarde dolari intre 1990 si 2000 , aproape s-au dublat si au ajuns la 638 miliarde dolari intre 2000 si 2008 . Prin urmare , este important a intelege atat teoretic, cat si practic daca aceste fluxuri de investitii au contribuit la marirea ratelor de crestere in China . In teorie , relatia de cauzalitate dintre ISD si cresterea PIB-ului poate rula in orice directie . Pe de o parte , in conformitate cu " ipoteza de crestere bazata pe investitii straine directe " , fluxurile de ISD pot stimula cresterea economica pentru tarile gazda prin cresterea stocului de capital , crearea oportunitatii de noi joburi , si facilitarea transferului de tehnologie ( Borensztein et al , 1998; . De Gregorio , 2003; de Mello , 1997 in Yalta A., 2013) . Pe de alta parte , in conformitate cu " ipoteza dimensiunii pietei " , o crestere rapida a PIB-ului conduce la crearea de noi oportunitati de investitii in tara gazda , care la randul lor pot provoca, de asemenea intrari mai mari de ISD ( Mah , 2010 , Rodrik , 1999 in Yalta A., 2013 ), avand loc astfel un circuit . In plus, desi studiile existente sugereaza, in general, un impact pozitiv al investitiilor straine directe asupra cresterii economice , este posibil, de asemenea, ca ISD sa aibe si efecte negative asupra cresterii economice prin excluderea investitiilor interne crescand astfel vulnerabilitatea externa si provocand dependenta (Aitken si Harrison, 1999; Lipsey, 2002 in Yalta A., 2013). Nu in ultimul rand, este de asemenea posibil ca o relatie cauzala intre ISD si cresterea economica sa nu existe, sprijinind asa-numita "ipoteza neutralitatii".

Desi potentiala legatura de cauzalitate intre ISD si cresterea economica in China a fost un subiect de cercetare considerabila in ultimii ani , rezultatele empirice de pana acum au furnizat previziuni contradictorii cu privire la efectele investitiilor straine directe . Folosind de asemenea abordarea VAR (vectorial autoregresiva) dezvoltata de Toda si Philips , Zhao si Du (2007) au concluzionat ca, cresterea economica a Chinei a atras fluxuri de ISD. Exista, de asemenea, studii care raporteaza faptul ca relatia de cauzalitate functioneaza in ambele directii . Utilizand o autoregresie vectoriala ( VAR ) in contextul functiei de productie si folosind procedura de testare a noncauzalitatii a lui Toda si Granger, Shan ( 2002) si Shan et al . (2004 ) a gasit doua moduri de functionare a relatiei de cauzalitate intre productie si fluxurile de ISD pentru perioada cuprinsa intre 1986 si 1998. Xiaohui colab . (2002, a apelat, de asemenea, la un cadru de cointegrare si a descoperit o relatie de cauzalitate bidirectionala intre cresterea economica si investitiile straine directe . In cele din urm , Herzer et al. ( 2008) au examinat ipoteza de crestere economica prin ISD pentru 28 de tari folosind tehnici de cointegrare si a sugerat ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre ISD si rata de crestere a PIB-ului (Yalta A., 2013). Concluzia la care A. Yasemin Yalta a ajuns dupa ce a investigat relatia de cauzalitate dintre ISD si PIB in China pe perioada 1982-2008, atat intr-un cadru bivariat cat si multivariat, este ca o relatie seminficativa statistic intre ISD si PIB nu exista. Rezultatul la care a ajuns de fapt este ca investitiile straine directe nu conduc in mod abligatoriu la o crestere economica mai mare la nivel agregat si sugereaza necesitatea de a realiza analize dezagregate pe baza datelor la nivel industrial si provincial pentru formularea de politici macroeconomice eficiente in ceea ce priveste fluxurile de ISD. O alta analiza de panel este realizata de catre K. Zhang pentru provinciile din China in perioada 1992 2004 gasind efecte pozitive de crestere a veniturilor ca urmare a ISD, mai ales in zonele de coasta. Forma finala (prin explicitarea productivitatii totale a factorilor si dupa liniarizare si diferentiere) a modelului (functie de productie de tip Cobb Douglas) are ca variabile exogene: rata de crestere a fortei de munca (insotita de coeficientul ce reprezinta elasticitatea productiei in functie de forta de munca), ponderea investitilor nationale in PIB, ponderea ISD in PIB (coeficientii acestora reprezinta produsul marginal al IN respectiv ISD), de asemenea, coeficientul ponderii ISD in PIB capteaza si externalitatile ISD asociate cu transferul de tehnologie. O alta variabila exogena este modificarea ratei stocului de ISD in PIB (coeficientul acesteia reflecta productivitatea superioara a companiilor straine). De asemenea, mai sunt incluse in model o variabila ce semnifica nivelul initial de dezvoltare (PIB per capita) si capitalul uman (H). Legat de capitalul uman se mai introduce o variabila (ponderarea capitalului uman cu stocul de ISD in PIB) bazata pe postulatul conform caruia implementarea tehnologiei avansate din ISD depinde de un anumit nivel al capitalului uman din tara gazda. Variabila endogena este rata de crestere a PIB (Feder, 1982; Levin si Raut, 1997; Barro si Salai-Martin, 1995; Borenszstein, 1998). Un alt studiu, Hansen si Rand (2004) analizeaza relatia dintre ISD si PIB pe un esantion de 31 de tari in curs de dezvoltare in perioada 1970 2000 printr-o relatie de cauzalitate Granger. Prin analiza de panel autorii gasesc o relatie de cauzalitate bidirectionala intre rata ISD/PIB si nivelul PIB. ISD are un efect pe termen lung asupra PIB, in timp ce PIB-ul nu are un efect pe termen lung asupra ratei ISD/PIB. In acest sens, ISD determina crestere economica. De asemenea se realizeaza un model in care ISD sunt reprezentate de o parte din formarea bruta a capitalului (FBC) rezultand efecte pe termen lung ale schimbarilor in nivelul mediu al ISD/FBC. Autorii interpreteaza acest rezultat ca favorizand
6

