UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE
DISCIPLINA: MACROECONOMIE INTERNAȚIONALĂ

Impactul ISD asupra creșterii

economice în Polonia

Conducător științific
Prof.univ.dr. Cristian Popescu

Student
Carauș Daniela
Doroșenco Victor
Lapșin Valentina
Tonofrei Luminița
Grupa nr. mEAI1

IAȘI 2021
 Cuprins

Introducere 2
1. Impactul ISD asupra creșterii economice într-un grup de state. 3
2. Analiza descriptiva a datelor 9
2.1. Produs Intern Brut 9
2.2. Rata șomajului 10
2.3. Cota Investițiilor Străine Directe din PIB 10
2.4. Rata dobânzii 11
2.5. Rata cursului valutar 12
2.6. Consum privat 13
2.7. Consum guvernamental 13
2.8. Salarii minime 14
2.9. Emisiile CO2 15
2.10. Cheltuieli cu sănătatea 16
2.11. Educație terțială 17
3. Demonstrarea ipotezelor prin cercetare statistică 18
Concluzii 27
Recomandări 28
Bibliografie 29

1
 Introducere
Relația dintre investițiile străine directe (ISD) și creșterea economică a atras o atenție
majoră din partea guvernelor a țărilor în curs de dezvoltare. Deoarece creșterea economică este
unul dintre principalele lor obiective, politicile legate de atracția ISD au fost prioritare pe
parcursul procesului de creștere economică și dezvoltare în aceste țări. Se observă pe scară largă
că ISD atenuează dezechilibrul de economisire-investiție și oferă tehnologie care este utilizată
pentru producția de bunuri și servicii. În plus, ISD sporește veniturile din impozite, precum și
capitalul uman. Dintr-o altă perspectivă, se poate afirma că ISD este unul dintre factorii cruciale
pentru procesul de integrare economică, deoarece crește beneficiile pe termen lung și conexiunile
între diferite țări.
Pe de o parte, s-au discutat între cercetători diverse efecte pozitive pe care ISD le oferă
pentru o economie. Nu numai că ISD diversifică structura capitalului destinatarului, dar oferă și
externalități pozitive, cum ar fi tehnologia și difuzarea cunoștințelor. De exemplu, ISD crește
investiția, ceea ce la rândul său reduce decalajul dintre economisire și investiție.
Pe de altă parte, este afirmația studiilor anterioare că, pe termen scurt, impactul ISD
asupra creșterii economice este negativ, dar pe termen lung efectul ISD asupra creșterii
economice este pozitiv. În această eră a globalizării în care barierele economice, comerciale și
tehnologice se estompează, țările în curs de dezvoltare se concentrează asupra ISD datorită
efectelor sale pozitive.
Deși fiecare țară are propriile sale caracteristici și puncte forte de valorificat atunci când
lucrează pentru creșterea economică, ISD are în continuare un rol esențial printre factorii majori
care afectează direct creșterea. ISD este cheia integrării economice globale, oferind stabilitate
financiară, stimulând creșterea economică și îmbunătățind bunăstarea socială.
Pentru acest studiu, definiția ISD (variabilă ipotetică independentă) se referă la o
investiția directă ce reprezintă o investiție a unei entități nerezidente într-o economie care
reprezintă o dobândă durabilă, definită ca 10% sau mai mult drept de vot, într-o întreprindere
rezidentă într-o altă economie.
După prăbușirea regimului comunist, Polonia a început tranziția către o economie de
piață și a identificat efectul pozitiv al investițiilor străine directe (ISD) asupra procesului de
tranziție. Intrarea de capital străin este considerată un factor important care facilitează procesul
de privatizare și reconstrucție a economiilor din Europa Centrală și de Est (CEE).
Primul capitol acestei lucrări oferă un “literature review” a tendințelor de bază ale ISD,
cum ar fi efectele fluxului de ISD, valoarea acestuia în economii, impactul ISD în funcție de
formele de investiții.

2
 Al doilea capitol se face o analiză descriptivă a datelor alese ca variabile/indicatori care
au o relație strânsă între creștere și dezvoltare economică în raport cu ISD. În această analiză se
regăsesc date precum: produsul intern brut; rat șomajului:

1. Impactul ISD asupra creșterii economice într-un grup de state.

Literature review

Impactul ISD asupra creșterii economice este destul de controversat. Rolul investițiilor
străine directe în promovarea antreprenoriatului în statele europene și nu numai este unul destul
de ambiguu și contradictoriu.(He Q., Tien-Liu T. K, 2019). Teoretic vorbind, literatura de
specialitate analizează mai multe aspecte, unul dintre care susține că ISD aduc în statele
beneficiare tehnologie, acces la informație și contribuie la acumularea de capital, astfel
contribuind direct la avansarea nivelului economic a țărilor susmenționate. Drept rezultat,
motivăm interesul pentru stimularea ISD prin externalitățile pozitive asociate. Se creează locuri
de muncă și se menține concurența, deoarece depășirea barierelor de intrare pe piețele locale și
diminuarea puterii antreprenorilor autohtoni, îi determină pe cei din urmă să se adapteze noii
realități, prin ridicarea standardelor serviciilor oferite. (Chanegriha M., et al., 2020) Alte
beneficii țin de sporirea productivității și implementarea noilor tendințe de management
(Ridzuan et al., 2018). Observăm că, prin majorarea resurselor investite în industrie are loc
reorientarea consumului de la bunurile provenite din import la cele realizate de întreprinderile
locale cu capital străin, iar asimilarea tehnologiilor și practicilor de management asigură eficiența
muncii.
Pe de altă parte, sunt propuse și alte viziuni care pun la îndoială legătura între cele două
fenomene. Totuși, dacă ISD-urile ar constitui rețeta perfectă pentru o economie dezvoltată, nu ar
exista țări sărace. Investițiile străine directe (ISD) fac parte integrantă dintr-un sistem economic
internațional deschis și eficient și constituie un catalizator major pentru dezvoltare. Cu toate

