LEGEA 296/27.10.2023(MO 977/27.10.

2023)

MASURI FISCAL BUGETARE PENTRU ASIGURAREA

SUSTENABILITATII FINANCIARE A ROMANIEI PE
TERMEN LUNG

Companiile mari vor avea un impozit de 1% pe cifra de

afaceri, dacă cel pe profit este „prea mic”
Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un
impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic.
Practic se introduce o formulă din care se scad diverse lucruri, precum
investițiile, ori accizele.
Sunt exceptate companiile care desfășoară exclusiv activități de
distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt
reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul
Energiei.
Formula de calcul pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (care se aplică și
în cazul în care rezultatul fiscal cumulat, înainte de recuperarea pierderii, este
pierdere fiscală) este: 1% * (VT - Vs - I - A), unde:
VT = venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal
modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

Vs = venituri care se scad din veniturile totale, și anume:

 veniturile neimpozabile prevăzute de Codul fiscal;

 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
 veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale neincluse în indicatorul
I de mai jos;
 veniturile din subvenții;
 veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare pentru
pagubele produse de bunuri de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
 veniturile reprezentând accizele care s-au reflectat concomitent în conturile de
cheltuieli.
I = valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de
active, înregistrate în evidența contabilă începând cu 1 ianuarie 2024/prima zi a
anului fiscal modificat care începe în 2024;

1
 A = amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor
achiziționate/produse începând cu 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat
care începe în 2024 (se exclude amortizarea contabilă a activelor incluse la
indicatorul „I” de mai sus).

Activele luate în considerare pentru determinarea indicatorilor „I” și „A” vor fi stabilite
printr-un ordin separat care va fi emis de ministrul finanțelor în termen de 60 de zile
de la intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2023, iar selecția categoriilor de active
eligibile se va face pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate.

Contribuabilii pot scădea din impozitul minim datorat sumele aferente

sponsorizărilor/actelor de mecenat efectuate potrivit legii, la nivelul valorii minime
dintre următoarele:

 0,75% din cifra de afaceri;

 20% din impozitul pe profit.
Din impozitul minim pe cifra de afaceri nu se scad sumele reprezentând impozitul pe
profit scutit, redus și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor
speciale, și nici reducerea impozitului pe profit conform Ordonanței de urgență nr.
153/2020.

În cazul grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiscal calculează impozitul minim
pe cifra de afaceri, potrivit formulei și îl comunică persoanei juridice responsabile din
grup. Persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit determinat la nivelul
grupului cu valoarea însumată a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de
membrii grupului fiscal și aplică prevederile aplicabile. Dacă rezultatul fiscal al
grupului este pierdere fiscală, impozitul grupului se datorează la nivelul valorii
însumate a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de membrii grupului.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de

afaceri
În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar (pe lângă cel pe
profit)de:
 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026
Pentru calculul impozitului suplimentar, cifra de afaceri va cuprinde:

 venituri din dobânzi;

2
 venituri din dividende;
 venituri din taxe şi comisioane;
 câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
 câștiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea
tranzacționării, net;
 câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării,
evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
 câștiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
 câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
 diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;
 câștiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
 alte venituri din exploatare.
Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă
cheltuială nedeductibilă.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata,
pentru trimestrele I – III, și până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, pentru
trimestrul IV.

În cazul grupului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri se aplică în mod corespunzător

de către membri, în funcție de situația individuală.

Modelul şi conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al

președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în termen de 60 de
zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2023.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Impozit suplimentar pentru companiile din sectoarele

petrol și gaze naturale
Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și
gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Practic, pe lângă impozitul pe profit să se aplice și acest nou impozit.
Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre VT și Vs, definiți mai
sus.

3
Formula de calcul a Impozitului specific pe cifra de afaceri este: 0,5% x (VT –
Vs – I – A). Indicatorii sunt cei definiți mai sus.
Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează
plata (pentru trimestrele I – III), iar pentru trimestrul IV, până la data depunerii
declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și

activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care
sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul
Energiei, pentru determinarea impozitului specific, nu cuprind în cadrul indicatorilor
VT, Vs, I și A din formula de calcul elementele aferente activităților de
distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale. Sunt exceptați de
la aplicarea impozitului specific pe cifra de afaceri operatorii economici care
desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și
gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei.

Se aplică de la 1 ianuarie2024.

