IMPOZITE INDIRECTE: EVOLUŢIA ŞI ROLUL ACESTORA ÎN ŢĂRILE

CU ECONOMIA DE PIAŢĂ

Irina Dracenco, laborant superior, (UCCM)

Taxes are the means by which a state for the accumulation of budget revenues
and expenses generated by public needs. Taxes are known from antiquity, it is assumed
that they occurred during the evolution of human society in the first state formations,
being determined by maintaining the material needs of those who exercised public
power, performing management tasks authoritarian state. Indirect taxes are an
important contribution of budgetary resources, resources that the state can use to
achieve economic and social programs on which it proposes.

Impozitele reprezint mijloacele ce stau la dispozi ia statului pentru acumularea

veniturilor bugetare şi pentru acoperirea cheltuielilor generate de nevoile publice.
Impozitele sunt cunoscute din antichitate, se presupune c ele au ap rut pe
parcursul evolu iei societ ii umane în cadrul primelor forma iuni statale, fiind
determinate de necesit ile între inerii materiale a celor ce exercitau for a public ,
îndeplinind atribu iile autoritare de conducere statal .
Impozitele au fost concepute şi aplicate diferit, în func ie de dezvoltare
economico-social şi de cheltuielile publice acceptate de fiecare stat.
Date referitoare la impozite din antichitate se cunosc mai ales din istoria Greciei
Antice şi Imperiului Roman.
În fiecare din aceste state au fost instituite diverse impozite-unele ordinare sau
curente, altele extraordinare.
În statul antic atenian, principalul impozit era perceput de la proprietarii de
terenuri şi de alte bunuri. Urmau apoi impozite asupra veniturilor meseriaşilor, taxe
pentru vînzare în pia a produselor agricole, precum şi impozitul extraordinar pe
veniturile cet enilor boga i, perceput pe timp de r zboi ca o datorie de onoare a
cet enilor.
În Roma Antică, în toate etapele de evolu ie istoric , principalul impozit a
fost tributum. La început, acest impozit era perceput numai de locuitorii provinciilor
cucerite, fiind stabilit fie pe valoarea p mîntului st pînit în mod individual, fie ca
zecime din produsul brut. Ulterior, tributum a fost extins ca impozit cet enesc
permanent datorat de to i cet enii statului roman care aveau propriet i imobiliare,
iar mai tîrziu erau impozitate şi bunurile imobiliare.

171
 Odat cu tributum , se percepea un impozit pe succesiuni. S-a introdus şi
un impozit asupra vânz rilor de bunuri, un impozit pe meşteşuguri, şi, temporar,
impozitul pe num rul de sclavi şi impozitul pl tit de celebatari.
Aceste impozite din epoca statului atenian şi Imperiului Roman sunt o dovad
a r spândirii şi diversific rii în antichitate a procedeului financiar de obligare a
persoanelor fizice s pl teasc impozite în favoarea statului.
Impozite indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vânz rilor unor bunuri,
în special de consum, sau al punerii în circula ie a unor bunuri, execut rii unor lucr ri
sau prest ri de servicii etc.
Acestea impozite se calculeaz conform normelor legale incluse în pre urile
de vânzare sau de punere în circula ie a bunurilor, precum şi în tarifele lucr rilor
şi serviciilor, se re in de c tre agen ii economici ai bunurilor puse în circula ie şi se
pl tesc în contul veniturilor publice. Suportatori ai acestor impozite nu sunt pl titorii
lor, ci cump r torii bunurilor vândute sau comercializate, beneficiarii lucr rilor şi ai
serviciilor, acest fapt justificând denumirea de impozite indirecte.
Perceperea indirect nu pretinde şi nu ocazioneaz nominalizarea şi înscrierea
nici pl ilor, nici a suportatorilor de impozite în registre de eviden . Avantajele
impozitelor directe sunt: excluderea cheltuielilor administrative de calcul şi de
eviden a lor, realizarea cu certitudinea oferit de vânzarea bunurilor, ale c ror
pre uri sunt incluse în lucr rile şi serviciile prestate.
Principalele impozite indirecte în SUA sunt accizele federale, care au o
însemn tate limitat şi ocup un loc modest în veniturile bugetului fiscal. Accizele
federale sunt stabilite pe m rfuri ca: b uturi alcoolice, tutunul, serviciile de drum şi
de transport pe calea aerian . Este introdus accizul în m rime de 10% pe automobile
luxoase, bl nuri, bijuterii şi avioane proprii.
Sursa principal a veniturilor statelor care se împarte între bugetele oraşelor
constituie impozitul pe vânz ri-impozit indirect pe consum(asem n tor cu impozitul
pe valoare ad ugat ). Impozitul de pe vânz ri se utilizeaz în 44 (din 50) de state
americane. De exemplu, acest impozit lipseşte în: Alaska, Delawere, New-Jersey.
În altele tariful variaz între 3% şi 8,25%, fiind stabilit de guvernele acestor state.
Tariful cel mai mic e stabilit în statele: Michigan, Georgia, South Dakota, Iowa (4%);
cel mai înalt tarif e în Kalifornia (7,25), Illinois (8%), New York (8,25%)
În Canada ponderea cea mai mare a veniturilor din bugetul federal constituie
impozitul pe venit şi impozite indirecte. Confruntându-se cu problemele impozitului
federal pe vânz ri, din 1987, Guvernul a hot rât s -şi orienteze toate for ele în direc ia
reform rii impozitului local de vânz ri. Acest pas al Guvernului a dat naştere ideii
de a dezvolta şi a încasa impozitul na ional de vânz ri dup mecanismul european de
încasare a TVA.
În 1991, a fost adoptat impozitul pe bunuri şi servicii. Spre deosebire de TVA,
impozitul pe bunuri şi servicii în Canada are un avantaj, şi anume-cota de impunere