3
acestea, beneficiile ISD nu se acumulează în mod automat și uniform între țări, sectoare și
comunități locale. Politicile naționale și investițiile internaționale joacă un rol important în
atragerea ISD către un număr mai mare de țări în curs de dezvoltare (Moran, T. H., 2012).
Intrările de capital oferă finanțare rapidă, suplinind resursele interne limitate. Aceasta este
una dintre cauzele ce motivează țările în curs de dezvoltare să-și orienteze politica economică
spre atragerea investițiilor. Printre condițiile care sporesc atractivitatea unui stat pentru ISD se
numără nivelul capitalului uman, aici important fiind nivelul educației, cel al calificării forței de
muncă și relația cost-productivitate avantajoasă (Comes C. A., Bunduchi E.,2018), volumul
impunător al capitalului intern, deprecierea cursului (Ekananda M., Parlinggoman D. J., 2017),
gradul de stabilitate al economiei și de libertate a pieței, libertatea comerțului, nivelul
discrepanțelor tehnologice dintre țara gazdă și cea de origine.( Hayat A., 2019) . Bineînțeles
există o relație directă între volumul ISD și gradul de dezvoltare a economiei, concentrația fiind
mai impunătoare în cazul economiilor avansate. (Williams K., 2017) Statele cu un ritm de
creștere economică mai rapid generează o cerere mai mare de ISD, oferind oportunități de
obținere a profitului. (Chanegriha M., et al., 2020) Diferă și modul de influență a ISD, în țările
dezvoltate se evidențiază prin prisma extinderii activităților de cercetare și dezvoltare, ca factor
determinant al creșterii economice, în timp ce pentru țările cu un nivel de dezvoltare mai redus,
se materializează, în primă instanță, în creșterea nivelului de trai. (Bahri E. N. A., et al., 2017)
ISD-urile sunt esențiale pentru țările în curs de dezvoltare și pentru piețele emergente.
Companiile lor au nevoie de finanțare multinațională și expertiză pentru a-și extinde vânzările
internaționale. Țările lor au nevoie de investiții private în infrastructură, energie și apă pentru a
crește locurile de muncă și salariile. Majoritatea investițiilor acestor țări sunt prin fuziuni și
achiziții între companii mature-multinaționale. Investițiile acestor corporații globale au fost
destinate fie restructurării, fie reorientării către afacerile de bază. Investitorii străini pot ajuta și o
țară să atragă mai mulți turiști îmbunătățind atracțiile turistice, transportul și cazarea, facilități
precum aeroporturi și hoteluri. Există, de asemenea, o legătură directă între nivelul ISD și
numărul de manageri și antreprenori care caută oportunități de investiții ca turist de afaceri în
țările gazdă (Sokhanvar, A., 2019). Impactul ISD pentru reducerea sărăciei este mai semnificativ
în țările mai puțin dezvoltate și sărace din Asia. Pentru a reduce diferențele regionale, politica
ISD a țărilor mai puțin dezvoltate ar trebui să se concentreze pe redirecționarea acestor fluxuri
către economiile mici și slab dezvoltate. (Ahmad F., 2019)
Investițiile străine directe influențează economia globală și furnizează avantaje atât
investitorilor, cât și beneficiarilor. Capitalul se îndreaptă către afacerile cu cele mai bune
perspective de creștere, oriunde în lume. Investitorii caută cea mai bună rentabilitate cu cel mai
mic risc. Acest motiv de profit este orb de culoare și nu ține cont de religie sau politică, oferind
4
întreprinderilor bine conduse, indiferent de rasă, culoare sau crez, un avantaj competitiv și
reducând efectele politicii, amicismului și mitei. Drept urmare, cei mai inteligenți bani
recompensează cele mai bune afaceri din întreaga lume. Bunurile și serviciile lor intră pe piață
mai repede decât fără ISD nerestricționate. Fără îndoială, nivelul de creștere economică dintr-o
țară poate fi crescut dacă țara gazdă pune în aplicare politici care să ofere un mediu propice
pentru ca fluxurile de ISD să prospere (OECD, 2002). Ceea ce ne arată că pentru maximizarea
eficienței investițiilor, calitatea instituțiilor și reglementarea guvernamentală redusă, este
indispensabilă, stabilitatea statului devenind atractivă pentru capitalul din exterior. (Samborskyi,
O., et al., 2020)
Dintr-o perspectivă teoretică, impactul investițiilor externe asupra creșterii economice interne
are loc din două canale - canalul financiar și perspectiva producției. Una dintre condițiile
influenței pozitive a investițiilor străine este prezența piețelor financiare dezvoltate, (Makiela K.,
Quattara B.,2018) Pe o piață financiară ineficientă, o creștere a investițiilor străine directe
externe poate crea o criză a ofertei de bani pe piața internă. Acest lucru va duce la o creștere a
ratei dobânzii interne acolo, îngreunând împrumuturile și investițiile pentru firmele naționale.
Astfel, se poate spune că prin intermediul pieței financiare, investițiile străine directe externe au
un impact negativ asupra investiției interne și, prin urmare, este în detrimentul creșterii
economice (Agnihotri, An., Arora, Sh., 2019). Respectiv, dezvoltarea sectorului bancar, eficiența
în cadrul bursei de valori reprezintă recuzite importante în procesul de stimulare a economiei
prin intermediul ISD. (Bahri E. N. A., et al. 2017)
Așadar, companiile beneficiare primesc „cele mai bune practici” de management,
contabilitate sau îndrumare juridică de la investitorii lor. Ele pot încorpora cele mai noi
tehnologii, practici operaționale și instrumente de finanțare. Prin adoptarea acestor practici,
acestea sporesc stilul de viață al angajaților lor. Acest lucru ridică nivelul de trai pentru mai mulți
oameni din țara beneficiară. ISD recompensează cele mai bune companii din orice țară. Reduce
influența guvernelor locale asupra acestora.Țările beneficiare își văd creșterea nivelului de trai.
Deoarece compania beneficiară beneficiază de investiție, poate plăti impozite mai mari. Din
păcate, unele țări compensează acest beneficiu oferind stimulente fiscale pentru a atrage ISD.
Totodată, se afirmă că deschiderea spre exterior și încurajarea pătrunderii ISD este vitală
pentru atingerea unui nou nivel de dezvoltare. Așadar, ISD constituie cel mai important efect al
globalizării – proces profund studiat și la fel de controversat. Pe modelul mai multor state
( China, India, statele Europei de Est și a zonei Euro) se demonstrează relația directă între
volumul fluxurilor și avântul economic. (Agrawal G., Khan M. A., 2011 / Pegkas P., 2015).
Transferurile internaționale sunt caracteristici semnificative ale economiei globale. Investițiile
străine directe (ISD) reprezintă una dintre cele mai importante componente ale acestor
5
transferuri. Majoritatea țărilor, în special a națiunilor în curs de dezvoltare, țintesc să atragă ISD
în economiile lor, deoarece se așteaptă la o creștere economică pe termen lung din resurse
suplimentare stabile în țările gazdă (Iamsiraroj, S. (2016). Există câteva motive mai
fundamentale care susțin atractivitatea ISD: cum ar fi tehnologia avansată, competențele,
cercetarea și dezvoltarea și know-how-ul pentru țările gazdă, de asemenea oferă țării gazdă un
flux relativ mai stabil de fonduri, ajută la creșterea capacității productive și crește ocuparea forței
de muncă. Se susține, de asemenea, că ISD generează externalități de cunoștințe pozitive prin
instruirea forței de muncă și dobândirea de abilități, ajută la transferul de tehnologie, introduce
noi procese de producție, creează legături între sectoare și oferă firmelor interne accesul mult
dorit pe piețele externe (Iamsiraroj, S., Ulubaşoğlu, M. A., 2015). Țările din Europa Centrală și
de Est (CEEC) au fost semnificativ subdezvoltate din punct de vedere economic în comparație
cu țările din Europa de Vest, nu dispuneau de resurse și niveluri tehnologice adecvate, iar
creșterea lor a fost, prin urmare, condiționată de investiții străine majore. Investițiile străine
directe în economiile în tranziție din țările ECE devin unul dintre criteriile de bază ale
transformării economice reușite (Hlavacek, Petr, 2016). Țările din Europa Centrală și de Est
diferă în ceea ce privește eficiența cu care atrag ISD; cei care au fost în fruntea transformării
sistemice și s-au integrat cu Europa de Vest prin aderarea la UE reprezintă (cu unele excepții)
cea mai mare eficiență în atragerea ISD. (Dorożyński T., Dobrowolska B., Kuna-Marszałek A.,
2019) Cu alte cuvinte, efectul direct al ISD apare prin creșterea PIB-ului intern rezultat din
creșterea capitalului și a ocupării forței de muncă; efectul indirect se realizează prin efectele:
precum transferul de cunoștințe și tehnologie, care ulterior mărește avantajele competitive ale
firmelor interne (Nanthararath, P., Kang, E., 2019). Un rol esențial este deținut de investiții
pentru susținerea progresului tehnologic și celui de inovare. Proiectele de investiții reprezintă
mijlocul principal de exploatare a soluțiilor tehnologice, de construcții, elaborate de cercetători,
pentru a introduce progresul tehnologic în domeniul organizării managementului, informaticii, în
sfera producției și serviciilor, sănătății (Hâncu R., Bunu M., Dascaliuc D., 2010).
Performanța economică și creșterea economică a unei țări sunt influențate de mai mulți
factori. Pentru economiile în general și în ceea ce privește economiile în curs de dezvoltare în
special, investițiile străine directe (ISD) au fost observate și argumentate ca un factor
determinant semnificativ ( Saqib, N., Maryam M.,2013). În cadrul cercurilor de politică, există
convingerea larg răspândită că investițiile străine directe (ISD) sporesc productivitatea țărilor
gazdă și promovează dezvoltarea economică. Această noțiune rezultă din faptul că ISD nu numai
că pot oferi finanțare directă de capital, ci și pot crea externalități pozitive prin adoptarea
tehnologiei și a know-how-ului străin ( Alfaro, L., 2010). De asemenea, capitalul uman
reprezintă un factor cheie pentru atingerea unei economii înfloritoare. Cu cât acesta este mai
6
dezvoltat, cu atât statul per ansamblu este mai bogat. În susținerea acestei idei, o bună parte a
volumului de capital sunt destinate investițiilor în domeniul capitalului uman. Nu atât
tehnologiile, cât capacitatea de a avea o populație educată, focusată spre a raționaliza consumul
și, astfel, maximizarea profitului prin minimizarea cheltuielilor. (Su, Y. Zhiqiang L., 2017).
Efectul important și pe termen lung al ISD este, prin urmare, transferul de tehnologie și
knowhow care sunt încorporate în capitalul uman. Dacă investițiile aduc suficiente cunoștințe
noi, ele pot duce, conform teoriei creșterii endogene, la o creștere economică pe termen lung.
Deoarece ISD este de obicei identificată cu un astfel de model, aceasta poate fi văzută ca un
catalizator al creșterii economice pe termen lung a țării țintă (Hudea, Oana S., 2012). De
asemenea, s-a constatat că, în afară de faptul că capitalul uman este necesar pentru îmbunătățirea
generală directă a nivelului tehnologic în sine, este esențial și pentru capacitatea de a învăța din
surse tehnologice străine (Osano, H. M., Koine, P. W., 2016). Totuși, nu este garantat că ISD
poate determina dezvoltarea capitalului uman în țările gazdă, depinde dacă stocul disponibil de
capital uman îndeplinește pragul de calitate cerut. Rezultă că țările gazdă cu o capacitate de
absorbție inadecvată a capitalului uman tind să sufere sau, interacțiunea directă dintre capitalul
uman și ISD tind să fie nesemnificativ, ca urmare duce la o creștere negativă (Ngundu, M.,
Ngepah, N., 2020). Prin intermediul ISD, țărilor beneficiare li se acordă acces instantaneu la
noile tehnologii care pot aduce beneficii celor care primesc capital străin, precum și altor firme
din țara gazdă. În măsura în care FDI adaugă la capitalul social existent, acestea pot avea efecte
de creștere similare investițiilor interne, pe lângă atenuarea deficitelor balanței de plăți (Azman-
Saini, W., 2010). ). Calitatea sistemului de sănătate poate fi considerată un factor important de
atragere a ISD alături de infrastructuri, educație, forță de muncă și cheltuieli de cercetare și
dezvoltare. Sănătatea este o componentă a infrastructurii umane și este influențată de politicile
publice și de guverne. (Giammanco M. D., Gitto L., 2019)
Totuși. mulți ar susține că, având în vedere politicile adecvate și un nivel de dezvoltare de
bază, ISD poate juca un rol cheie în procesul de creare a unui mediu economic mai bun. Pe de
altă parte, există dezavantaje potențiale, de ordinul diminuării resurselor țării gazdă, poluării,
influenței negative asupra salariilor, respectiv a prețurilor. (Ali N., Mingque Y.,2018).
Înțelegerea direcției ,de cauzalitate între cele două variabile este crucială pentru formularea
politicilor care încurajează investitorii privați din țările în curs de dezvoltare. Pe de altă parte,
mai multe studii au estimat că există și o relație negativă între inflație și creșterea economică.
Mai exact, argumentul este că inflația este necesară pentru creșterea economică sau este în
detrimentul creșterii acesteia (Adeniyi, F. O., 2020). Dar, de asemenea, în ultimii ani fluxurile de
capital și componentele lor sunt afectate de criza internă și globală care destabilizează frecvent
atât economiile dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare (Roman, Mihai D., 2012).
7
 Analizând economiile din Chile, Thailanda și Malaysia s-a ajuns la concluzia că direcția
cauzalității dintre ISD și creșterea economică nu este confirmată în cazul Chile, în timp ce atât în
Malaysia, cât și în Thailanda, cauzalitatea este bidirecțională. În consecință, acest lucru pune
unele îndoieli cu privire la validitatea orientărilor politice care subliniază importanța ISD pentru
creștere și stabilitate în țările în curs de dezvoltare, în ipoteza că „ISD cauzează creșterea”.
Există și părerea că influența ISD-urilor ar deveni nesemnificativă dacă investițiile din sectorul
privat ar lua o pondere de peste 90% din produsul intern brut (PIB) în orice economie.
(Arthanari, A., Chowdhury. P. R., 2020). Creșterea numărului de ISD-uri pot fi văzute ca și
eforturile Guvernului de a îmbunătăți climatul investițional existent prin revizuirea politicilor
existente și instituirea de noi orientate pentru a oferi stimulente atât investitorilor străini, cât și a
celor interni și pentru a facilita investitorilor să desfășoare afaceri în țară. Se susține că fluxurile
de ISD contribuie la creșterea ocupării forței de muncă, la creșterea veniturilor în ceea ce
privește impozitele colectate, deversarea tehnologiei și inovarea în țara gazdă (Jilenga, M. T.,
Xu, H., Gondje-Dacka, I.-M., 2016).
Corupția a avut întotdeauna un impact puternic asupra fluxurilor de ISD și asupra
creșterii economiei pentru economiile dezvoltate. În acest sens, s-ar întâmpla opusul economiilor
în curs de dezvoltare. Fluxurile de ISD pot afecta mediul și reglementările de mediu, în special în
locații plin de industrii intense de poluare și unde standardele de mediu sunt mai permisive
(exemplu perfect - China). Impactul investițiilor străine directe (ISD) asupra aspectelor legate de
mediu a fost acordat mai multă atenție atât la nivel macro, cât și la nivel micro. Din perspectiva
macro, aceasta a ridicat îngrijorări în rândul guvernelor și al comunității internaționale cu privire
la posibilitatea ca intrarea ISD să deterioreze mediul țărilor gazdă. Însă la nivel microeconomic
s-a constat că ISD au efect pozitiv asupra mediului, deoarece fluxul de ISD aduce tehnologii de
mediu mai curate și îmbunătățește practicile de management de mediu în regiune (Li, Zhenghui,
2019). Globalizarea a accelerat schimbările structurale și măsurile economice, care au promovat
integrarea economiilor în curs de dezvoltare. Există o concurență între economiile emergente
pentru a oferi oportunități de investiții atrăgătoare care permit direct finanțarea capitalului pentru
a accelera dezvoltarea economică prin transmiterea tehnologiei și creșterea productivității
(Shahbaz, M., Balsalobre-Lorente, D., Sinha, A., 2019). În ceea ce privește partea negativă a
lucrurilor, mai mulți critici susțin că ISD-urile aduc nu doar tehnologie și inovație, ci și
contribuie la degradarea mediului înconjurător. În urma studiilor realizate, s-a dedus că ISD
aduce efecte negative asupra emisiilor industriale de CO2 la nivel național, însă, în ceea ce
privește cercetarea și dezvoltarea, aceasta a arătat o îmbunătățire semnificativă a luptei contra
emisiilor de CO2 la nivel național și regional. (Yu Y., Xu W., 2019). Adoptarea de tehnologii
curate prin investiții străine este importantă pentru reducerea emisiilor de CO2 în țară și, în
8
același timp, susținerea dezvoltării economice. Acest lucru are loc prin introducerea noilor
reglementări de mediu și tehnologii de reciclare odată cu fluxurile de ISD.(Tang, Chor Foon, and
Bee Wah Tan, 2015)
În concluzie, orice ”băț” are două capete, la fel ca și relația dintre ISD și dezvoltarea
economică. Cercetătorii încă dezbat subiectul ce ține de interpretarea efectului direct al ISD
asupra creșterii economice. O astfel de incertitudine poate fi rezultatul ignorării efectului
anumitor variabile de condiționare.( Ramzan M, 2019) Cea mai adecvată concluzie s-ar rezuma
la faptul că fluxurile de ISD într-adevăr pot contribui la atingerea unui nivel mai înalt al
dezvoltării, însă acest lucru este posibil doar în concordanță cu anumiți factori, precum situația
politică, influența religioasă, starea capitalului uman și, de asemenea, scopul donatorilor de
capital: fie aceștia doresc să exploateze beneficiarii, îmbogățindu-se pe ei înșiși, fie într-adevăr
vor să contribuie la uniformizare și diminuarea inechităților între state.