ipoteza conform careia ISD au un impact asupra PIB via transferul de cunostinte si transferul de tehnologie. O alta abordare foloseste un model Sollow extins, in care productia depinde de stocul de capital, forta de munca, capitalul uman si productivitate. Este vorba despre economia Nigeriei (Ayanwale, 2007). Stocurile de capital intern si strain sunt exprimate separat printr-o functie de productie de tip Cobb-Douglas in care productia este dependenta de stocurile de capital intern si strain, munca, capitalul uman si restul, productivitatea totala a factorilor. Ecuatia se liniarizeaza si se diferentiaza de ordinul intai in raport cu timpul, stocurile de capital sunt reprezentate de ratele ISD/PIB si IN/PIB. Serile investitilor sunt stationarizate Totodata, deschiderea economiei nationale fata de ISD contribuie si la intensificarea concurentei, inducand o utilizare mai eficienta a resurselor de catre agentii economici, ceea ce conduce, in final, la cresterea eficientei economice. In vederea evitarii unui impact negativ, cele mai multe tari din Europa centrala si de Est au adoptat legi privind concurenta conform normelor UE. Astfel, se produce si modernizarea si adaptarea sistemului legislativ, pe langa legile specifice de atragere a ISD, fiind adoptate si legi complementare care sa favorizeze accesul ISD (falimentul, piata de capital, sistemul de impozitare). In plus ISD incurajeaza si genereaza investitiile interne.

3. Analiza empirica a impactului Investitiilor Straine Directe asupra Cresterii Economice 3.1. Ipoteza cercetarii

Ipoteza de cercetare : intre investitiile straine directe si cresterea economica exista o legatura directa, pozitiva si semnificativa . Pentru a evidentia impactul investitiilor sraine directe asupra cresterii PIB-ului in Germania (o economie dezvoltata) cat si in China (economie in curs de dezvoltare) am folosit modelul de regresie liniara multipla realizat cu date ce vizeaza o perioada de doisprezece ani, respeciv 2000 -2012, avand ca variabila dependenta PIB-ul si variabile independente intrarile si iesirile de stocuri de ISD. Modelul de regresie liniara multipla se exprima astfel:

Yit=0+ 1X1it+ 2X2it++ kXkit+it,

i=1,.,n

Y: Variabila dependenta; X1, X2..Xn : Variabila independenta; : Variabila reziduala; 0: Termenul constant; 1, 2 k : Coeficientii variabilelor independente Se considera ca intre Y si X exista o dependenta in sensul ca Y este influentat de X. Modelul de regresie multipla analizeaza relatia cauzala dintre o variabila, numita endogena sau dependent, si doua sau mai multe caracteristici independente sau exogene. In urma analizelor efectuate a rezultat faptul ca in cazul Germaniei si Chinei intrarile si iesirile de ISD afecteaza in mod pozitiv PIB-ul, adica determina cresterea acestuia.
7

3.2.

