Facultatea de Stiinte Economice, Finante-Banci, anul II

Impozitele indirecte
-studiu de caz-

Rolul impozitelor indirecte in formarea bugetului de stat

Evolutia acestora in perioada 2019-2022

Acest studiu de caz a fost realizat de: student Ilie P. Diana-Mihaela

Profesor coordonator: I. Preda

Targoviste 2023

1
IMPORTANTA IMPOZITELOR DIRECTE SI INDIRECTE LA
FORMAREA VENITURILOR PUBLICE

Instituirea de impozite este un drept al statului care se realizeaza prin parlament si

organele locale.Obligatiile fiscale ale agentilor economici sunt numeroase ca diversitate si
chiar apasatoare,dar intr-o economie de piata sistemul de impozite reprezinta parghiile
fundamentale de realizare a intereselor statului in domeniile:economic,social,cultural,etc.

Continutul impozitelor

Impozitul este o forma de preluare a unei parti din venit sau avere a persoanelor fizice
si juridice la stat. Impozitul are un caracter obligatoriu, se constituie prin lege si se impune
pentru toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri dintr-o anume sursa sau au un fel
anume de avere. Impozitul are un caracter nerambursabil, este definitiv, nu are un
contraserviciu facut de catre stat in valoare egala sau apropiata cu impozitul respectiv.

Impozitul este o plata baneasca generala, obligatorie, definitiva, nereciproca si fara o

contraprestatie directa si imediata.

Rolul impozitelor

Practica internationala arata ca impozitul poate sa fie folosit fie ca mijloc de influenta
a activitatii economice, fie ca instrument de procurare a venitului bugetului statului central,
local. Aceste doua aspecte depind de politica fiscala promovata de statele respective, dar nu
exista in practica sa se foloseasca numai unul din cele doua aspecte.

Impozitele au un rol important in plan economic, social ,financiar.

In plan financiar, impozitul reprezinta mijlocul principal de procurare a veniturilor la

bugetul statului. Acesta reprezinta sursa principala de venituri pentru stat.

In plan economic, impozitul este mijlocul prin care statul intervine in sensul stimularii
sau ingradirii activitatii economice. Pe timp mediu este nevoie de crearea unui sistem modern
de impozitare care sa asigure stimularea muncii, economisirii si investitiilor si sa asigure un
regim de echitate generala.

2
 In plan social, impozitul este un mijloc de redistribuire a PIB intre clase, grupuri
sociale,persoane fizice si juridice.Prin aceasta se apreciaza ca se pot atenua inegalitatile dintre
venituri;sursa impozitului o reprezinta venitul sau averea persoanelor fizice si juridice.

Taxele reprezinta platile catre stat pentru serviciile facute de persoanele fizice si
juridice.Statul efectuaeza anumite servicii in mod direct si imediat.Marimea taxelor depinde
de felul serviciilor si de costul lor.

Termenul de plata al acestor taxe il reprezinta momentul efectuarii serviciilor

respective(se poate si dupa efectuarea serviciilor).

Si pentru impozite si pentru taxe este nevoie de reglementari juridice care sa

stabileasca marimea impozitului,cand trebuie incasat,stiut fiind ca incasarea nejustificata de
impozite si taxe reprezinta infractiune fiscala si se pedepseste conform legii.

Clasificarea impozitelor:

Impozite directe:

- impozitul pe profit (venituri,cifra de afaceri);

- impozitul pe salariile personalului stopat la sursa,ori platit de unitati pentru depasirea

fondului de referinta;

- alte impozite directe:

- impozitul pe vanzarea activelor proprietate de stat;

- impozitul pe dividende la societatile comerciale;

- taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

- impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.

Impozite indirecte:

- impozitul pe circulatie si accizele;

- TVA;

- taxe vamale;

3
 - altele: impozite locala, taxe de participare la targuri si expozitii, taxe de timbru, de
transport, etc.

Contributii la fondurile speciale ale statului:

- fondul central de cercetare-dezvoltare;

- fondul de risc si accidente;

- fondul pentru agricultura;

- fondul de pensii si asigurari sociale pentru agricultura;

- fondul pentru sanatate;

- alte fonduri.

In aceasta diversitate si regimul lor de suportabilitate este diferit,sesizand cateva

formatiuni clare:unele se imputa cheltuielilor(de obicei de exploatare);altele se suporta din
rezultate(din profitul brut inaintea impozitarii,din profitul ce ramane agentului, din fondurile
constituite de agentii economici, etc.); unele se retin angajatilor, actionarilor, colaboratorilor,
prin sistemul stopajului la sursa si apoi se achita bugetului.

IMPOZITELE INDIRECTE

Impozitele indirecte au fost impuse datorita insuficientei impozitelor directe

determinate de stari de criza, de somaj, de inflatie, dovedind ca impozitele directe nu sunt
suficiente pentru ca statul sa-si indeplineasca anumite functii.De aceea s-a trecut la impozitare
indirecta suportata de populatie prin intermediul preturilor pe care le platesc la bunurile de
consum. Astfel impozitele indirecte reprezinta impozite de consum. Ele se incaseaza la
vanzarea bunurilor, la prestarea serviciilor( nu se acorda facilitati ).

Principalele forme ale impozitelor indirecte sunt:

- taxe de consum: TVA si accize;

- monopoluri fiscale;

- taxe vamale;

- taxe de inregistrare si de timbru.