2. Analiza descriptiva a datelor

Analiza statistică descriptivă reprezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,
evidențierea sau rezumarea datelor într-o formă prin care se pot observa anumite tipare cu privire
la datele analizate. Pentru a cerceta influența fluxurilor de ISD în Polonia am utilizat date cu
referire la mai mulți indicatori.

2.1. Produs Intern Brut

Produsul Intern Brut (PIB) este valoarea monetară sau de piață totală a tuturor bunurilor
și serviciilor finite produse în interiorul granițelor unei țări într-o anumită perioadă de timp. Ca o
măsură largă a producției interne globale, funcționează ca un tablou de bord cuprinzător al
sănătății economice a unei țări date.
Figura nr. 2.1: ln [Produs Intern Brut (mld dolari)]
Statistics
ln [Produs Intern Brut (mld dolari)]

N Valid 30

Missing 0

Mean 5.5548

Median 5.6332

Mode 4.13a

Std. Deviation .70095

Variance .491

Skewness -.441

Std. Error of Skewness .427

9
 Kurtosis -1.116

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 4.13

Maximum 6.38

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Utilizând programul SPSS, am obținut următoarele rezultate prezentate în tabelul 2.1.
Așadar, în Polonia se înregistrează o medie PIB de 5.5548 mld USD. Cea mai scăzută valoare
PIB este înregistrată în anul 1990, o valoare logaritmată de 4.13, sau 62,08 mld USD. Valoarea
maximă înregistrată este de 592,40 în anul 2019 mld USD, logaritmat 6,38. Mediana atinge o
valoare 5,6332 mld. USD, iar deviația standard valoarea de 0,70095. Skewness are valoarea de -
0,441, adică distribuția este asimetrică negativ . Kurtosis - -1,116 distribuție platicurtică, adică
rezultatele distribuției sunt foarte împrăștiate fata de medie și indică un grad ridicat de
eterogenitate a scorurilor.