Modele dezvoltate: ecuatii, specificatii, ipoteze, limite

Procedurile mele empirice sunt dupa cum urmeaza: am evaluat impactul intrarilor si iesirilor de ISD asupra cresterii economice a unei tari (PIB). Modelul utilizat este cel al regresiei liniare multiple. In cadrul analizei empirice, accentul a fost pus pe dependenta statistica a uneia dintre variabile (variabila dependenta) de mai multe variabile distincte (variabile explicative). Modelul de regresie multipla, cu doua variabile , a fost utilizat adecvat pentru a analiza impactul economic al intrarilor si iesirilor de stocuri de ISD asupra PIB-ului unei tari. Modelul de regresie liniara multipla pentru cercetarea mea se exprima astfel: PIB=0+ 1 * Intrare stocuri de ISD + 2 * Iesire stocuri de ISD+ unde : PIB (produsul intern brut) = exprima valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale produse in interiorul unei tari, intr-o anumita perioada, de regula un an. Intrarile de stocuri de ISD = valoarea capitalului dintr-o economie care apartine unui investitor rezident al unei alte economii. 0 = Termenul constant (Intercept); 1, 2 = Coeficientii variabilelor independente Pentru Germania avem urmatorul model: Ipoteza nula (Ho) de la care am plecat in analiza mea este ca intrarile de stocuri de ISD (X1) si iesirile de stocuri de ISD (X2) determina o crestere a PIB-ului (Y), ceea ce inseamna ca 1 0 si 2 0. In urma regresiei liniare rezulta H1: 1=3,1730 >0, iar 2=0,1477 >0 ceea ce rezulta ca ipoteza nula (Ho) se accepta. Regresia liniara multipla in acest caz este: PIB= 981667,5026 +3,1730 * Intrare stocuri de ISD+0,1477 * Iesire stocuri de ISD Model Coeficienti Intercept X Variable 1 X Variable 2 Multiple R Valoarea coeficientului 981667,5026 3,1730 0,1477 Eroare standard 139243,6037 1,2489 0,6318 0,976640956 0,953827557 N Obs 13 ani
Sursa : UNCTAD (2013), UNCTADSTAT, www.unctad.org

t- stat 7,05 2,5405 0,2338

p-valoare 3,49866E-05 0,0293373 0,819849685

Rezultatul regresiei liniare multiple se poate observa si in Figurile nr. 3 si 4. Figura nr.3 : Corelatia dintre PIB si intrari de stocuri de ISD la nivelul Germaniei in perioada 2000-2012
800,000.00 700,000.00 intrari stocuri de ISD 600,000.00 500,000.00 400,000.00 300,000.00 200,000.00 100,000.00 0.00 0 1,000,000 2,000,000 PIB 3,000,000 4,000,000

y = 0.2756x - 247259 R = 0.9536

Figura nr.4 : Corelatia dintre PIB si iesiri de stocuri de ISD la nivelul Germaniei in perioada 2000-2012
1,800,000.00 1,600,000.00 1,400,000.00 1,200,000.00 1,000,000.00 800,000.00 600,000.00 400,000.00 200,000.00 0.00 0

Iesiri stocuri de ISD

y = 0.5363x - 441306 R = 0.924

1,000,000

2,000,000 PIB

3,000,000

4,000,000

Sursa : UNCTAD (2013), UNCTADSTAT, www.unctad.org

In ceea ce priveste relatia intre ISD si PIB in Germania, conform tabelului de mai sus, desprindem urmatoarele idei: coeficientul de corelatie (multiple R) de 97,66% scoate in evidenta o legatura puternica intre cele 3 variabile analizate, ceea ce inseamna ca produsul intern brut al Germaniei este puternic influentat de intrarile si iesirile de stocuri ale investitiilor straine directe; coeficientul de determinatie (R square) indica o pondere de 95,38% a influentei investitiilor straine directe in variatia produsului intern brut. Conform valorii coeficientilor de regresie (X variable 1si X variable 2) valoarea produsului intern brut se modifica cu 3,17 unitati daca valoarea intrarii de stocuri de investitii straine directe se modifica cu o unitate si, de asemenea, valoarea produsului intern
9