Nouă taxare la companiile mici

Se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, vor fi următoarele cote de
impozitare.

 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc

60.000 euro
 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare în diverse coduri CAEN
5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,

4
5829 – Activități de editare a altor produse software,
6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat
client),
6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației,
5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare,
5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată,
5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere,
5590 – Alte servicii de cazare,
5610 – Restaurante,
5621 – Activități de alimentație (catering) pentru
5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,
5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor,
6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică
care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,
8621 – Activități de asistență medicală generală,
8622 – Activități de asistență medicală specializată,
8623 – Activități de asistență stomatologică,
8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează
venituri mai mari de 60.000 euro sau începe să desfășoare activitățile de
la punctul 2 de mai sus, este aplicabilă cota de 3% începând cu trimestrul
în care se înregistrează astfel de situații.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

IT-știi vor plăti impozit pe venit pentru ce depășește

10.000 de lei, iar cei din construcții, agricultură și
industria alimentară vor plăti CASS
Se reduc excepțiile din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

5
Cei din IT vor plăti impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei.
De asemenea, ei vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in
sensul că pot opta pentru asta.
În ceea ce privește sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară,
angajații vor plăti contribuția la sănătate (CASS), deoarece oricum
beneficiază de servicii.
se limitează aplicabilitatea scutirii de impozitul pe veniturile din salarii și asimilate
salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator
până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.

Scutirea se aplică la locul unde se află funcția de bază a angajaților, pentru veniturile
brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv. Similar angajaților care obțin venituri
salariale scutite de impozitul pe venit pentru activități desfășurate în sectorul
construcțiilor, industria alimentară și în agricultură, în cazul persoanelor fizice care
beneficiază de scutire de impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor ca
urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, cota
contribuției de asigurări sociale se reduce, până la 31 decembrie 2028, cu punctele
procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondurile de pensii administrate
privat. Angajații pot opta însă pentru plata contribuțiilor datorate la aceste fonduri.
Prevederile sunt aplicabile începând cu veniturile aferente lunii care urmează intrării
în vigoare a Legii nr. 296/2023.

Se aplică de la 1 noiembrie

FACILITATI SALARII ANGAJATII DIN DOMENIILE

CONSTRUCTII,INDUSTRIE ALIMENTARA SI AGRICULTURA

În ceea ce privește facilitățile fiscale aplicabile angajaților care desfășoară

activități în sectorul construcțiilor, în industria alimentară și în agricultură,
începând cu veniturile aferente lunii care urmează intrării în vigoare a Legii
nr. 296/2023, este eliminată scutirea de la plata contribuției de asigurări
sociale de sănătate, a contribuției de asigurări sociale pentru condiții
deosebite și speciale de muncă, precum și plata cotei reduse de contribuție
asiguratorie pentru muncă. Și în acest caz, facilitățile fiscale vor fi aplicate
la locul unde se află funcția de bază a angajaților.

Bonurile de masă, taxate suplimentar

Bonurile de masă au parte de o noutate: se va plăti contribuția la sănătate
(CASS) pentru ele.

6
 În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil avantajelor salariale, Legea nr.
296/2023 introduce valoarea tichetelor de masă și a voucherelor de
vacanță în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate,
începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

Se aplică de la 1 ianuarie.

PFA-activități independente: plafon de 60 de salarii

minime la sănătate
Persoanele fizice autorizate (PFA) și în general cele care au activități
independente vor avea la CASS un plafon de 60 de salarii minime.
Practic, vor plăti 10% pentru orice sumă până în 60 de salarii. Cei care au
venituri foarte mari sunt avantajați.
persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, începând cu
veniturile aferente anului 2024, baza anuală de calcul a contribuției de
asigurări sociale de sănătate este egală cu venitul net anual realizat/brut
sau norma anuală de venit, dar nu mai mult de nivelul a 60 de salarii
minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației
privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în
România şi contribuţiile sociale datorate.

Se aplică de la 1 ianuarie.