4
 a. TVA-ul este o taxa de consum care afost introdusa in iulie 1993 in peste 70 de
state. Este un impozit indirect modern generat de consum. Acesta a inlocuit la noi in tara si in
statele UE impozitul pe cifra de afaceri sau pe circulatia marfurilor. TVA este un impozit
neutru si unic, cota aplicandu-se tuturor agentilor economici indiferent de forma de
proprietate.Se caracterizeaza prin unicitate -cota de TVA este aceeasi indiferent de numarul
de societati comerciale prin care trece materia prima pana ajunge produs finit.Este impozit
transparent stiindu-se cat este de mare si termenul de plata; este suportata de ultimul
consumator (tara de unde se consuma marfa respectiva).

Accizele reprezinta taxe speciale de consum sau contributii indirecte. Sunt parghii
fiscale care influenteaza marimea preturilor, a tarifelor, a programelor speciale.Acestea se
calculeaza printr-o cota aplicata asupra pretului de vanzare sau poate fi o suma fixa. Legislatia
in ceea ce priveste accizele trebuie sa fie aliniata la legislatia UE, datorita necesitatii de
functionare a pietei unice.

b. Monopolurile fiscale: se percep pentru anumite categorii de bunuri: alcool, tutun,

sare, carti de joc, etc.Veniturile realizate cuprind in ele o parte din profitul obtinut la activitati
din domeniul respectiv si o parte din impozit inclus in pret si care se incaseaza de la
cumparator.

Monopolurile fiscale de stat evidentiaza dreptul statului de a produce si comercializa

cu ridicata sau cu amanuntul anumite marfuri. Este un mijloc de a percepe un impozit indirect
aplicat pentru anumite cheltuieli. Monopolul fiscal de stat poate fi deplin cand statul produce
si comercializeaza si cu ridicata si cu amanuntul anumite produse si partial cand statul
produce si comercializeaza cu ridicata sau cu amanuntul unele produse .

c. Taxele vamale se platesc de toti agentii economici indiferent de forma de

proprietate; se percep pentru import, export si tranzit de marfuri.

Felurile taxelor vamale: ad valorem-presupun aplicarea unui anume procent asupra

preturilor marfurilor care au fost importate, exportate, etc.

Taxe vamale speciale-pentru unitatile de masura.

Taxe vamale complexe-prin combinarea primelor doua feluri de taxe.

Tariful vamal reprezinta o lista detaliata a marfurilor si taxelor vamale care constituie
si un obiect al intelegerilor bi si multilaterale intre state.

5
 Tariful vamal trebuie sa inregistreze o tendinta de scadere care este legata de
integrarea Romaniei in UE.

In ceea ce priveste impozitarea, s-au stabilit doua categorii de tarife vamale:

conventionale-sunt stabilite in baza regimului clauzei nationale celei mai favorizate;

preferentiale-se aplica in baza acordurilor, protocolurilor intre tari in curs de

dezvoltare.

d. Taxe de inregistrare si de timbru reprezinta plati efectuate de persoanele fizice sau

juridice pentru anumite servicii prestate de institutiile publice sau particulare.Au un caracter
obligatoriu si sunt nerambursabile.

Exista mai multe categorii de taxe de timbru:

taxe juridice -pentru anumite actiuni juridice;

- taxe notariale -se platesc pentru anumite servicii legate de acte de stare civila, pentru
autentificari de acte intre persoane vii, pentru transferul de proprietate, pentru testamente,
partaj, succesiune; sunt folosite de Ministerul de Justitie pentru a imbunatati functionarea
institutiilor din subordinea sa.

taxe consulare -pentru vize;

taxe administrative -pentru eliberarea de permise si autorizatii.

Taxele de timbru sunt plati efectuate catre primarii, organe judecatoresti; se percep fie
ca procent aplicat la valoarea bunului respectiv, fie in suma fixa.

Ministerul de Justitie a solicitat ca anumite taxe de timbru pentru actiuni judiciare sa

poata fi platite si prin intermediului CEC-ului.

Pentru statul roman, impozitele indirecte reprezinta o sursa importanta de venit la

bugetul de stat, de-a lungul timpului acestea ajungand sa reprezinte un mijloc de crestere a
fondurilor bugetare atunci cand acestea deveneau insuficiente.

Aceasta practica se poate observa si in prezent prin majorarea preturilor la alimente, la

combustibil, majorarea preturilor la prestarile de servicii, etc.

6
 In cele ce urmeaza vom prezenta situatia fiscala a Romaniei pe decursul a 4 ani, 2019-
2020-2021-2022, dar si evolutia acesteia in contextul pandemiei de COVID-19.

ANUL 2019
Încasările din TVA în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare de tip
swap, au înregistrat în anul 2019 un nivel de 65,3 mld. lei, situându-se cu 3,5 mld. lei sub
nivelul prevăzut în proiectul inițial de buget. În graficul alăturat este prezentată evoluția
încasărilor și a schemelor de compensare programate în proiectul de buget și cu ocazia
rectificărilor bugetare, comparativ cu valorile efectiv înregistrate în execuția bugetară. Astfel,
dacă prima rectificare a menținut proiecția încasărilor din TVA la nivelul bugetat inițial, cea
de a doua le-a diminuat cu aproape 3,5 mld. lei, încasările efective situându-se în imediata
apropiere a acesteia. Astfel, nivelul realizat al încasărilor din TVA,nete de impactul schemelor
de compensare, a fost în concordanță cu aprecierile CF care a semnalat încă din opinia sa
asupra primei rectificări o supraestimare a veniturilor din TVA cu circa 3-4 mld. Lei.