brut se modifica cu 0,14 unitati daca valoarea iesirii de stocuri de investitii straine directe se modifica cu o unitate. Pentru China avem urmatorul model: Ipoteza nula (Ho) de la care am plecat este ca intrarile de stocuri de ISD (X1) si iesirile de stocuri de ISD (X2) determina o crestere a PIB-ului (Y), ceea ce inseamna ca 1 0 si 2 0. In urma regresiei liniare rezulta H1: 1=1,6742 >0, iar 2 =12,0322 >0 ceea ce rezulta ca ipoteza nula (Ho) se accepta. Regresia liniara multipla in acest caz este: PIB= 1022921,953 + 1,6742 * Intrare stocuri de ISD + 12,0322* Iesire stocuri de ISD Model Coeficienti Intercept X Variable 1 X Variable 2 Multiple R R Square N Obs Valoarea coeficientului 1022921,953 1,6742 12,0322 Eroare standard 1294201,07 7,3092 9,3202 0,986448515 0,973080672 13
Sursa : UNCTAD (2013), UNCTADSTAT, www.unctad.org

t- stat 0,7903 0,2290 1,2909

p-valoare 0,447638967 0,823439544 0,225755895

Rezultatul regresiei liniare multiple se poate observa si in Figurile nr. 5 si 6.

Figura nr.5 : Corelatia dintre PIB si intrari de stocuri de ISD la nivelul Chinei in perioada 2000-2012
900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 0

Intrari stocuri de ISD

y = 0.0874x + 65830 R = 0.9686

2,000,000 4,000,000 6,000,000 8,000,000 10,000,000 PIB

10

Figura nr.6 : Corelatia dintre PIB si iesiri de stocuri de ISD la nivelul Chinei in perioada 2000-2012
600,000 500,000 Iesiri stocuri de ISD 400,000 300,000 200,000 100,000 0 -100,000 0 2,000,000 4,000,000 6,000,000 8,000,000 10,000,000 PIB

y = 0.0687x - 86091 R = 0.9729

Sursa : UNCTAD (2013), UNCTADSTAT, www.unctad.org

In ceea ce priveste relatia intre ISD si PIB in China, conform tabelului de mai sus, desprindem urmatoarele idei: coeficientul de corelatie (multiple R) de 98,64% scoate in evidenta o legatura puternica intre cele 3 variabile analizate, ceea ce inseamna ca produsul intern brut al Chinei este puternic influentat de intrarile si iesirile de stocuri ale investitiilor straine directe; coeficientul de determinatie (R square) indica o pondere de 97,30% a influentei investitiilor straine directe in variatia produsului intern brut. Conform valorii coeficientilor de regresie (X variable 1si X variable 2) valoarea produsului intern brut se modifica cu 1,67 unitati daca valoarea intrarii de stocuri de investitii straine directe se modifica cu o unitate si, de asemenea, valoarea produsului intern brut se modifica cu 12,03 unitati daca valoarea iesirilor de stocuri de investitii straine directe se modifica cu o unitate.

