Politici si strategii ale

Bancii nationale a romaniei

Politică monetară

 Potrivit statutului său (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), Banca Naţională a României are ca
obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Totodată, Banca Naţională a
României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său
fundamental.
 Conform art.2 din Legea nr. 312/2004, o atribuţie principală a Băncii Naţionale a României o
constituie elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. Totodată, în
vederea atingerii obiectivului său fundamental, banca centrală stabileşte strategia de politică
monetară şi decide asupra instrumentelor şi a procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea
politicii monetare.
Importanţa stabilităţii preţurilor

 O rata a inflaţiei scăzută, stabilă şi predictibilă are următoarele avantaje:

 diminuează incertitudinile legate de mediul economic simplificând, astfel, problemele decizionale ale
agenţilor economici. Planurile de afaceri sunt mai uşor de conceput chiar şi pe un orizont de timp mai
îndelungat, fiind diminuată corespunzător ponderea proiectelor investiţionale derulate pe termen scurt.
Investiţiile pe termen lung dispun de un potenţial mai ridicat de a crea noi locuri de muncă şi de a
contribui treptat la creşterea productivităţii factorilor de producţie.
 reduce nivelul ratelor dobânzii pe termen mediu şi lung, ceea ce contribuie la stimularea proiectelor de
investiţii. În general, o bancă centrală are capacitatea de a influenţa direct doar dobânzile pe termen
scurt. Dobânzile pe termen mediu şi lung sunt însă cele care au o relevanţă sporită pentru activitatea
economică iar acestea depind în mare măsură şi de nivelul inflaţiei anticipate.
 Strategii

 Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.

 Aceasta a fost adoptată în august 2005, după finalizarea unui proces de pregătire, a cărei ultimă etapă a
constituit-o crearea şi testarea funcţionării cadrului de analiză economică şi de decizie a politicii
monetare specific ţintirii directe a inflaţiei. Concomitent au fost satisfăcute şi celelalte cerinţe şi criterii
care condiţionează eficacitatea acestei strategii:
 Caracteristicile strategiei de ţintire directă a inflaţiei
 

 Strategia de ţintire directă a inflaţiei adoptată de BNR se caracterizează prin:

 exprimarea ţintei de inflaţie în termenii headline inflation (indicele preţurilor de consum), având în vedere
familiaritatea publicului cu acest indicator şi nevoia de a asigura transparenţa şi credibilitatea deciziilor de politică
monetară;
 stabilirea ţintei ca punct central încadrat de un interval de variaţie (+/-1 punct procentual) în scopul ancorării eficace
a anticipaţiilor inflaţioniste;
 anunţarea unor ţinte anuale de inflaţie pentru un orizont mai lung de timp (iniţial 2 ani), ceea ce accentuează
perspectiva necesară pe termen mediu a politicii monetare;
 continuarea practicării flotării controlate a cursului de schimb;
 definirea ex ante a unui set restrâns de circumstanţe ("circumstanţe excepţionale"), independente de influenţa
politicii monetare, care condiţionează responsabilitatea BNR pentru atingerea ţintei de inflaţie;
 stabilirea ţintei de inflaţie de către BNR în consultare cu guvernul.
 Ţintele de inflaţie

 Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum şi sunt
stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de ±1 punct procentual.
 Similar experienţei altor bănci centrale din regiune care implementează politica monetară în contextul
strategiei de ţintire directă a inflaţiei, evoluţia naturii şi valorile ţintelor de inflaţie stabilite de BNR
până în prezent se caracterizează prin două etape distincte:
  Ţinta de inflaţie
Începând cu 2013 2,5% ±1 punct procentual
2012 3,0% ±1 punct procentual
2011 3,0% ±1 punct procentual
2010 3,5% ±1 punct procentual
2009 3,5% ±1 punct procentual
2008 3,8% ±1 punct procentual
2007 4,0% ±1 punct procentual
2006 5,0% ±1 punct procentual
2005 7,5% ±1 punct procentual
 Cadrul de prognoză al BNR