Impozitul pe veniturile neidentificate urcă de la 16% la

70%
Persoanele care nu pot justifica averile pe care le au vor plăti un impozit de
70%, în loc de 16% cum este în prezent.
Prin decizia de impunere ANAF va stabili cuantumul impozitului şi al
accesoriilor.
Venituri din surse neidentificate
 Începând cu 1 iulie 2024, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile
Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost neidentificată vor fi supuse
impozitului pe venit în cotă de 70% (în reglementarea anterioară cota era de 16%)
aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

Bunuri și servicii crește COTA TVA

Crește cota de TVA de la 9% la 19% pentru:
 livrarea de bere fără alcool;
7
 alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), cu excepția cozonacului și a
biscuiților.
Crește cota de TVA de la 5% la 9% pentru:
 livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco,
tradiționale;
 livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale (suprafața utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt
construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA). Cota redusă se aplică
numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare.
 livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de
căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, inclusiv a
kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziționate
separate destinate locuințelor/clădirilor administrației publice centrale sau locale cu
excepția societăților comerciale;
 livrarea și instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea sistemelor
ca parte componentă a livrărilor de construcții, sau ca extraopțiuni la livrarea unei
construcții;
 accesul la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt
încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, târguri, expoziții, cinematografe și
evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă;
 accesul la evenimente sportive.
Crește cota de TVA de la 5% la 19% pentru:
 dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile
CAEN 9311 și 9313, altele decât cele scutite;
 transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe
linii înguste în scop turistic sau de agrement;
 transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu - telecabină,
telegondolă, telescaun, teleschi - în scop turistic sau de agrement;
 transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau
de agrement;
 transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de
agrement.
Se elimină scutirea de TVA cu drept de deducere aplicabilă pentru următoarele
operațiuni efectuate către unități spitalicești de stat:

i) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești din rețeaua

publică de stat;

ii) livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive, şi altele asemenea;

iii) adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri.

Se menține scutirea de TVA doar când aceste operațiuni sunt efectuate către entităţi
nonprofit înregistrate în Registrul public organizat de ANAF și sunt destinate unităților
spitalicești deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică
de stat.

8
 Se stabilesc măsuri tranzitorii pentru livrările de locuințe pentru care au fost încheiate
contracte până la data de 31 decembrie 2023 și care vor fi livrate în perioada 1
ianuarie-31 decembrie 2024, în vederea aplicării cotei reduse de TVA de 5% sau
9%.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Apare acciza pentru băuturile cu zahăr

Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:
 băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este
cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
 băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este
peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl
Prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză
cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și
siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop
de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de
glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză
hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar
fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri
din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din
piureuri de fructe si dulceață.
 Au fost introduse accize nearmonizate pentru următoarele:

o produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC
2404 11 00, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și
alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
o lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC
2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări
electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul
NC 8543 40 00;
o produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără
nicotină cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conținute în
rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare
electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
o băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins
între 5g – 8 g/100 ml;
o băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8
g/100 ml.

9
 Producția, achiziția intracomunitară sau importul de produse accizabile nearmonizate
sunt supuse notificării prealabile (în cazul băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat)
sau autorizării (în cazul celorlalte produse) la autoritatea vamală competentă.
 Nivelul accizelor pentru alcool, băuturi alcoolice și tutun prelucrat crește de la 1
ianuarie 2024.
 În perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2024 inclusiv, pentru alcool și băuturi
alcoolice, nivelul accizelor nu se actualizează cu creșterea prețurilor de consum.
 În perioada 1 ianuarie 2024 - 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete
este de 540,938 lei/1.000 de țigarete.
 Au fost introduse noi contravenții în domeniul produselor accizabile (atât armonizate,
cât și nearmonizate), și au fost mărite cuantumurile amenzilor contravenționale
pentru nerespectarea legislației din domeniu.

Impozit special pentru bunurile scumpe: case și mașini

Apare un impozit special pentru case și mașini.
Se va aplica pentru:
 persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au
în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România,
dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată depășește 2,5 milioane lei.
 persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme
înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție
individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de
5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea
autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea
perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea
autoturismului a avut loc anterior.
În cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale se va aplica o cotă de
0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de
către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2,5 milioane
lei;
În cazul autoturismelor se va aplica o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre
valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Redevența pentru concesiunea transportului gazelor crește