2.2. Rata șomajului

Rata șomajului este procentul din forța de muncă fără șomaj. Este un indicator întârziat ,
ceea ce înseamnă că, în general, crește sau coboară ca urmare a schimbării condițiilor
economice, mai degrabă decât să le anticipeze. Atunci când economia este într-o stare proastă și
locurile de muncă sunt rare, se poate aștepta ca rata șomajului să crească. Atunci când economia
crește într-un ritm sănătos și locurile de muncă sunt relativ abundente, se poate aștepta să scadă.
Figura nr. 2.2: Rata șomajului
Statistics
Rata șomaj (% - din total forță de
muncă)

N Valid 30

Missing 0

Mean 11.4614

Median 10.9110

Mode 3.28a

Std. Deviation 4.66984

Variance 21.807

Skewness .224

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.695

10
 Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 3.28

Maximum 19.93

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Tabelul 2.2 analizează rata șomajului ca procent din totalul forței de muncă din Polonia,
din aceeași perioadă: 1990-2019. Cea mai scăzută valoare a acestui indicator este înregistrată în
anul 2019 – 3,28%. Valoarea maximă înregistrată este de 19,93% în anul 2002. Media atinge o
valoare 11,4614% din totalul forței de muncă, mediana - +10.9110, iar abaterea standard are
valoarea de 4,66984 – stoc volatil. Skewness are valoarea de 0,224, adică distribuția este
asimetrică pozitiv. Kurtosis - -0,695 distribuție platicurtică, adică rezultatele distribuției sunt
foarte împrăștiate față de medie și indica un grad ridicat de eterogenitate a scorurilor.

2.3. Cota Investițiilor Străine Directe din PIB

O investiție străină directă (ISD) este o investiție făcută de o firmă sau de o persoană
fizică dintr-o țară în interese comerciale situate într-o altă țară. În general, ISD are loc atunci
când un investitor stabilește operațiuni de afaceri străine sau achiziționează active de afaceri
străine într-o companie străină. Cu toate acestea, ISD se disting de investițiile de portofoliu în
care un investitor doar achiziționează acțiuni ale companiilor cu sediul în străinătate.
Figura nr. 2.3: Cota ISD din PIB
Statistics
% ISD din PIB

N Valid 30

Missing 0

Mean 2.9509

Median 2.9118

Mode .13a

Std. Deviation 1.56864

Variance 2.461

Skewness .134

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.028

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum .13

Maximum 6.23

a. Multiple modes exist. The smallest

11
 value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Tabelul 2.3 analizează cantitatea procentuala a ISD în PIB-ul din Polonia în perioada
1990-2019. Cea mai scăzută valoare a acestui indicator este înregistrată în anul 1990 – 0,13%.
Valoarea maximă înregistrată este de 6,23% în anul 2006. Media atinge o valoare de 2,9509%,
mediana - +2.9118, iar abaterea standard are valoarea de 1,56864 – stoc volatil. Skewness are
valoarea de 0,134, adică distribuția este asimetrică pozitiv. Kurtosis - -0,028 distribuție
platicurtică, adică rezultatele distribuției sunt foarte împrăștiate față de medie și indică un grad
ridicat de eterogenitate a scorurilor.

2.4. Rata dobânzii

Rată a dobânzii este taxa monetară pentru privilegiul de a împrumuta bani , exprimată de
obicei ca o rată procentuală anuală. Dobânzile reprezintă suma de bani pe care o primește un
creditor sau o instituție financiară pentru a împrumuta bani. Dobânzile se pot referi și la suma de
proprietate pe care o deține un acționar într-o companie, exprimată de obicei ca procent.
Figura nr. 2.4: Rata dobânzii (%)
Statistics
Rata dobânzii (%)

N Valid 30

Missing 0

Mean 6.5317

Median 5.8700

Mode 5.78

Std. Deviation 3.00501

Variance 9.030

Skewness .591

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.651

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 2.35

Maximum 13.09

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

După cum observăm în (tabelul 2.4) de mai sus, cu ajutorului programului SPSS, am
analizat un alt indicator, rata dobânzii în Polonia pe perioada anilor 1990-2019. Conform datelor
obținute, media ratei dobânzii pe parcursul perioadei analizate reprezintă 6.5317 USD. Cea mai
scăzută valoare (de 2,35) a fost înregistrată în anul 2019, iar cea mai ridicată în anul 2000, o
12
valoare logaritmată de 13,09. În anul 1997, Polonia a adoptat un regim de țintire directă a
inflației “inflation targeting”. Ca urmare a acestei evoluții, dobânda de referință a fost majorată
cu 6 puncte procentuale în anii 1999-2000, caracterul restrictiv al acestia fiind menținut chiar și
în anii 2001-2002, când rata inflației se diminuase considerabil. La fel, conform acestui tabel mai
putem observa că mediana atinge valoarea de 5.8700 iar deviația standard atinge valoarea de
3.00501. Indicatorul de boltire sau skewness are valoarea de 0.59,ceea ce rezultă că distribuția
este leptocurtică, arată că datele sunt foarte grupate și apropiate de medie, lotul de subiecti având
un mare grad de omogenitate a scorurilor.

2.5. Rata cursului valutar

Un curs de schimb este valoarea monedei unei națiuni față de moneda unei alte națiuni
sau a unei zone economice. Majoritatea cursurilor de schimb sunt flotante și vor crește sau
scădea în funcție de cererea și oferta de pe piață. Unele monede nu sunt libere și au restricții.
Figura nr. 2.5: Rata cursului valutar în paritate cu USD (medie anuală)
Statistics
Rata cursului valutar în paritate cu
USD (medie anuală)

N Valid 30

Missing 0

Mean 3.083072

Median 3.198050

Mode .9500a

Std. Deviation .8947981

Variance .801

Skewness -.979

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis .429

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum .9500

Maximum 4.3461

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

O altă variabilă analizată este rata cursului valutar în paritate cu USD (medie anuală). În
Polonia, în perioada anilor 1990-2019 rata cursului valutar a înregistrat o medie logaritmată de
3.083072 USD. Cea mai scăzută valoare a acestuia este înregistrată în anul 1990, o valoare de
0.9500 USD. Valoarea maximă atinsă de acest indicator a fost în anul 2000, aceasta fiind de
13
4.3461. Mediana atinge o valoare de 3.198050, iar abaterea standard de 0.8947981. Skewness are
valoarea de -0.979 adică distribuția este asimetrică negativă. Kurtosis are valoare pozitivă de
0.429, adică distribuția este leptocurtică, arată că datele sunt foarte grupate și apropiate de medie,
lotul de subiecți având un mare grad de omogenitate a scorurilor.

2.6. Consum privat

Consumul privat reprezintă totalul banilor cheltuiți pentru bunuri și servicii finale de
către persoane și gospodării pentru uz personal și pentru plăcere într-o economie. Măsurile
contemporane ale cheltuielilor consumatorilor includ toate achizițiile private de bunuri durabile ,
bunuri nedurabile și servicii . Cheltuielile de consum pot fi considerate complementare
economiilor personale, cheltuielilor de investiții și producției într-o economie.
Figura nr. 2.6: Consum privat - % din PIB
Statistics
Consum privat - % din PIB

N Valid 30

Missing 0

Mean 4.6057

Median 4.4000

Mode 3.90a

Std. Deviation 2.37925

Variance 5.661

Skewness .019

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.954

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum .30

Maximum 8.80

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Următoarea variabilă analizată și prelucrată cu ajutorul programului SPSS este Consum

privat - % din PIB, ceea ce putem observa și în tabelul de mai sus. Pe parcursul perioadei 1990-
2019, media acestui indicator a înregistrat valoarea de 4.6057, iar mediana valoarea de 4.4000.
Valoarea minimă a fost atinsă în anul 1996, valoarea algoritmată a acestuia fiind de 8,80% din
PIB. Valoarea minimă a fost atinsă în anul 2013, aceasta fiind de 0.30 % din PIB. Skewness are
valoarea de 0.019, aceasta fiind pozitivă rezultă ca distribuția acestui indicator este asimetrică