172
propor ional este de 7%. În acelaşi timp produsele alimentare, medicamentele
şi utilajul nu se supun impozit rii, de asemenea sunt scutite de impozit serviciile
medicale şi activit ile din sfera înv mântului.
Concomitent cu întemeierea, în 1871, a Imperiului German, obiectivele de baz
trasate au fost direc ionate spre stabilirea tuturor impozitelor primare. Imperiul avea
dreptul de a aplica doar impozitul vamal şi impozitul pentru produsele din tutun,
zah r, sare şi pentru consumul lor.
Scopul primordial al politicii fiscale a fost trasat de cancelarul Germaniei Otto
von Bismark (1815-1898) în cadrul examin rii problemelor privind introducerea
impozitelor vamale pentru produsele agricole.
Din 1916 Germania a utilizat activ posibilit ile de impozitare direct . Se aplic
tot mai larg şi impozitarea indirect , c ci taxele şi accizele nu erau suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor legate de r zboi. În iulie 1918, Germania a introdus impozitul
pe circula ie, la început cu o cot de 0,5%.
Cel mai important venit bugetar în Republica Federal Germania este perceput
din TVA. Aportul ei în venitul bugetului este de aproximativ 28%. Cota de impozit
comun la moment constituie 15%. La produsele principale şi la editarea c r ilor
şi revistelor se aplic impozitarea de 7%. Acest tarif nu se aplic la veniturile din
vânzarea cafelei în restaurante. Întreprinderile din sectorul rural şi gospod riile
forestiere sunt scutite de TVA, de asemenea şi m rfurile destinate exportului.
În ceea ce priveşte cotele accizelor, acestea se stabilesc în func ie de produs:
• Benzin - 0,98-1,08 DM la 1 litru;
• P cur pentru înc lzire -9,4 pfeningi pentru 1 kg;
• Produse din tutun- 13 pfeningi pentru o igar ;
• Cafea pr jit -4,3 DM pentru 1 kg;
• B uturi alcoolice tari-2550 DM pentru 100 litri;
• Şampanie -2 DM pentru 0,75 litri;
• Asigur rile- 12 din poli a de asigurare.
În Austria exist trei cote de baz ale TVA: cota standard, ce reprezint 20%,
cota de 10%, ce se utilizeaz la darea în arend a imobilului, cu excep ia garajelor şi
parc rilor, la anumite afaceri din domeniul culturii, ştiin ei, la realizarea produc iei
alimentare şi cota de 32%, ce se utilizeaz la vânzarea mijloacelor de transport.
Unele tranzac ii sunt scutite de TVA (de exemplu, opera iunile financiare, afacerile
de export şi de vânzare a p mântului).
Perioada de calcul pentru determinarea m rimii TVA este anul calendaristic.
Declara iile fiscale anticipate trebuie s fie prezentate, de regul , în decurs de o lun
plus zece zile de la sfârşitul fiec rei luni.
La perceperea TVA este aplicat un şir de facilit i. De exemplu, grupul de
companii, organizate în holding ( când o companie se subordoneaz integral alteia şi
este integrat cu aceasta din punct de vedere financiar, productiv şi organiza ional)