În ceea ce privește schema de compensare, aceasta a fost prognozată inițial la 0,85 mld. lei
și a fost menținută la acest nivel de ambele rectificări bugetare operate, însă execuția efectivă
a consemnat un nivel mult mai redus al acesteia, respectiv sub 0,1 mld. Lei.

7
 Trebuie menționat că neîndeplinirea nivelului programat al încasărilor din TVA survine în
contextul în care MFP estima un avans cu circa 6 mld. lei al acestor venituri pe seama
includerii ex-ante a efectului unor măsuri de îmbunătățire a colectării. Având în vedere că
efectul unor asemenea măsuri este dificil sau chiar imposibil de estimat ex-ante, CF aprecia în
opinia sa cu privire la proiectul de buget pe anul 2019 că veniturile din TVA au fost
supraestimate cu circa 5 mld. lei.

Astfel, o evaluare preliminară ar putea indica faptul că, deși ținta din buget a fost ratată cu
3,5 mld. lei, totuși măsurile de îmbunătățire a colectării sar fi concretizat într-un avans al
încasărilor de aproape 2,5 mld. lei față de nivelul preconizat de 6 mld. lei.

În acest sens, sunt necesare următoarele precizări:

- Proiecția din bugetul inițial nu încorpora în totalitate cele 6 mld. lei estimate a se obține pe
seama creșterii gradului de colectare. Astfel, ținând cont de execuția încasărilor din TVA la
finele anului 2018 și de avansul prognozat de 7,9% al bazei macroeconomice relevante
(consumul final al gospodăriilor populației, exclusiv componenta de autoconsum și
IFSLSG47), doar circa 4,5-5 mld. lei au fost bugetate în programul inițial pe seama
îmbunătățirii colectării veniturilor din TVA;

- Creșterea efectivă a bazei macroeconomice relevante a fost de 11,6%, depășind prognoza de

7,9% pe care a fost fundamentată construcția bugetară, fapt ce stimulează un avans al
încasărilor din TVA cu peste 2 mld. lei față de nivelul programat.

Prin urmare, cumulând efectele factorilor menționați anterior, se constată că aceștia explică
aproape integral efectele pozitive manifestate la nivelul încasărilor din TVA, ceea ce conduce
la concluzia că măsurile de îmbunătățire a colectării TVA, evaluate de MFP la 6 mld. lei, nu
au produs un impact semnificativ asupra veniturilor BGC.

Veniturile colectate din accize, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au
însumat 31,4 mld. lei (reprezentând aproape 3% din PIB) în anul 2019, acest nivel fiind
superior estimărilor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget cu aproape 0,4 mld.
lei. Astfel, programul inițial prevedea venituri din accize în valoare de 31,1 mld. lei, avându-
se în vedere o creștere prognozată a bazei macroeconomice (consumul final al populației
întermeni reali) de 6,4%, o sporire a încasărilor cu circa 0,6 mld. lei ca urmare a majorării
nivelului accizei la produsele din tutun, precum și un efect pozitiv scontat de 1 mld. lei pe
seama creșterii gradului de colectare a accizelor.

8
 Prima rectificare bugetară a majorat nivelul estimat inițial cu circa 0,5 mld. lei ca urmare a
proiectului de a introduce băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera
produselor accizabile, precum și de a devansa cu 4 luni majorarea accizei totale pentru
țigarete stabilită inițial pentru 1 ianuarie 2020.

Cea de a doua rectificare bugetară a diminuat nivelul prognozat al încasărilor din accize cu
0,4 mld. lei ca rezultat al neconcretizării celor două măsuri menționate anterior, precum și ca
urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale. Cu toate
acestea, CF a apreciat în opinia sa cu privire la cea de a doua rectificare că există premisele
realizării unor încasări superioare nivelului actualizat, fapt confirmat de execuția efectivă pe
anul 2019 care a consemnat venituri din accize în valoare de 31,4 mld. lei (cu circa 0,2 mld lei
peste nivelul estimat la a doua rectificare).

Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu 2,9 mld. lei
(+10,3%), în contextul unui avans efectiv de 6,4% al consumului final al populației în termeni
reali, precum și pe fondul majorării nivelului accizei la produsele din tutun de la 1 aprilie
2019. Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară,
ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes
realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize.

9
 Astfel, circa 55% din încasări au provenit din accizele la produse energetice, în scădere
față de peste 60% în anul 2018, însă descreșterea este datorată cu precădere avansului
important al accizelor la produsele din tutun.

Astfel, acestea reprezintă a doua componentă importantă a încasărilor din accize, cu o

pondere de peste 41% în total (față de circa 36% în anul anterior), urmate la o distanță
considerabilă de alcool, distilate și băuturi alcoolice, care și-au păstrat o pondere de circa 4%
în totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze sub 1%.