14
pozitiv. Kurtosis a înregistrat o valoare negativă de -0.954, ceea ce înseamnă ca distribuția este
platicurtică, adică rezultatele distribuției sunt foarte împrăștiate față de medie și indică un grad
ridicat de eterogenitate a scorurilor.
2.7. Consum guvernamental
Consumul guvernamental reprezintă cheltuieli cu bunuri și servicii efectuate de către
guvernele statelor. Acestea variază de la cheltuielile pentru proiecte de infrastructură la plata
angajaților din sectorul serviciilor publice, până la cumpărarea de software și echipamente de
birou și întreținerea clădirilor publice. Plățile de transfer, care nu implică achiziții, nu sunt
incluse în această categorie, fiind că este o plată într-o singură direcție către o persoană sau
organizație care nu a oferit sau a schimbat bunuri sau servicii pentru aceasta. Acest lucru
contrastează cu o „plată” simplă, care în economie se referă la un transfer de bani în schimbul
unui produs sau serviciu. În general, sintagma „plată de transfer” este utilizată pentru a descrie
plățile guvernamentale către indivizi prin programe sociale precum asistență socială, granturi
pentru studenți și chiar securitate socială.
Figura nr. 2.7: Consum guvernamental - % din PIB
Statistics
Consum guvernamental - % din PIB

N Valid 30

Missing 0

Mean 44.6660

Median 44.1265

Mode 41.11a

Std. Deviation 2.67132

Variance 7.136

Skewness .669

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.441

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 41.11

Maximum 50.72

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

O altă importantă variabilă analizată este consumul guvernamental din Polonia în
perioada 1990-2019. Utilizând programul SPSS, am obținut următoarele rezultate prezentate în

15
tabelul 2.7. Conform datelor rezultate, în Polonia se înregistrează o medie de consum
guvernamental de 44.6660 % din PIB. Cea mai scăzută valoare a acestuia este înregistrată în anul
2016, o valoare de 41.11 % din PIB. Valoarea maximă înregistrată este de 50.72 % din PIB în
anul 1996. Mediana atinge o valoare 44.1265 %, iar abatarea standard are valoarea de 2.67132, .
Skewness are valoarea de 0,669, adică distribuția este asimetrică pozitivă. Kurtosis – - 0,441 cu
distribuție platicurtică, adică rezultatele distribuției sunt foarte împrăștiate fata de medie și indică
un grad ridicat de eterogenitate a scorurilor.

2.8. Salarii minime

Un salariu minim este cel mai mic salariu pe oră/zi/lună pe care legea țării respective
permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. Guvernul evaluează periodic nivelul salariului
minim pentru modificări ale inflației sau ale “costului vieții”.
Figura nr. 2.8: ln [Salarii minime la prețuri curente în USD]
Statistics
ln [Salarii minime la prețuri curente în
USD]

N Valid 30

Missing 0

Mean 7.6247

Median 7.8669

Mode 7.77

Std. Deviation 1.11277

Variance 1.238

Skewness -1.451

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis 2.090

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 4.20

Maximum 8.86

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Următoarea variabilă analizată este salariile minime la prețuti curente în USD din Polonia
în perioada 1990-2019. Utilizând programul SPSS, am obținut următoarele rezultate prezentate
în tabelul 2.8. Conform datelor rezultate, în Polonia se înregistrează o medie logaritmată a
salariilor minime la prețuri curente în USD de 7,6247. Cea mai scăzută valoare a acestuia este
înregistrată în anul 1990, o valoare de 4,20 sau 66,72 de dolari americani. Valoarea maximă
înregistrată este de 8,86 sau 7030 de dolari americani în anul 2019. Mediana atinge o valoare

16
7,8669, iar abaterea standard are valoarea de 1,11277. Skewness are valoarea de -1,451, adică
distribuția este asimetrică negativă. Kurtosis – +2,090, adică distribuție leptocurtică, ascuțită,
arată că datele sunt foarte grupate și apropiate de medie, lotul de subiecți având un mare grad de
omogenitate a scorurilor.

2.9. Emisiile CO2

Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz incolor, inodor și neotrăvitor format prin arderea
carbonului și în respirația organismelor vii și este considerat un gaz cu efect de seră . Emisiile
înseamnă eliberarea de gaze cu efect de seră și/sau precursorii acestora în atmosferă într-o zonă
și o perioadă de timp specificate. Privind emisiile de dioxid de carbon sau emisiile CO2 sunt
emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili și fabricarea cimentului; acestea includ
dioxidul de carbon produs în timpul consumului de combustibili solizi, lichizi și gazoși, precum
și al arderii gazelor, conform Eurostat.
Figura nr. 2.9: ln [Emisii de CO2 (kt)]
Statistics
ln [Emisii de CO2 (kt)]

N Valid 30

Missing 0

Mean 12.6692

Median 12.6611

Mode 12.56a

Std. Deviation .07207

Variance .005

Skewness .634

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -.672

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 12.56

Maximum 12.82

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

Urmează variabila emisii de CO2 (kt) din Polonia în perioada 1990-2019. Utilizând
programul SPSS, am obținut următoarele rezultate prezentate în tabelul 2.9. Conform datelor
rezultate, în Polonia se înregistrează o medie logaritmată a emisiilor de CO2 (kt) de 12.6692. Cea
mai scăzută valoare a acestuia este înregistrată în anul 2014, o valoare de 12,56 sau 285937,992
17
(kt). Valoarea maximă înregistrată este de 12,82 sau 368423,490 (kt) în anul 1990. Mediana
atinge o valoare 12,6611, iar abaterea standard are valoarea de 0,07207. Skewness are valoarea
de +0,634, adică distribuția este asimetrică pozitivă. Kurtosis – -0,672 cu distribuție platicurtică,
arată că datele sunt foarte grupate și apropiate de medie, lotul de subiecți având un mare grad de
omogenitate a scorurilor.

2.10. Cheltuieli cu sănătatea

Cheltuielile cu sănătatea măsoară consumul final de bunuri și servicii de îngrijire a
sănătății (adică cheltuieli curente de sănătate), inclusiv asistență medicală personală (îngrijire
curativă, îngrijire de reabilitare, îngrijire pe termen lung, servicii auxiliare și bunuri medicale) și
servicii colective (prevenire și servicii de sănătate publică precum și administrarea sănătății), dar
excluzând cheltuielile cu investițiile. Asistența medicală este finanțată printr-un amestec de
aranjamente de finanțare, inclusiv cheltuieli guvernamentale și asigurări obligatorii de sănătate,
precum și asigurări voluntare de sănătate și fonduri private, cum ar fi plățile din buzunar ale
gospodăriilor, ONG-urile și corporațiile private. Acest indicator este prezentat ca total și tip de
finanțare și se măsoară ca pondere din PIB, conform OECD.
Figura nr. 2.10: ln [Cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor anual in USD]
Statistics
ln [Cheltuieli cu sănătatea pe cap de
locuitor anual in USD]

N Valid 30

Missing 0

Mean 5.6933

Median 5.9461

Mode 2.92a

Std. Deviation 1.07530

Variance 1.156

Skewness -1.119

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis .514

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 2.92

Maximum 6.89

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

18
 Tabelul 2.10 reflectă alocările aferente cheltuielilor anuale cu sănătatea pe cap de
locuitor, corespunzătoare perioadei analizate. Media cheltuielilor pe cap de locuitor este de
5.6933 pe an. Mediana este de 5,9461, ceea ce înseamnă că jumătate din persoane au cheltuielile
sub această valoare, iar cealaltă jumătate peste. Valoarea cea mai frecvent întâlnită, respectiv
modul, este de 2.92 . Abaterea standard este 1.07, valoarea cheltuielilor deviind de la medie cu
1.07. Skewness are valoarea -1,119, deci distribuția cheltuielilor este asimetrică la stânga
(negativ). Kurtosis este 0.514, astfel distribuția este leptocurtică. Valoarea maximă a cheltuielilor
este de 6.89, iar valoarea cea mai scăzută (minimul) este de 2.82

2.11. Educație terțiară

Educația terțiară, denumită mai frecvent studii superioare, se referă la urmărirea
academică întreprinsă după liceu. Programele de licență includ orice învățământ postliceal care
durează până la patru ani, inclusiv certificate și diplome asociate și de licență. Programele
postuniversitare necesită de obicei finalizarea prealabilă a unei diplome universitare și includ
programe de diplomă, certificat, masterat și doctorat. Se pot găsi programe de învățământ terțiar
la școlile profesionale, colegiile comunitare, școlile tehnice, școlile profesionale, colegii și
universități.
Figura nr. 2.11: Educație terțiară - % din total populație
Statistics
Educație terțiară - % din total populație

N Valid 30

Missing 0

Mean 54.2952

Median 62.3258

Mode 20.17a

Std. Deviation 18.69564

Variance 349.527

Skewness -.714

Std. Error of Skewness .427

Kurtosis -1.018

Std. Error of Kurtosis .833

Minimum 20.17

Maximum 74.76

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown

Sursa: Prelucrare autor în programul statistic IBM SPSS Statistics.