de 25 de ori
Se majorează de 25 de ori redevența plătită pentru concesiunea transportului
gazelor, de la 0,4% la 10%.
10
e-Factura din 2024
Firmele au obligația în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită
facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura,
indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO eFactura.
Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind
factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii
facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută
pentru emiterea facturii.
Nerespectarea prevederilor constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru
persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, și cu
amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum
și pentru persoanele fizice.
Prin excepție, nerespectarea prevederilor în perioada 1 ianuarie – 31 martie
2024 nu se sancționează.
Se extind obligațiile de transmitere a facturilor emise în sistemul național
privind factura electronică RO e-Factura
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, operatorii economici - persoane impozabile
stabilite în România, indiferent dacă sunt înregistrați în scopuri de TVA sau nu, și
operatorii economici - persoane impozabile nestabilite în România, dar înregistrate în
scopuri de TVA, au obligația să transmită facturile emise pentru livrările de bunuri și
prestările de servicii impozabile în România, efectuate în relația B2B, în sistemul
național privind factura electronică RO e-Factura („sistemul RO e-Factura”), indiferent
dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.
Nu este obligatorie transmiterea facturilor emise pentru operațiunile scutite de TVA în
sensul art. 294 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Codul fiscal.

Facturile emise pentru operațiuni impozabile în România către o instituție publică

conform definiției din Codul administrativ trebuie transmise prin sistemul RO e-
Factura.

Este obligatorie transmiterea facturilor precizate mai sus, către beneficiari, în sensul
art. 319 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor în care atât furnizorul, cât și
beneficiarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Facturile se transmit în sistemul RO e-Factura în termen de cinci zile lucrătoare de la

data emiterii sau de la data-limită prevăzută în Codul fiscal pentru emiterea facturii.

11
 Pentru nerespectarea acestei prevederi se vor aplica amenzi contravenționale în
funcție de încadrarea contribuabililor în categoria mici, mijlocii sau mari, astfel:

 de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru contribuabilii mari,

 de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii,
 de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele
fizice.
În perioada 1 ianuarie 2024 - 31 martie 2024 nu se aplică sancțiuni pentru
nerespectarea obligațiilor de transmitere a facturilor în sistemul RO e-Factura.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se aduc modificări Codului fiscal potrivit cărora,
între persoane impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri și prestările
de servicii impozabile în România, efectuate în relația B2B, sunt considerate facturi
numai facturile transmise prin sistemul RO e-Factura. Utilizarea facturii electronice
face obiectul acceptării de către beneficiar, cu excepția facturilor transmise prin
sistemul RO e-Factura.
Primirea și înregistrarea facturilor de către destinatarii - persoane impozabile stabilite
în România, în alt mod decât prin sistemul RO e-Factura, pentru tranzacțiile B2B, se
sancționează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în respectiva factură
primită.

RO e-Sigiliu
Totodată, prin Legea nr. 296/2023 se introduce noul sistem național, RO e-Sigiliu,
sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice ce
permite autorităţilor competente (de exemplu, Agenția Națională de Administrare
Fiscală, Autoritatea Vamală Română) determinarea potențialelor puncte de deturnare
a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au
ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Sursa:[Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea

sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial
nr. 977 din 27 octombrie 2023]

Plățile în numerar vor fi reduse

12
Se plafonează încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry
(Metro, Selgros etc) în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană.
De asemenea, magazinele cash and carry către persoane vor fi și ele plafonate
similar (plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon
total de 2.000 lei/zi).
Plățile acordate ca avansuri spre decontare urmează să fie plafonate la 1.000
lei, plafon stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre
decontare.
Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru
facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei,
în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea
facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare
este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
Încasări și plăți între o persoană juridică și o persoană fizică în plafonul zilnic de
5.000 lei către/de la o persoană, pentru livrări ori achiziții de bunuri sau a unor
prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori
restituiri de împrumuturi sau alte finanțări

 facturile de peste 5.000 lei pot fi plătite în limita a 5.000 de lei cu diferența prin bancă
 plafonul nu se aplică pentru plata salariilor
 dacă nu se respectă plafonul, amendă de 25% din suma ce depășește plafonul
 anterior, plafonul era de 10.000 lei
Plăți și încasări cash între două persoane fizice
 în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei / tranzacție
 dacă se depășește plafonul, amendă de 25% din suma ce depășește acest plafon
 plafonul era de 50.000 lei
Plăți și încasări cash între două persoane juridice
 în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică
 amendă de 25% din suma care depășește plafonul
 anterior, plafonul era de 5.000 lei
Modificări la plățile și încasările cash: cumpărături în magazine și
plăți la angajat
Magazinele cash & carry pot încasa cash în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei
de la o persoană juridică
Se pot face plăți către persoanele juridice în limita unui plafon zilnic de 1.000
lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi
 anterior, plafonul era de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de
10.000 lei/zi
 dacă se depășește plafonul de 1.000 lei, se aplică o amenda de 25% din suma care
depășește plafonul
Se pot face plăți cash către un angajat, pentru avansuri spre decontare folosite
pentru plata furnizorilor, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare
persoană care a primit avansuri spre decontare
 anterior, plafonul era de 5.000 lei