În consecință, se poate concluziona că performanța încasărilor din accize s-a îmbunătățit în

cursul anului 2019, aspect confirmat și de faptul că execuția efectivă a consemnat depășirea
programului inițial cu peste 0,3 mld. lei, iar avansul semnificativ al încasărilor din accize
aferente produselor din tutun poate sugera o îmbunătățire a colectării în acest domeniu.

ANUL 2020
Încasările din TVA în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare de tip
swap, au înregistrat în anul 2020 un nivel de 60,7 mld. lei, situându-se cu 11,2 mld. lei sub
nivelul prevăzut în proiectul inițial de buget.

În graficul alăturat este prezentată evoluția încasărilor și a schemelor de compensare

programate în proiectul de buget și cu ocazia rectificărilor bugetare, comparativ cu valorile
efectiv înregistrate în execuția bugetară.

Astfel, primele două rectificări bugetare au operat revizuiri negative de amploare ale
acestui agregat bugetar (-5,6 mld. lei, respectiv -4,1 mld. lei) ca urmare a înrăutățirii cadrului
macroeconomic sub efectele pandemiei COVID-19, dar și pe fondul reducerii accizei la
produsele energetice, respectiv al accelerării rambursărilor de TVA cu scopul de a injecta
lichiditate în economie.

10
 Cea de a treia rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă de 0,4 mld. lei, fiind luate în
considerare sumele estimate a fi recuperate din obligațiile bugetare amânate la plată (evaluate
de ANAF la circa 2,9 mld. lei). La acel moment CF și-a exprimat rezervele cu privire la
recuperarea acestor sume, apreciind drept probabilă înregistrarea unui gol important de
venituri la nivelul încasărilor din TVA. Execuția finală a anului 2020 a confirmat rezervele
CF, nivelul veniturilor din TVA fiind mai redus cu 1,9 mld. lei față de estimările de la cea de
a treia rectificare.

În ceea ce privește schema de compensare, aceasta a fost prognozată inițial la 0,85 mld. lei,
a fost diminuată la 0,67 mld. lei la cea de a doua rectificare, însă execuția efectivă a
consemnat un nivel mult mai redus al acesteia de 0,12 mld. lei.

Trebuie menționat că neîndeplinirea semnificativă (-11,2 mld. lei) a nivelului programat al

încasărilor din TVA survine în contextul manifestării următorilor factori:

- La momentul realizării proiectului de buget, CNSP estima un avans al bazei

macroeconomice relevante pentru încasările din TVA (reprezentată de consumul final al
gospodăriilor populației, exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG61) de 9,44% pe
parcursul anului 2020. Ultimele date disponibile indică o scădere efectivă a bazei

11
macroeconomice relevante cu circa 3.5%, fapt ce justifică o reducere a încasărilor din TVA cu
aproximativ 8,5 mld. lei față de nivelul programat;

- Proiecția din bugetul inițial nu încorpora efectul reducerii accizelor la produsele energetice,
estimat de CF la circa 0,55 mld. lei;

- Pe parcursul anului 2020 statul a realizat rambursări accelerate de TVA cu scopul de a

injecta lichiditate în economie, evaluate la 2,2 mld. lei;

- Conform ultimelor informații disponibile, volumul obligațiilor referitoare la TVA amânate

la plată de agenții economici, prin depunerea unei cereri până la 31 martie 2021, este de circa
5,1 mld. lei.

Cumulând efectele tuturor factorilor menționați anterior, se constată că aceștia ar fi

justificat o reducere a încasărilor din TVA cu circa 16,3 mld. lei față de nivelul prevăzut în
bugetul inițial. În acest context, nerealizarea cu doar 11,2 mld. lei a nivelului programat
pentru încasările din TVA ar putea sugera o îmbunătățire a colectării acestui agregat bugetar
în măsura în care sumele amânate la plată vor fi recuperate la nivelul estimat în prezent.

Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar,

nete de impactul schemelor de tip swap, s-a diminuat cu peste 7% (-4,6 mld. lei). Pentru a
corobora rezultatele analizei realizate mai sus, se poate investiga performanța încasărilor din
TVA prin realizarea unei proiecții ex-post a acestui agregat bugetar și compararea sa cu
realizările efective. Astfel, pornind de la execuția bugetară pe anul 2019 a veniturilor din
TVA, s-a aplicat diminuarea cu 3,5% a cheltuielilor cu consumul final al populației (exclusiv
componenta de autoconsum și IFSLSG) și apoi au fost deduse efectele reducerii accizelor la
produsele energetice, ale rambursărilor accelerate de TVA și ale facilității de amânare la plată
a obligațiilor agenților economici către BGC (cuantumul estimat al acestor efecte fiind
prezentat anterior).

Sub impactul acestor factori, proiecția ex-post a încasărilor din TVA pentru anul 2020 este
de circa 55,2 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a consemnat un nivel de 60,7 mld. lei,
confirmând existența unei diferențe favorabile.

Veniturile colectate din accize, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au
însumat 30,7 mld. lei în anul 2020, acest nivel fiind cu circa 3 mld. lei mai mic decât
estimările avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget.

Astfel, programul inițial prevedea venituri din accize în valoare de 33,7 mld. lei, avându-se
în vedere o creștere prognozată a bazei macroeconomice (consumul final al populației în
termeni reali) de 5,1%, precum și obținerea unui spor de încasări estimat la 0,7 mld. lei ca
urmare a majorării nivelului accizei la produsele din tutun.