11

4. Concluzii finale si limite ale cercetarii

Analiza realizata urmareste impactul investitiilor straine directe asupra dezvoltarii economice luand in calcul doar produsul intern brut. Comparand rezultatele acestei analize sunt relevante urmatoarele aspecte: cea mai mare influenta a intrarilor de stocuri de investitii straine directe asupra produsului intern brut se intalneste in Germania (3,17), in timp ce iesirile de stocuri de ISD nu au o influenta asa de mare, fiind chiar aproape nesemnificativa (0,17). Comparativ cu Germania, in analiza Chinei rezultatul este chiar invers, in sensul ca cea mai mare influenta asupra produsului intern brut o au iesirile de stocuri de investitii straine directe (12, 03), in timp ce intrarile de stocuri de investitii straine directe au o influenta relative mica (1,67) . Rezultatul in asamblu fiind ca ipoteza de la care am plecat in ambele analize se confirma, rezultat la care au ajuns si majoritatea cercetatorilor care au studiat aceasta relatie. Lucrarea de fata prezinta si limitari ce consta in faptul ca pentru a observa mai bine impactul investitiilor straine directe asupra cresterii economice a unei tari trebuie sa analizam atat relatia dintre PIB si ISD, cat si dintre PIB/ capita si ISD. In plus analiza mea s-a oprit asupra a doar doua tari, iar pentru a verifica ipoteza conform careia ISD influenteaza in mod pozitiv cresterea economica trebuie sa luam in esantionul analizat un numar mult mai mare de state cu economii in diferite stadii de dezvoltare (deja dezvoltate sau in curs de dezvoltare). Investitiile straine directe sprijina cresterea PIB-ului si aduc beneficii pe plan national. Intrarile de ISD sunt benefice nu numai pentru ca aduc capital tarii receptoare dar si pentru ca genereaza locuri de munca, contribuie la crestera economica deoarece se ofera acces la tehnologii avansate externe, cresc avantajele competitive precum si potentialul de export. Marea majoritate a specialistilor in domeniul ISD considera ca acestea exercita un impact pozitiv asupra cresterii economice. Ei au demonstrat ca exista o relatie directa intre intarile si iesirile de ISD si cresterea PIB. Astfel, tarile care au atras un volum important de ISD au avut cele mai inalte ritmuri de crestere economica. Alti autori au avut rezultate total opuse in ceea ce priveste relatia PIB-ISD si ca de fapt intrarile si iesirile de ISD nu au impact puternic asupra cresterii economice Tendintele investitiilor straine directe releva o crestere continua in cazul tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie, iar in cazul tarilor dezvoltate acestea manifesta o tendinta constanta sau chiar de scadere. Ipoteza mea de cercetare pentru Germania si China s-a concretizat printr-un rezultat pozitiv. Astfel, pe o perioada de 13 ani (2000-2012) intrarile si iesirile de ISD au avut un efect benefic pentru cele doua tari ajutand la cresterea PIB-ului , rezultat ce a coincis si cu cel obtinut de alti autori. Tarile analizate au politici de favorizare a investitiilor si de deschidere fata de investitorii straini. Consider ca pe viitor pentru o crestere economica durabila tarile trebuie sa continue a crea un cadru favorabil investitorilor straini pentru a beneficia de o influenta si un impact pozitiv cat mai mare.

12

BIBLIOGRAFIE

1. Ayanwale A. B. (2007), FDI and Economic Growth: Evidence from Nigeria African Economic Research Consortium (AERC) research paper 165,Nairobi. 2. Bode E. & Nunnenkamp P (2011), "Does foreign direct investment promote regional development in developed countries? A Markov chain approach for US states, Review of World Economics vol. 147(2), pages 351-383. 3. Borensztein E., De Gregorio and Lee J.W. (1998), How does foreign investment affect growth?, Journal of International Economics 45, pages 115135. 1. Buglea A., Stark L.E. (2002), Investitiile si finantarea lor, Editura Universitatii de Vest, Timisoara. 2. Doltu C. (2008), Investitiile straine directe si influenta lor asupra modernizarii economiei in tranzitie, Editura ARC, Chisinau. 3. Grossman M. si Helpman E. (1991), Innovation and Growth in the Global Economy, The MIT Press, Cambridge, MA. 4. Matei M. (2004), Investitiile straine directe, functii si evolutii 1990-2000, Editura Expert, Bucuresti. 5. De Mello L.R. JR. (1999), Foreign direct investment-led growth: evidence from time series and panel data, Oxford Economic Papers 51, pages133-151. 6. Rob M. (2008), Procesul Investitional si Alocarea Resurselor Financiare, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara 7. erbu G. (2007), ,,Investiii strine directe Determinani, Efecte i politici de promovare Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca. 8. UNCTAD (2013), UNCTADSTAT, www.unctad.org 9. Wang M. and Wong Sunny M.C. (2007), Foreign Direct Investment Outflows and Business-cycle Fluctuations, Review of International Economics, 15(1), pages 146163. 10. Yalta A.Y. (2013), Revisiting the FDI-led growth Hypothesis: The case of China, Economic Modelling 31, pages 335343.

13