173
poate fi înregistrat ca subiect unic al impozit rii. Cifra de afaceri din cadrul unui
asemenea grup nu se impoziteaz . În acest caz societatea-mam obligatoriu este
rezident al Austriei, iar societatea-fiic nu este supus TVA în Austria.
În Franţa principalul element al sistemului de impunere este TVA. Într-adev r,
Fran a este patria TVA-ului. Ea a fost elaborat în aceast ar la începutul anului 1950
şi ac ioneaz din 1954. Anume în Fran a exist tradi ii vechi şi bogate de determinare
teoretic a rolului impozitelor indirecte în finan area cheltuielilor de stat. Cota de
baz a impozitului este de 18,6%, cota majorat 22%, se aplic la anumite tipuri de
produse ( automobile, produse cinema, foto, produse de tutun, parfumuri, bl nuri
scumpe). Cota diminuat (5,5%) se aplic la majoritatea produselor alimentare şi la
produc ia agricol , la c r i şi medicamente. Aceeaşi cot se aplic şi la tipuri aparte
de servicii: servicii turistice şi hoteliere, transport de m rfuri şi pasageri, manifesta ii
publice, mese pentru angaja ii întreprinderilor.
În Imperiul Roman existau impozite indirecte. Printre cele mai semnificative
putem men iona: impozitul pe vânz ri sau accizul pe consum intern, de obicei,
egal cu 1%; impozitul pe vânz ri în comer ul cu sclavi-4%, impozitul pe eliberarea
sclavilor-5% din pre ul lor de pia ; accizul pe sare (era pl tit doar de locuitorii
provinciilor, cet enii Romei fiind scuti i de aceast plat ).
Împ ratul August a introdus şi unele tarife vamale noi în toate provinciile, la toate
m rfurile introduse sau scoase pentru vânzare. M rimea tarifelor era diferen iat , în
mediu fiind egal cu 5%.
În Italia impozitul principal este TVA. Cota obişnuit a TVA este de 19%,
înc exist şi cotele cu facilit i-13,9% şi 14. Unele tipuri de activit i efectuate
pe teritoriul Italiei sunt, de asemenea, scutite de TVA: opera iunile de garan ie şi
acordare a creditelor, distribuirea ac iunilor şi obliga iunilor, cheltuielile pentru
asigurarea medical , educa ia public , cultur , tipurile noncomerciale de arend ,
serviciile poştale şi altele.
În Marea Britanie printre impozite indirecte locul principal în ocup TVA.
Din punctul de vedere al veniturilor, ea formeaz aproximativ 17% din bugetul rii
şi se afl pe locul II dup impozitul pe venit. Tariful standard în Marea Britanie
este de 17,5%. Unele m rfuri şi servicii nu sunt impozitate: produsele alimentare,
medicamente, produse de import, export, carburan ii şi energia pentru uz casnic,
plata pentru ap -canalizare, construc ia de locuin e, serviciile de transport etc.
Printre impozitele indirecte locul doi îl ocup accizele. Ele se folosesc în
cazul b uturilor alcoolice, combustibilului, produselor de tutungerie, mijloacelor
de transport. Sistemul aplic rii impozitului TVA în Suedia coincide cu sistemul de
impozitare de pe teritoriul Uniunii Europene. Întreprinderile ce au rulaje în m rime
de peste 1 milion de coroane suedeze trebuie s fie supuse impozit rii cu TVA, fiind
înregistrat la organele locale. Dac rulajele sunt mai mici atunci înregistrarea nu
este obligatorie. Cota simpl a TVA este de 25%, cota redus de 12%.

174
 În statele cu economia de pia exist o serie de tipuri specifice de impozite, care
au fost deja reglementate în Republica Moldova.
Fiecare dintre aceste impozite îndeplineşte anumite func ii şi joac un anumit rol,
iar toate în ansamblul constituie un sistem de impozite, care reflect atât capacitatea
de contribu ie a pl titorilor, cît şi nivelul de dezvoltare economic a unei societ i.
Ast zi, în Republica Moldova se impune un sistem fiscal coerent şi eficient,
prin introducerea şi aplicarea unor impozite devenite opera ionale, adaptat dezvolt rii
economice în cadrul unui sistem elastic, chemat s r spund creşterii economice.
Cînd se stabilesc impozite , e necesar ca aceast opera iune s se fac cu mult
competen şi profesionalism, în spiritul echit ii, pentru a nu lovi în contribuabil, fie
prin natura sau cuantumul impozitului, fie prin modul arbitrar de percepere.
Impozite indirecte aduc o contribu ie important la formarea resurselor bugetare,
resurse pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice şi sociale
pe care şi le propune.
În multe ri dezvoltate, pentru a încuraja exportul unor produse cu un grad
înalt de prelucrare, statul acord exportatorilor diferite facilit i fiscale ( scutiri,
reduceri sau restituiri ale impozitelor indirecte instituite asupra exportului). În Belgia,
Danemarca, Fran a, Germania, Italia, Marea Britanie şi Norvegia se acord scutiri de
plata taxei pe valoarea ad ugat pentru produsele destinate exportului ( în special
manufacturate).
În vederea asigur rii func ion rii echitabile a sistemului impozitar, economiştii
au propus unele principii şi cerin e, respectarea lor în întregime ar duce la ob inerea
rezultatelor mult mai înalte. În cazul cînd sistemul fiscal adoptat în ar nu este
orientat spre realizarea deplin a poten ialului intern al categoriei de fiscalitate, rolul
unui astfel de sistem va fi negativ.

Bibliografie:
1. Alexandru Armeniuc, „ Fiscalitatea în statele contemporane”, Editura USM,
2003.
2. Certan A., „ Taxa pe valoare adaugat pe plan interna ional. Economica” 2000.
3. „Impozitele Republicii Moldova” Edi ia I Economica –Expert CTD, Chişin u,
1992

Recenzenţi: L.Cobzari, dr.hab., prof.univ. (ASEM)

I.Maleca, dr., conf. univ. (UCCM)

175