13
  dacă se depășește plafonul de 1.000 lei, se aplică o amendă de 25% din suma care
depășește plafonul
 plafonul nu se aplică pentru plățile aferente: diurnei, cheltuielilor aferente deplasărilor
(transport, cazare)
Modificări la plățile și încasările cash: Soldul la registrul
de casă
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul
fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se
depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.
Prin excepție se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii
salariilor

 dacă se depaseste plafonul de 50.000 lei, se aplică o amendă de 25% din suma care
depășește plafonul

Se aplică în 15 zile de la publicare în Monitor, adică de pe la

jumăteatea lunii noiembrie.

Firmele nu vor mai putea fi dizolvate dacă au datorii la

stat
Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului
urmează să formuleze acțiuni de dizolvare ar urma să se afișeze în Buletinul
electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 60 zile calendaristice înainte
și se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În termen de 45 zile calendaristice de la data afișării/primirii listei, Agenția
Națională de Administrare Fiscală, precum și orice alt creditor, comunică
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, societățile care înregistrează
obligații bugetare restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune
de control fiscal, ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână inițierea
acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la
finalizarea acțiunii de control fiscal.
Același lucru și în cazul radierii.

14
Măsuri prin care se dorește reducerea cheltuielilor
bugetare
 Numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente
funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat,
vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora, se reduce până la data de
1 ianuarie 2024 cu minim 25%.
Posturile vacante, din statele de funcții aprobate, cu excepția celor din cadrul
unităților administrativ teritoriale și subdiviziunilor acestora se desființează.
*Se poate aproba înființarea de noi posturi pentru instituțiile, numai
începând cu data de 1 iulie 2024 numai în cazuri temeinic justificate prin
memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local
numai cu aprobarea autorităților administrației publice locale prin hotărâre
a consiliilor locale/județene.
 Se desființează posturile de șef birou.
 Personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate
drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin
ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic
superioare.
 Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și
structurile organizatorice care funcționează ca birouri.
 Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să
respecte următoarele cerințe:
pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10
posturi de execuție;
pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi
de execuție;
pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum
35 de posturi de execuție.
 Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul autorități sau
instituției publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și al funcțiilor
publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din
cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță
națională, conform statelor de organizare aprobate, în condițiile legii, este

15
 de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de
ordonator principal de credite.
 Începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu,
lunar, pentru personalul încadrat ale căror salarii lunare nete de până la
8.000 lei, inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii
minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual
cu indicele prețului de consum, cu următoarea excepție:
 personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne, Ministerului Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor,
Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe,
Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale,
Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale precum
și a personalului poliției locale.
 În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții
periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de
până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar,
corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
 Achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate
depăși cuantumul de maxim 500 lei exclusiv TVA/aparat de telefonie
mobil achiziționat.
 Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din
fonduri publice sunt de maxim 35 lei exclusiv TVA/lună/aparat de
telefonie mobilă.
 Numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de
administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali,
directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor
de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de
posturi aprobate.
 Consiliul de administrație va fi format din 5-7 membri în cazul
întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
- au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară
echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro;
- au cel puțin 50 de angajați
 Numărul de membri ai consiliilor de supraveghere/comitetelor de
specialitate precum și ai altor comitete organizate pe lângă consiliile de
administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora,
16
 denumirea acestora și modul de organizare nu poate să fie mai mare de 5
persoane.
 Societățile, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral
sau majoritar de stat precum și regiile autonome care activează în
domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot
achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3, al
căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro
inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A.
 Cheltuielile privind voucherele de vacanță nu pot depăși anual, în perioada
1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600
lei/an/persoană.
 Și la companiile de stat se va aplica limitarea la telefoane și abonamente.

17