19
 În ceea ce privește educația terțiară în Polonia, conform datelor pentru perioada 1990-
2019, media persoanelor cu studii terțiare este de 54,2952 %. Mediana este de 62,3258 %.
Abaterea standard este de 18,69. Varianța este 349,527. Skewness este -0,714, deci distribuția
este asimetrică negativ. Kurtosis este -1.018, ceea ce demonstrează că distribuția este
platicurtică. Valoarea cea mai ridicată (maximum) este 74,76 %, iar ponderea minimă
înregistrată este de 20,17% din totalul populației.

3. Demonstrarea ipotezelor prin cercetare statistică

Ipoteza 1: Stocul de investiții străine directe influențează creșterea economică în Polonia

(>>RATA DOBANZII<<)

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: Rata dobânzii (%)

b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .372a .139 .108 2.83811

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
Model Sum of df Mean F Sig.
Squares Square

1 Regression 36.336 1 36.336 4.511 .043b

20
 Residual 225.537 28 8.055

Total 261.873 29

a. Dependent Variable: Rata dobânzii (%)

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

1 (Constant) 7.951 .846 9.403 .000

ln [Investiții Străine -.805 .379 -.372 -2.124 .043

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: Rata dobânzii (%)

Ipoteza 2: Investițiile în domeniul cercetare și dezvoltare (% PIB), influențează creșterea

economică, respectiv creșterea produsului intern brut în Polonia

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (miliarde

dolari)]

b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .772a .596 .581 .45356

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
Model Sum of df Mean F Sig.

21
 Squares Square

1 Regression 8.488 1 8.488 41.262 .000b

Residual 5.760 28 .206

Total 14.249 29

a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (miliarde dolari)]

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

1 (Constant) 4.869 .135 36.027 .000

ln [Investiții Străine .389 .061 .772 6.424 .000

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (miliarde dolari)]

Ipoteza 3: Creșterea economică în Polonia este influențată de volumul de ISD, rata de

schimb, rata dobânzii, rata șomajului și consumul privat și cel guvernamental.

Această ipoteză este una complexă și urmărește demonstrarea interdependenței dintre

creșterea economică și următorii factori: volumul de ISD, rata de schimb,rata dobânzii, rata
șomajului, consumul privat și cel guvernamental. După cum se cunoaște, cel mai reprezentativ
indicator al creșterii economice este PIB-ul - indicatorul economic care arată valoarea de piață
tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie într-o perioadă de timp.
În ceea ce ține de ISD, teoria de specialitate susține că între evoluția soldului investiţiilor
străine directe şi cea a Produsului Intern Brut există o legătură directă. În acest context, apreciem
că atragerea de investiţii străine directe reprezintă o metodă de creştere a valorii PIB. În ceea ce
ține de rata dobânzii, în cazul scăderii PIB-ului (indicator al crizei economice și financiare),
băncile tind să scadă rata dobânzii pentru ca să stimuleze intrarea de lichidități în circulația
sistemului bancar, legătura susținându-se a fi una directă între cei doi factori.
Relația dintre ritmul de creștere a PIB și rata șomajului la nivel teoretic este clară: într-o
economie aflată în faza de recesiune (caracterizată prin diminuarea valorilor PIB), rata șomajului
tinde să crească, pe când în cazul expansiunii economice (PIB crește), rata șomajului scade.
Așadar, teoria susține o legătură invers proporțională (cunoscută sub denumirea de legea lui
Okun) între acești doi factori.
În cele din urmă, prin Metoda cheltuielilor sau a utilizării finale Produsul Intern Brut se
determină prin agregarea tuturor cheltuielilor realizate de către agenții economici într-o
economie națională (societăți financiare, societăți nefinanciare, administrația publică,
gospodăriile, restul lumii). Așadar, ca parte componentă a PIB, teoria susține o relație de
proporționalitate directă între cheltuielile publice și guvernamentale și PIB.

Variables Entered/Removeda

22
Mode
l Variables Entered Variables Removed Method
1 Consum guvernamental - % din . Enter
PIB, Rata șomaj (% - din total forță
de muncă), Rata dobânzii (%), %
ISD din PIB , Consum privat - %
din PIB, Rata cursului valutar în
paritate cu USD (medie anuală)b
2 . Rata cursului valutar în Backward (criterion:
paritate cu USD (medie Probability of F-to-remove
anuală) >= .100).
3 . Consum guvernamental - % Backward (criterion:
din PIB Probability of F-to-remove
>= .100).
a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (mii dolari)]
b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R Adjusted R Std. Error of
l R Square Square the Estimate
1 .934a .873 .839 .28088
2 .934b .872 .846 .27529
3 .930c .866 .844 .27674
a. Predictors: (Constant), Consum guvernamental - % din PIB, Rata
șomaj (% - din total forță de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din
PIB , Consum privat - % din PIB, Rata cursului valutar în paritate cu
USD (medie anuală)
b. Predictors: (Constant), Consum guvernamental - % din PIB, Rata
șomaj (% - din total forță de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din
PIB , Consum privat - % din PIB
c. Predictors: (Constant), Rata șomaj (% - din total forță de muncă),
Rata dobânzii (%), % ISD din PIB , Consum privat - % din PIB

ANOVAa
Sum of Mean
Model Squares df Square F Sig.
1 Regression 12.434 6 2.072 26.268 .000b
Residual 1.815 23 .079
Total 14.249 29
2 Regression 12.430 5 2.486 32.802 .000c
Residual 1.819 24 .076
Total 14.249 29
3 Regression 12.334 4 3.083 40.262 .000d
Residual 1.915 25 .077
Total 14.249 29
a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (mii dolari)]
b. Predictors: (Constant), Consum guvernamental - % din PIB, Rata șomaj (% - din total forță
de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din PIB , Consum privat - % din PIB, Rata cursului valutar
în paritate cu USD (medie anuală)
c. Predictors: (Constant), Consum guvernamental - % din PIB, Rata șomaj (% - din total forță
de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din PIB , Consum privat - % din PIB
d. Predictors: (Constant), Rata șomaj (% - din total forță de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD
din PIB , Consum privat - % din PIB

Coefficientsa
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 8.397 1.945 4.318 .000
Rata șomaj (% - din total -.052 .017 -.348 -3.098 .005
forță de muncă)
23
 % ISD din PIB .117 .044 .263 2.686 .013
Rata dobânzii (%) -.077 .021 -.332 -3.668 .001
Rata cursului valutar în .025 .106 .032 .234 .817
paritate cu USD (medie
anuală)
Consum privat - % din PIB -.129 .036 -.437 -3.609 .001
Consum guvernamental - -.035 .043 -.134 -.825 .418
% din PIB
2 (Constant) 8.687 1.467 5.921 .000
Rata șomaj (% - din total -.051 .016 -.340 -3.247 .003
forță de muncă)
% ISD din PIB .120 .041 .269 2.909 .008
Rata dobânzii (%) -.077 .021 -.332 -3.741 .001
Consum privat - % din PIB -.130 .034 -.442 -3.801 .001
Consum guvernamental - -.040 .036 -.153 -1.124 .272
% din PIB
3 (Constant) 7.053 .203 34.732 .000
Rata șomaj (% - din total -.061 .013 -.406 -4.673 .000
forță de muncă)
% ISD din PIB .147 .034 .330 4.387 .000
Rata dobânzii (%) -.077 .021 -.332 -3.721 .001
Consum privat - % din PIB -.158 .024 -.538 -6.724 .000
a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (mii dolari)]

Excluded Variablesa
Collinearity
Partial Statistics
Model Beta In t Sig. Correlation Tolerance
2 Rata cursului valutar în .032b .234 .817 .049 .303
paritate cu USD (medie
anuală)
3 Rata cursului valutar în .089c .772 .447 .156 .412
paritate cu USD (medie
anuală)
Consum guvernamental - -.153c -1.124 .272 -.224 .286
% din PIB
a. Dependent Variable: ln [Produs Intern Brut (mii dolari)]
b. Predictors in the Model: (Constant), Consum guvernamental - % din PIB, Rata șomaj (% - din total forță de
muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din PIB , Consum privat - % din PIB
c. Predictors in the Model: (Constant), Rata șomaj (% - din total forță de muncă), Rata dobânzii (%), % ISD din
PIB , Consum privat - % din PIB

În conformitate cu valorile obținute în tabelele de mai sus, putem observa următorul

lucru: Creșterea economică în Polonia (măsurată în nivelul PIB) în perioada 1990-2019 este
influențată pozitiv de către volumul de ISD în proporție de 0,117%, tot pozitiv de către rata de
schimb - +0,025%, negativ de către rata dobânzii - -0,077%, negativ de către rata șomajului în
proporție de -0,052% și tot negativ de către ambele: consumul privat cu -0,129% și cel
guvernamental cu -0,035%. Între variabila dependentă și cele independente există o corelație
puternică, întrucât R=0,934. Din valoarea coeficientul de determinaţie, deducem că nivelul PIB
este determinat în raport de 87,3% de rata șomajului, rata dobânzii, rata de schimb, %ISD din
PIB, consumul privat și cel guvernamental (%din PIB).