12
 Prima rectificare bugetară a revizuit negativ nivelul estimat inițial cu 2,7 mld. lei ca urmare
a reevaluării evoluției bazei macroeconomice relevante în contextul efectelor pandemiei
COVID-19, precum și pe fondul reducerii accizelor la produsele energetice, măsură al cărei
impact nu fusese inclus în bugetul inițial.

Cea de a doua rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă

de mici dimensiuni (+0,1 mld lei), ca urmare a urmare a unui impact favorabil asupra
încasărilor bugetare mai mare decât cel anticipat al creșterii accizelor la produsele din tutun,
în pofida unei noi revizuiri în sens descendent a bazei macroeconomice relevante.

Având în vedere execuția bugetară de la acel moment, cea de a treia rectificare a diminuat
estimările privind încasările din accize cu 0,6 mld. lei, până la nivelul de 30,5 mld. lei,
execuția efectivă pe anul 2020 consemnând o valoare a acestui agregat bugetar de 30,7 mld.
lei, în apropierea nivelului estimat la a treia rectificare.

Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a scăzut cu aproape 0,8 mld.
lei (-2,4%) în contextul unui declin de 5,5% al consumului final al populației (exclusiv
componenta de autoconsum și IFSLSG) în termeni reali și al reducerii accizei la produsele
energetice, contrabalansate parțial de majorarea nivelului accizei la produsele din tutun
începând cu data de 1 aprilie 2020. Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod

13
agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei
singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize.

Astfel, cu o pondere de 49,5% din încasări, accizele la produsele energetice continuă să

reprezinte cea mai importantă componentă a încasărilor din accize. Totuși, ca urmare a
eliminării supra accizei la carburanți în anul 2020, ponderea acestora s-a diminuat
semnificativ față de anul anterior când se situa în jurul valorii de 55%. Pe de altă parte, în
contextul majorării accizei la produsele din tutun, această categorie a avut o pondere de
aproape 47% din total încasări, ceea ce reprezintă un avans important față de anul 2019 când
înregistrase o pondere de circa 41%. Încasările din accize la alcool, distilate și băuturi
alcoolice s-au menținut la o pondere de circa 4% din totalul încasărilor, în timp ce restul
categoriilor au continuat să se situeze sub 1%.

Analizând modificările înregistrate față de anul 2019 la nivelul fiecărei categorii de

produse, se constată că încasările din accize la produsele energetice s-au diminuat cu 12,6% (-
2,2 mld. lei), depășind cu mult dinamica nefavorabilă a bazei macroeconomice relevante, pe
fondul eliminării supra accizei la carburanți.

Cu toate acestea, diminuarea încasărilor aferente acestei categorii este inferioară

proiecțiilor inițiale care estimau un impact bugetar al eliminării supra accizei de circa -3 mld.
lei. În ceea ce privește accizele aplicate produselor din tutun, nivelul lor a înregistrat o
creștere cu aproape 11% (+1,4 mld. lei), aceasta fiind superioară plusului de venituri de 0,7
mld. lei, anticipat de MF pe seama majorării acestei categorii de accize începând cu data de 1
aprilie 2020.

Cea de a treia categorie, reprezentată de accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, s-a
menținut la nivelul de 1,3 mld. lei, atât în 2019, cât și în 2020, însă datorită ponderii reduse în
total, impactul acestora la nivelul întregului agregat bugetar nu este unul semnificativ.

În consecință, având în vedere și un volum al obligațiilor referitoare la accize amânate la

plată de agenții economici, evaluat de MF la 0,1 mld. lei, se poate aprecia că încasările din
accize au avut o evoluție peste așteptări.

ANUL 2021
Încasările din TVA în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare de tip
swap, au înregistrat în anul 2021 un nivel de 79,2 mld. lei, situându-se cu 9,6 mld. lei peste
nivelul prevăzut în proiectul inițial de buget. În graficul alăturat este prezentată evoluția
încasărilor și a schemelor de compensare programate în proiectul de buget și cu ocazia
rectificărilorbugetare, comparativ cu valorile efectiv înregistrate în execuția bugetară. Astfel,
ambele rectificări bugetare au operat revizuiri pozitive de amploare ale acestui agregat
bugetar (+4,4 mld. lei, respectiv +5 mld. lei) ca urmare a faptului că agenții economici au
rambursat peste așteptări impozitele și taxele amânate la plată în anul 2020, dar și pe fondul
evoluțiilor macroeconomice mai favorabile decât cele anticipate inițial.

14
 În opiniile sale asupra proiectelor de rectificare bugetară CF nu a exprimat rezerve cu
privire la nivelurile propuse pentru încasările din TVA, considerând că acestea sunt justificate
de cei doi factori menționați mai sus. Execuția finală a anului 2021 a confirmat revizuirile
pozitive operate pe parcurs, nivelul veniturilor din TVA depășind cu 0,1 mld. lei estimările de
la cea de a doua rectificare.

Trebuie menționat că depășirea semnificativă (+9,6 mld. lei) a nivelului programat al

încasărilor din TVA survine în contextul manifestării următorilor factori:

- La momentul realizării proiectului de buget, MF a fundamentat prognoza de venituri în baza

unei abordări conservatoare care a reflectat doar parțial recuperarea unor sume amânate la
plată de agențiieconomici.