 Prima categorie de modele are la bază preponderent relaţii estimate empiric (pe baza unor modele
econometrice) între variabilele macroeconomice dependente (rata inflaţiei, ritmurile de creştere ale
componentelor PIB real, ratele dobânzilor la depozite şi credite sau indicatori ai pieței muncii) şi un set de
determinanţi ale acestora - variabilele macroeconomice independente (variaţia cursului de schimb sau a
preţului petrolului, salariul real, populația ocupată, cifra de afaceri, indicatori monetari, ai Balanței de plăți
sau indicatori de încredere, etc.).
 A doua categorie o constituie modelul central (modelul de analiză şi prognoză pe termen mediu - MAPM)
construit pentru a surprinde evoluţia variabilelor macroeconomice de pe parcursul ciclului economic.
Modelul este format din ecuaţii care exprimă relaţiile dintre variabilele macroeconomice de interes (e.g. rata
inflaţiei, rata dobânzii, cursul de schimb, cererea agregată), a căror dinamică este fundamentată pornind de la
ipoteza unor comportamente raţionale optime ale unor agenţi economici reprezentativi (populaţie, firme,
instituţii financiare, banca centrală, sectorul extern).
 În final, a treia categorie este formată din aşa numitele modele "satelit" (e.g. blocul componentelor PIB, cel
al pieței muncii sau cel al balanței de plăți), cu rol de a completa şi detalia prognozele generate de modelele
menţionate anterior.
 Cadrul de prognoză al BNR

 Proiecţiile pe termen scurt şi proiecţiile expert. Proiecţiile pe termen scurt se realizează cu ajutorul

modelelor empirice (prima categorie în enumerarea anterioară), a căror performanţă în prognoză este
maximă până la un orizont de câteva luni. Ele privesc în general componentele inflaţiei IPC şi ale PIB
real, diverse rate ale dobânzii relevante pentru mecanismul de transmisie precum şi indicatori specifici
pieței muncii.
 Cadrul de prognoză al BNR

 Stabilirea condiţiilor iniţiale şi a poziţiei în cadrul ciclului economic. Reprezintă un prim nivel de

integrare a prognozelor obţinute în etapa anterioară. Pentru a permite adaptarea la structura modelului
MAPM, variabilele proiectate în etapa anterioară sunt descompuse în componenta ciclică (deviaţia de
la trend) şi, respectiv, trend de evoluţie (echilibrul pe termen mediu). Estimarea se realizează cu
ajutorul unui filtru statistic multivariat (filtru de tip Kalman).
 Cadrul de prognoză al BNR

 Proiecţia realizată cu ajutorul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu

(MAPM). Modelul conţine într-o manieră formalizată o descriere a principalelor mecanisme de
transmisie a politicii monetare (vezi mecanismul de transmisie al politicii monetare). Modelul este
construit, dezvoltat şi calibrat pentru a surprinde evoluţia variabilelor macroeconomice pe parcursul
ciclului economic. În acelaşi timp, pe termen lung, soluţia modelului converge către un echilibru bine
definit
 Cadrul de prognoză al BNR

 Rolul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM) este acela de a integra toate
informaţiile disponibile şi de a conferi consistenţa necesară în analiza, comunicarea şi implementarea
deciziilor de politică monetară. Totuşi, o proiecţie nu este realizată în mod automat prin rularea
modelului. Ea este rezultatul unui proces iterativ, ce încorporează opiniile expert ale echipei de
prognoză în colaborare cu conducerea executivă. Proiecţiile generate de model reprezintă unul din
elementele de fundamentare a deciziilor de politică monetară de către Consiliul de Administraţie al
BNR.
 Proiecţie curentă

T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
2019 2019 2019 2020 2020 2020 2020 2021 2021 2021 2021
Ţinta     2,5       2,5       2,5
Efectiv
/ Prog
noză**
(%) 3,8 3,5 4,0 2,8 2,8 3,0 3,0 3,1 3,2 3,2 3,2
taxe
consta
nte*
(%) 3,5 3,1 3,7 2,9 2,6 2,8 2,7 2,8 2,8 2,8 2,8
Interv
al de