Ecuația de regresie este liniară multiplă:

PIB=8,397-0,052*RȘ+0,117*ISD-0,077*RD+0,025*RSch-0,129*CP-0,035*CG

Drept rezultat, modelul dat ne comunică despre faptul că la o creştere cu un procent a ratei
șomajului (RȘ), scade PIB cu 0,052 unități, iar la creșterea ISD cu o unitate, crește PIB cu 0,117
unități. La creșterea ratei dobânzii (RD) cu 1 unitate, PIB va scădea cu 0,077 unități, iar la
creșterea ratei de schimb (RSch) cu 1 unitate, PIB va crește cu 0,025 unități. În cele din urmă, la
24
creșterea consumului public (CP) și a celui guvernamental (CG) cu câte o unitate, PIB va scădea
cu câte 0,129 și respectiv 0,035 unități.

Regula de decizie:
H0 – Variabilele sunt independente.
H1 – Variabilele sunt dependente.

Dacă sig < α, cu o probabilitate de 1-α se respinge H0 și se acceptă H1.

Dacă sig ≥ α, se acceptă H0.

(Sig=0,000 ) < (α = 0,05), deci cu o probabilitate de 0,95 se se respinge H0 și se acceptă H1.

Așadar, putem spune că modelul de regresie liniară multiplă este semnificativ din punct de
vedere statistic. Între variabila dependentă și cele independente există o legătură puternică,
nivelul PIB în Polonia fiind puternic influențat de către variabilele independente în perioada
analizată.

Ipoteza 4: Stocul de investiții străine directe contribuie la creșterea câștigului

salarial minim în Polonia

Odată cu atragerea fluxurilor de investiții străine directe în țară, se intuiește o modificare

a calității vieții persoanelor care activează în economia dată. Un factor important în descrierea
calității vieții populației îl reprezintă salariul minim pe economie, care indică cea mai mică
cantitate de bani stabilită prin lege pe care un angajator o poate plăti angajaților săi într-o unitate
de timp, de obicei lunar.
Astfel, păstrând intactă paritatea prețurilor pe piață, modificarea salariului minim indică
cantitatea de bunuri și servicii pe care le poate achiziționa o persoană din salariul său. Așadar,
această ipoteză presupune evaluarea relației dintre stocul de ISD și nivelul salariului minim în
Polonia.

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: ln [Salarii minime la prețuri

curente în USD]

b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .858a .737 .727 .58091

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
25
 Model Sum of df Mean F Sig.
Squares Square

1 Regression 26.461 1 26.461 78.412 .000b

Residual 9.449 28 .337

Total 35.909 29

a. Dependent Variable: ln [Salarii minime la prețuri curente în USD]

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

1 (Constant) 6.413 .173 37.054 .000

ln [Investiții Străine .687 .078 .858 8.855 .000

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: ln [Salarii minime la prețuri curente în USD]

Conform tabelelor de mai sus se poate concluziona că volumul de ISD influențează

pozitiv nivelul salariului minim în Polonia în perioada 1990 - 2019, în proporție de 0,687%. Între
cele două variabile: dependentă - Salariul minim la prețuri curente și independentă ISD - există o
interdependență moderată, întrucât R are valoarea de 0,858. Din valoarea coeficientul de
determinaţie, concluzionăm că nivelul salariului minim în Polonia este determinat în raport de
73,7% de cantitatea de ISD primite.

Ecuaţia de regresie este liniară simplă

Salariul minim = 6,413+0,687*ISD
Modelul comunică ideea că la o creștere cu o unitate a volumului de ISD, salariul minim va
crește cu 0,687 unități.

Regula de decizie:
H0: Variabilele sunt independente.
H1: Variabilele sunt dependente.

α=0,05 sau 5%
Dacă sig < α, cu o probabilitate de 1-α se respinge H0 și se acceptă H1.
Dacă sig ≥ α, se acceptă H0.

sig=0,000 < α , astfel, cu o probabilitate de 95% se respinge H0 și se acceptă H1, deci

variabilele sunt dependente.

În concluzie, modelul de regresie liniară simplă este semnificativ din punct de vedere
statistic. Între variabila dependentă și cea independentă există o legătură puternică, Salariul
minim al Poloniei fiind influențat pozitiv de către volumul de investiții străine directe în perioada
1990-2019.
26
Ipoteza 5: Cantitatea de ISD influențează calitatea mediului în Polonia

Ipoteza dată tinde să demonstreze existența legăturii dintre cantitatea de ISD și calitatea
mediului în Polonia. Abordările privind acest subiect se divid: unii cercetători afirmă că prin
mărirea volumului de investiții străine se implementează proiecte care contribuie la
îmbunătățirea stării mediului înconjurător, pe când alții susțin că anume creșterea volumului de
investiții străine contribuie la creșterea emisiilor de substanțe toxice în atmosferă, mediul
înconjurător fiind într-o stare permanent agravantă.
Cea din urmă afirmație are la bază faptul că ISD-urile favorizează producția locală, adică
crearea de noi fabrici și uzine. Odată cu dezvoltarea industrială, crește nivelul poluării. Pentru a
testa ipoteza dată, am luat drept variabilă reprezentativă pentru determinarea calității mediului -
emisiile de CO2. Perioada cercetată prelucrează date din anii 1990-2019.

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: ln [Emisii de CO2 (kt)]

b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .676a .457 .437 .05407

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
Model Sum of df Mean F Sig.
Squares Square

1 Regression .069 1 .069 23.522 .000b

Residual .082 28 .003

Total .151 29

a. Dependent Variable: ln [Emisii de CO2 (kt)]

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

27
 1 (Constant) 12.731 .016 790.245 .000

ln [Investiții Străine -.035 .007 -.676 -4.850 .000

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: ln [Emisii de CO2 (kt)]

Conform datelor prezentate mai sus se poate remarca faptul că volumul de ISD a influenţat
negativ cantitatea de CO2 din Polonia în perioada 1990-2019, în proporţie de -0,035. Între
variabila dependentă - emisiile de CO2 şi cea independentă - volumul de ISD, există o corelație
medie, deoarece R= 0,676. Din valoarea coeficientul de determinaţie, deducem că volumul
emisiilor de CO2 este determinat în raport de 45,7% de rata către volumul investițiilor străine
directe.

Ecuația de regresie este liniară simplă:

Emisiile de CO2=12,731-0,035*ISD
Acest model comunică faptul că la o scădere cu cu o unitate a volumului de ISD crește şi
cantitatea de emisii de CO2 cu 0,035 unități.

Regula de decizie:

H0 – Variabilele sunt independente.

H1 – Variabilele sunt dependente.

α=0,05 sau 5%
Dacă sig < α, cu o probabilitate de 1-α se respinge H0 și se acceptă H1.
Dacă sig ≥ α, se acceptă H0.

(Sig=0,00) < (α = 0,05), deci cu o probabilitate de 0,95 (95%) se se respinge H0 și se

acceptă H1.

Astfel, se poate afirma că modelul de regresie liniară simplă este semnificativ din punct de
vedere statistic. Între variabila dependentă și cea independentă există o legătură medie,
cantitatea emisiilor de CO2 din Polonia fiind mediu influențată de către volumul ISD în perioada
analizată.

Ipoteza 6: Fluxurile de ISD influențează nivelul de educației a populației din Polonia

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: Educație terțiară - % din total

populație

b. All requested variables entered.