Astfel, ajustând punctul de plecare al proiecției (încasările din TVA din anul 2020) cu
volumul obligațiilor referitoare la TVA amânate la plată de agenții economici (de peste 5 mld.
lei) și cu rambursările accelerate de TVA realizate în anul 2020 (de aproximativ 2,2 mld. lei,
reprezentând un element cu caracter excepțional), și aplicând creșterea de 6,1%, prognozată la
acel moment de CNSP pentru consumul final al gospodăriilor populației, exclusiv
componenta de autoconsum și IFSLSG42(baza macroeconomică relevantă43 pentru încasările
din TVA), reiese că acest agregat era subestimat în bugetul inițial cu circa 2-3 mld. lei, fără a
lua în calcul sumele preconizate a se recupera în anul 2021;

15
- Ultimele date disponibile indică o creștere efectivă a bazei macroeconomice relevante cu
aproximativ 13,9%, fapt ce justifică o majorare a încasărilor din TVA cu circa 5 mld. lei față
de nivelul programat;

- Nu în ultimul rând, execuția bugetară a anului 2021 indică o recuperare peste așteptări a
obligațiilor amânate la plată de agenții economici în anul anterior, în cazul încasărilor din
TVA fiind înregistrat un plus de venituri de circa 4 mld. lei.

Cumulând efectele tuturor factorilor menționați anterior, se constată că aceștia justifică o

majorare a încasărilor din TVA față de nivelul prevăzut în bugetul inițial situată cel mai
probabil între 11 și 12 mld. lei. În acest context, depășirea cu doar 9,6 mld. lei a nivelului
programat pentru încasările din TVA poate sugera o înrăutățire a colectării acestui agregat
bugetar.

Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar,

nete de impactul schemelor de tip swap, a crescut cu 30,5% (+18,5 mld. lei). Pentru a
fundamenta rezultatele analizei realizate mai sus, se poate investiga performanța încasărilor
din TVA și prin realizarea unei proiecții ex-post a acestui agregat bugetar și compararea sa cu
realizările efective. Astfel, pornind de la execuția bugetară pe anul 2020 a veniturilor din
TVA (ajustată, așa cum s-a menționat anterior, cu volumul obligațiilor amânate la plată de
agenții economici și cu valoarea rambursărilor accelerate de TVA), s-a aplicat creșterea cu
13,9% a cheltuielilor cu consumul final al populației (exclusiv componenta de autoconsum și
IFSLSG) și apoi au fost adăugate sumele recuperate din obligațiile referitoare la TVA
amânate la plată în 2020 (estimate la circa 4 mld. lei). Sub impactul acestor factori, proiecția
ex-post a încasărilor din TVA pentru anul 2021 se situează la 81-82 mld. lei, în timp ce
execuția efectivă a consemnat un nivel de 79,2 mld. lei. Aceste rezultate confirmă existența
unei diferențe nefavorabile care poate sugera o înrăutățire a colectării în cazul veniturilor din
TVA.

Veniturile colectate din accize, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au
însumat 34,5 mld. lei în anul 2021, acest nivel fiind cu circa 1,4 mld. lei mai mare decât
estimările avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget.

Astfel, programul inițial prevedea venituri din accize în valoare de 33,1 mld. lei, avându-se
în vedere o creștere prognozată a bazei macroeconomice (consumul final al populației în
termeni reali) de 3,7%, precum și obținerea unui spor de încasări de circa 1.1 mld. lei ca
urmare a majorării nivelului accizei la produsele din tutun.

16
 Prima rectificare bugetară a revizuit ascendent nivelul estimat inițial cu 1,6 mld. lei pe
fondul unei evoluții mai favorabile a bazei macroeconomice relevante, comparativ cu
estimările din proiectul de buget. Cea de a doua rectificare bugetară nu a operat modificări
asupra țintei de încasări pentru acest agregat bugetar, iar execuția efectivă a consemnat un
nivel al veniturilor din accize de 34,5 mld. lei, cu 0,2 mld. lei mai puțin decât proiecția de la
prima rectificare.

Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu 3,8 mld. lei
(+12,4%) în contextul unui avans de 8,3% al consumului final al populației (exclusiv
componenta de autoconsum și IFSLSG) în termeni reali și al majorării nivelului accizei la
produsele din tutun în două etape pe parcursul anului 2021 (de la 533,97 lei/1.000 de țigarete,
la 546,21 lei/1.000 de țigarete începând cu 1 ianuarie, urmată de o nouă creștere la 563,97
lei/1.000 de țigarete începând cu 1 aprilie). Având în vedere că accizele sunt prezentate în
mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei
singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize.

Astfel, cu o pondere de 50,1% din încasări (față de 49,5% în anul anterior), accizele la
produsele energetice continuă să reprezinte cea mai importantă componentă a încasărilor din
accize chiar dacă eliminarea supra accizei la carburanți în anul 2020 a avut un impact
semnificativ asupra acestora, ponderea în total încasări diminuându-se semnificativ față de

17
anul 2019 când se situa în jurul valorii de 55%. Pe de altă parte, deși accizele la produsele din
tutun s-au majorat pe parcursul anului 2021, ponderea acestei categorii în total încasări s-a
diminuat la 45,6% de la 46,8% în 2020. Încasările din accize la alcool, distilate și băuturi
alcoolice s-au menținut la o pondere de circa 4% din totalul încasărilor, în timp ce restul
categoriilor au continuat să se situeze sub 1%.

Analizând modificările înregistrate față de anul 2020 la nivelul fiecărei categorii de

produse, se constată că încasările din accize la produsele energetice s-au majorat cu 13,6%
(+2,1 mld. lei), depășind dinamica bazei macroeconomice relevante (+8,3%) la care se adaugă
actualizarea cu creșterea prețurilor de consum comunicată de INS (+3%, pentru perioada
octombrie 2019-septembrie 2020).

Încasările din accize la produsele din tutun au crescut cu 9,36% (+1,3 mld. lei), depășind
estimările privind materializarea unui spor de încasări de circa 1,1 mld. lei ca urmare a
majorării nivelului acestor accize.

Cea de a treia categorie, reprezentată de accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, a

crescut cu 19,6% (+0,3 mld. lei), depășind și ea semnificativ dinamica bazei macroeconomice
relevante cumulată cu actualizarea pentru creșterea prețurilor de consum, însă datorită
ponderii reduse în total, impactul acestei categorii de accize la nivelul întregului agregat
bugetar nu este unul semnificativ.

În consecință, având în vedere că volumul obligațiilor referitoare la accize amânate la plată

de agenții economici este unul redus (evaluat la circa 0,1 mld. lei) și nu explică integral
evoluția peste așteptări a încasărilor pentru aproape toate categoriile de accize, se poate
concluziona că performanța încasărilor din accize s-a îmbunătățit în cursul anului 2021, ceea
ce poate sugera o creștere a eficienței colectării în acest domeniu.

ANUL 2022
Încasările din TVA, în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare de tip
swap, au înregistrat în anul 2022 un nivel de 93,9 mld. lei, situându-se cu 2,3 mld. lei peste
nivelul prevăzut în proiectul inițial de buget. În graficul alăturat este prezentată evoluția
încasărilor și a schemelor de compensare programate în proiectul de buget și cu ocazia
rectificărilor bugetare, comparativ cu valorile efectiv înregistrate în execuția bugetară.

Prima rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă de amploare a acestui agregat

bugetar (+5,1 mld. lei), principalii factori care ar fi putut să o justifice fiind reprezentați de
majorarea prognozei pentru consumul final al gospodăriilor populației, comparativ cu
estimările inițiale, și ținta de 1 mld. lei prevăzută de MF pentru îmbunătățirea colectării TVA.

În opinia sa asupra primei rectificări bugetare, CF a considerat că elementele menționate

mai sus nu erau suficiente pentru a justifica revizuirea operată și a apreciat drept probabilă
manifestarea unui gol de venituri la nivelul încasărilor din TVA.

18
 Cea de a doua rectificare bugetară a confirmat evaluarea CF de la prima rectificare,
operând o diminuarea încasărilor din TVA cu 1,6 mld. lei. Având însă în vedere execuția
bugetară de la acel moment, precum și prognozele macroeconomice disponibile, CF a apreciat
că încasările din TVA continuau să fie supraevaluate cu circa 1 mld. lei. Execuția finală a
anului 2022 a confirmat opinia CF, nivelul veniturilor din TVA fiind cu 1,2 mld. lei mai redus
decât estimările de la cea de a doua rectificare.

Având în vedere că nivelul programat în bugetul inițial pentru încasările din TVA includea
și suma de 7,2 mld. lei pe seama unei scontate creșteri a eficienței colectării, trebuie
menționat că depășirea nivelului programat de execuția acestui agregat bugetar nu atestă
materializarea țintei de creștere a eficienței colectării. Principalul factor care a impulsionat
evoluția încasărilor din TVA în anul 2022 a fost creșterea cu mult peste estimările inițiale a
bazei macroeconomice relevante (reprezentată de consumul final al populației, exclusiv
componenta de autoconsum și piață țărănească).

Astfel, pe fondul inflației înalte, baza macroeconomică relevantă a crescut în 2022 cu

21,2%, depășind cu mult dinamica de 10,9% estimată la momentul elaborării proiectului de
buget, fapt ce ar fi justificat o majorare a încasărilor din TVA cu circa 8-9 mld. lei față de
nivelul programat. În consecință, faptul că execuția încasărilor din TVA s-a situat cu doar 2,3
mld. lei peste nivelul programat în proiectul de buget arată neîndeplinirea țintei de 7,2 mld. lei
venituri suplimentare din creșterea eficienței colectării.

19
 Trebuie menționat că CF a atras atenția în numeroase rânduri că nu este prudentă
includerea ex-ante în construcția bugetară a unor venituri suplimentare având drept sursă
creșterea eficienței colectării.Cuantificarea ex-ante a eventualelor venituri generate de
eforturile de creștere a colectării taxelor și impozitelor nu este posibilă, neexistând un istoric
de performanță care să poată fundamenta asemenea calcule.

De altfel, analiza execuțiilor bugetare din ultimii ani arată că nu au fost niciodată atinse
țintele de creștere a eficienței colectării asumate în bugetele inițiale sau cu ocazia rectificărilor
bugetare. Prin urmare, veniturile suplimentare din îmbunătățirea colectării pot fi incluse ex-
post înconstrucția bugetară, însă doar după ce cuantumul acestora poate fi evaluat cu un grad
ridicat de încredere și există suficiente indicii ale apariției unui trend în reducerea evaziunii
fiscale, ceea ce ar echivala cu un caracter de permanență al acestor venituri.

Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar,

nete de impactul schemelor de tip swap, a crescut cu 18,6% (+14,7 mld. lei). Pentru a
investiga performanța încasărilor din TVA, a fost realizată o proiecție ex-post a acestui
agregat bugetar în vederea comparării cu realizările efective. Astfel, pornind de la execuția
bugetară pe anul 2021 a veniturilor din TVA (ajustată cu volumul obligațiilor amânate la plată
de agenții economici în 2020 și rambursate în 2021), s-a aplicat creșterea cu 21,2% a
cheltuielilor cu consumul final al populației (exclusiv componenta de autoconsum și piață
țărănească) și s-a ținut cont de efectul negativ al unor măsuri de politică fiscală implementate
în anul 2022 (creșterea plafonului pentru aplicarea cotei de TVA de 5% la achiziția de
locuințe, reducerea TVA la energie termică și lemne de foc, cu un impact total estimat de MF
la circa -0,9 mld. lei). Sub impactul acestor factori, proiecția ex-post a încasărilor din TVA
pentru anul 2022 se situează la circa 91-92 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a consemnat
un nivel de 93,9 mld. lei.

Aceste rezultate confirmă existența unei diferențe favorabile de circa 2-3 mld. lei care ar
putea sugera o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, însă mult sub nivelul programat
prin bugetul pe anul 2022.

Veniturile colectate din accize, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au
însumat 35,3 mld. lei în anul 2022, acest nivel fiind cu circa 3,1 mld. lei mai redus decât
estimările avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget.

Astfel, programul inițial prevedea venituri din accize în valoare de 38,4 mld. lei, avându-se
în vedere o creștere prognozată a bazei macroeconomice (consumul final al populației în
termeni reali) de 4,6%. În opinia sa asupra proiectului de buget, CF a apreciat că nivelul
programat al încasărilor din accize era supradimensionat în raport cu evoluția prognozată a
bazei macroeconomice relevante.

Prima rectificare bugetară a confirmat evaluarea CF, revizuind descendent nivelul estimat
inițial cu circa 1,9 mld. lei, concomitent cu adoptarea unor măsuri de creștere a accizelor la

20
tutun și alcool (impactestimat de MF la 0,5 mld. lei pentru anul 2022) și cu stabilirea unei
ținte de 1 mld. lei pentru îmbunătățirea colectării accizelor.

Având în vedere execuția bugetară de la acel moment, CF a apreciat că nivelul programat

al încasărilor din accize încă era supradimensionat. Cea de a doua rectificare bugetară a
confirmat din nou evaluarea CF, operând o diminuare cu 0,7 mld. lei a acestui agregat
bugetar, în timp ce execuția efectivă a consemnat un nivel al veniturilor din accize cu 0,4 mld.
lei mai redus decât proiecția de la a doua rectificare.

Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu doar 0,8 mld.
lei (+2,4%) în contextul unui avans de 6,8% al consumului final al populației în termeni reali
și al majorării, de la 1 august 2022, a nivelului accizei la produsele din alcool și tutun (de la
563,97 lei/1.000 de țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete). Având în vedere că accizele sunt
prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului
modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor
din accize.

Astfel, cu o pondere de 50,1% din încasări (similară anului anterior), accizele la produsele
energetice continuă să reprezinte cea mai importantă componentă a încasărilor din accize, în

21
timp ce accizele la produsele din tutun se situează pe locul al doilea, cu o pondere în total
încasări de 45,3% (în scădere marginală față de nivelul de 45,6% înregistrat în anul anterior).

Încasările din accize la alcool, distilate și băuturi alcoolice s-au menținut la o pondere de
circa 4,5% din totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze la
sub 1%.

Analizând modificările înregistrate față de anul 2021 la nivelul fiecărei categorii de

produse, se constată că încasările din accize la produsele energetice s-au majorat cu doar 2,4%
(+0,4 mld. lei), un ritm semnificativ inferior dinamicii bazei macroeconomice relevante
(+6,8%), la care se adaugă actualizarea cu creșterea prețurilor de consum comunicată de INS
(+3,6%, pentru perioada octombrie 2020 -septembrie 2021).

Și încasările din accize la produsele din tutun au crescut cu doar 1,9% (+0,3 mld. lei),
creștere inferioară estimărilor MF privind impactul majorării accizelor la produsele din tutun
și alcool, în timp ce accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice au crescut cu doar 2,6%
(+0,04 mld. lei), la rândul său un ritm semnificativ inferior dinamicii bazei macroeconomice
relevante cumulată cu actualizarea pentru creșterea prețurilor de consum. În concluzie, având
în vedere că toate categoriile principale de accize au înregistrat creșteri mult mai reduse decât
ar fi fost de așteptat conform evoluțiilor macroeconomice și măsurilor de politică fiscală
adoptate, se constată o deteriorare a performanței încasărilor din accize în cursul anului 2022,
ceea ce poate sugera o diminuare a eficienței colectării în acest domeniu.

22
BIBLIOGRAFIE

https://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202019.pdf

https://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202020%2028%20iunie%20ora%2015.pdf

https://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202021.pdf

https://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202022.pdf

https://www.scrigroup.com/finante/IMPORTANTA-IMPOZITELOR-DIRECTE44253.php

23