Model Summary
28
 Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .768a .589 .575 12.19284

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
Model Sum of df Mean F Sig.
Squares Square

1 Regression 5973.653 1 5973.653 40.182 .000b

Residual 4162.628 28 148.665

Total 10136.281 29

a. Dependent Variable: Educație terțiară - % din total populație

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

1 (Constant) 36.096 3.633 9.936 .000

ln [Investiții Străine 10.324 1.629 .768 6.339 .000

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: Educație terțiară - % din total populație

Ipoteza 7: Fluxurile de ISD influențează cheltuielile guvernamentale cu sănătatea privind

populația din Polonia

Variables Entered/Removeda
Mode Variables Variables Method
l Entered Removed

1 ln [Investiții . Enter
Străine Directe
(miliarde dolari)]b

a. Dependent Variable: Cheltuieli cu sănătatea pe cap

de locuitor anual in USD

29
b. All requested variables entered.

Model Summary
Mode R R Adjusted R Std. Error of
l Square Square the Estimate

1 .645a .416 .395 231.56821

a. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde

dolari)]

ANOVAa
Model Sum of df Mean F Sig.
Squares Square

1 Regression 1068603.628 1 1068603.628 19.928 .000b

Residual 1501467.395 28 53623.836

Total 2570071.023 29

a. Dependent Variable: Cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor anual in USD

b. Predictors: (Constant), ln [Investiții Străine Directe (miliarde dolari)]

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients

B Std. Error Beta

1 (Constant) 192.883 68.997 2.796 .009

ln [Investiții Străine 138.076 30.931 .645 4.464 .000

Directe (miliarde dolari)]

a. Dependent Variable: Cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor anual in USD

Concluzii

30
Recomandări

31
 Bibliografie
1. Adeniyi, F. O., „Impact of foreign direct investment and inflation on economic growth of five
randomly selected Countries in Africa”, Journal of Economics and International Finance,
2020
2. Agnihotri, An., Arora, Sh., „Study of Linkages Between Outward Foreign Direct Investment
(OFDI) and Domestic Economic Growth: an Indian Perspective”, Financial Markets,
Institutions and Risks, 2019
3. Agrawal G., Khan M. A. „Impact of FDI on GDP: A comparative study of China and India”,
International Journal of Business and Management, 2011
4. Ahmad F., „Impact of FDI Inflows on Poverty Reduction in the ASEAN and SAARC
Economies”, Sustainability, 2019
5. Alfaro, L., Chanda, A., Kalemli-Ozcan, S., Sayek, S., „Does foreign direct investment
promote growth? Exploring the role of financial markets on linkages”, Journal of
Development Economics, 2010
6. Ali N., Mingque Y., „Does foreign direct investment lead to economic growth? Evidences
from Asian developing countries”, International Journal of Economics and Finance, 2018

32
7. Arthanari, A., Chowdhury. P. R., „Foreign Direct Investment and economic: two equally
desirable dilemmas of policy makers in India”, International Journal of Management, 2020
8. Azman-Saini, W. N. W., Baharumshah, A. Z., & Law, S. H. „Foreign direct investment,
economic freedom and economic growth: International evidence”, Economic Modelling
2010
9. Bahri E. N. A., Nor A. H. S. M., Nor N. H. H. M., Sarmidi T., „ Foreign Direct Investment,
Financial Development and Economic Growth: A Panel Data Analysis”, Jurnal Pengurusan,
2017.
10. Chanegriha M., Stewart C., Tsoukis Ch., „Testing for causality between FDI and economic
growth using heterogeneous panel data”, The Journal of International Trade & Economic
Development ,2020.
11. Comes C. A., Bunduchi E., „The impact of foreign direct investment and remittances on
economic growth: A case study in Central and Eastern Europe”, Open Access Journa, 2018
12. Dorożyński T., Dobrowolska B., Kuna-Marszałek A., „Institutional quality as a determinant
of FDI inflow: the case of Central and Eastern European countries”, Journal of Management
and Financial Sciences, 2019
13. Ekananda M., Parlinggoman D. J., „The role of high-tech exports and Foreign Direct
Investment on economic growth”, European Research Studies Journal, 2017
14. Giammanco M. D., Gitto L. „Health expenditure and FDI in Europe”, Economic Analysis
and Policy, 2019
15. Hayat A., „Foreign Direct Investments, Institutional Quality, and Economic Growth”, The
Journal of International Trade and Economic Development, 2019
16. He Q., Tien-Liu T. K., „The Impact of FDI on Entrepreneurship in European Countries:
Mechanism and Strength”, Journal of Advanced Computational Intelligence and Intelligent
Informatics, 2019
17. Hlavacek, Petr, and Beata Bal-Domańska. "Impact of foreign direct investment on economic
growth in Central and Eastern European countries.", Inzinerine Ekonomika-Engineering
Economicsm, 2016
18. Hudea, Oana Simona, and Stelian Stancu. "Foreign direct investments, technology transfer
and economic growth. A panel approach." Romanian Journal of Economic Forecasting, 2012
19. Iamsiraroj, S., „The foreign direct investment–economic growth nexus”, International
Review of Economics & Finance, 2016
20. Iamsiraroj, S., & Ulubaşoğlu, M. A., “Foreign direct investment and economic growth: A
real relationship or wishful thinking?”, Economic Modelling, 2015
21. Jilenga, M. T., Xu, H., Gondje-Dacka, I.-M., „The Impact of External Debt and Foreign
Direct Investment on Economic Growth: Empirical Evidence from Tanzania”, International
Journal of Financial Research, 2016
22. Li, Zhenghui, et al. "Impact of foreign direct investment on environmental performance.",
Sustainability, 2019
23. Makiela K., Quattara B., „Foreign direct investment and economic growth: Exploring the
trnsmission channels”, Economic Modelling, 2018
24. Moran, Theodore H. "Foreign direct investment and development", The Wiley‐Blackwell
Encyclopedia of Globalization, 2012
33
25. Nanthararath, P., Kang, E., „The Effects of Foreign Direct Investment and Economic
Absorptive Capabilities on the Economic Growth of the Lao People’s Democratic Republic”,
The Journal of Asian Finance, Economics and Business, 2019
26. Ngundu, M., Ngepah, N., „Foreign Direct Investment, Human Capital and Economic in
Africa: A panel threshold Regression Approach”, Eurasian Journal of Economics and
Finance, 2020
27. Osano, H. M., Koine, P. W., „Role of foreign direct investment on technology transfer and
economic growth in Kenya: a case of the energy sector”, Journal of Innovation and
Entrepreneurship, 2016
28. Pegkas P., „The impact of FDI on economic growth in Eurozone countries”, The Journal of
Economic Asymmetries, 2015
29. Ramzan M., „Impact of FDI on Economic Growth in Developing Countries: Role of Human
Capital”, Seoul Journal of Economics, 2019
30. Ridzuan A. R., Khalid M. W. Zarin N. I., Razak M. I. M., Ridzuan A. R., Ismail I., Norizan
N., „The Impact of Foreign Direct Investment, Domestic Investment, Trade Oppennes and
Population on Economic Growth-Evidence from ASEAN-5 Countries”, International Journal
of Academic Research in Business and Social Sciences, 2018.
31. Daniel, M., Padureanu, A., "Models of foreign direct investments influence on economic
growth: Evidence from Romania." International Journal of Trade, Economics and finance,
2012
32. Samborskyi, O., "Modeling of foreign direct investment impact on economic growth in a free
market." Accounting, 2020
33. Saqib, N., Maryam M., Rafique, N., "Impact of foreign direct investment on economic
growth of Pakistan.", Advances in Management & Applied Economics, 2013
34. Shahbaz, M., Balsalobre-Lorente, D., Sinha, A., „Foreign Direct Investment–CO2 Emissions
Nexus in Middle East and North African countries: Importance of Biomass Energy
Consumption”, Journal of Cleaner Production, 2019
35. Sokhanvar, A., „Does foreign direct investment accelerate tourism and economic growth
within Europe?” Tourism Management Perspectives, 2019
36. Su, Yaqin, and Zhiqiang Liu. "The impact of foreign direct investment and human capital on
economic growth: Evidence from Chinese cities.", China Economic Review, 2016
37. Tang, C-F., Bee W-T., "The impact of energy consumption, income and foreign direct
investment on carbon dioxide emissions in Vietnam.", Energy, 2015
38. Williams K., „Foreign Direct Investment, Economic Growth and Political Instability”,
Journal of Economic Development, 2017
39. Yu Y., Xu W. „Impact of FDI and R&D on China's industrial CO2 emissions reduction and
trend prediction”, Atmospheric Pollution Research, 2019
40. Zaharia, R., Vintilă, D. “Foreign direct investements and economic growth in Romania”,
Business and Management, 2012

34
35