INDICATORI STATISTICI.

MĂRIMI MEDII

Cuprins:

1. Indicatorii statistici
- definiţie
- tipuri
2. Mărimile medii
- medii calculate
- medii poziţionale
 1. Indicatorii statistici – definire,
tipologie

 Indicatorul statistic este expresia numerică a

unei caracteristici observate pe un fenomen,
proces sau pe o categorie economico-socială,
delimitată în timp şi spaţiu.
 Funcţii: de măsurare, de comparare, de sinteză,
de estimare, de verificare a ipotezelor şi testare
a semnificaţiei parametrilor statistici utilizaţi.
 Tipuri (după metoda de obţinere şi rolul jucat în
cercetare):
 indicatori absoluţi (primari);
 indicatori derivaţi (rezultaţi din calcule).
 2. Mărimile medii

 Media este expresia sintetizării într-un singur nivel

reprezentativ a tot ceea ce este esenţial, tipic şi obiectiv în
apariţia şi manifestarea unui fenomen de masă.

 În funcţie de tipul datelor disponibile şi de necesităţile de

analiză, poate fi folosită una din următoarele două
categorii de mărimi medii:

 medii calculate;

 medii poziţionale.
 2.1. Mediile calculate
În funcţie de natura variaţiei şi de felul datelor
înregistrate distingem:
 media aritmetică;
 media armonică;
 media geometrică;
 media pătratică;
 media cubică;
 media parabolică;
 media cronologică.
 Media aritmetică

 Pentru o serie simplă - medie aritmetică simplă :

n

x i
x i 1
n

 Pentru o serie de distribuţie (de frecvenţe) - media

aritmetică ponderată:
x n i i
x i

n i
i

x  ni
Cu frecvenţe relative:
i
 x i

100
 Principalele proprietăţi ale mediei
aritmetice

a. x m in  x  x m ax
n n

b. (x i  x)  0  (xi 1
i  x )  ni  0
i 1

n n n
n n
 ( x i  a )  ni  x i  ni a   ni
c.  (x i  a) x i
na x/  i 1
 i 1
 i 1
 xa
x  i 1
 i 1
  xa
/ n n n

n n n n
i 1
i n
i 1
i n
i 1
i

n n
xi
 x
n n
xi
k 1 i
x 
i 1 k
 ni
1
x i  ni
x
x /  i 1  i 1
 x   i 1

/

d. n k n k
n

 ni
k
n
n

i
k
i 1 i 1

( xi  a )
n
( x i  a )  ni

n


e.
k
k x i 1
k  a  x/ k  a
x  i 1 k  a  x/ k  a n
n n
i 1
i
 Principalele proprietăţi ale mediei
aritmetice
n n

f.  x n c i i c   xi  ni
x i 1
n
 i 1
n
x
n c
i 1
i c   ni
i 1

g. media aritmetică este asociativă;

h. media aritmetică este translativă;
i. media sumei a două variabile independente X şi Y
este egală cu suma mediilor celor două variabile;
j. media produsului a două variabile independente X şi Y
este egală cu produsul mediilor celor două
variabile.
 Media armonică

 Pentru o serie simplă - medie armonică simplă :

n
xh 
1
x
i

 Pentru o serie de distribuţie (de frecvenţe) - media

armonică ponderată:
xh 
 n i

1
 x n i
i

 Cu frecvenţe relative: xh 
100
1
 x  n *i
i
 Media pătratică

 Pentru o serie simplă - medie pătratică simplă :

xp 
x 2
i
.
n

 Pentru o serie de distribuţie (de frecvenţe) - media

pătratică ponderată:

xp 
 i  ni
x 2

.
n i

 Cu frecvenţe relative: x 2
 n *i
xp  i
.
100
 Media geometrică

 Pentru o serie simplă - medie geometrică simplă :

x g  n xi .

 Pentru o serie de distribuţie (de frecvenţe) - media

geometrică ponderată:

xg   ni
xi .
ni

 Cu frecvenţe relative: xg  100 xin*i .

 2.2. Mediile poziţionale

 Mediana (Me) reprezintă valoarea mijlocie a

unei serii de date aranjate crescător sau
descrescător.
 Etape (serie simplă):
n 1
1. Loc Me  2

2. Ordonare valori

3. Identificare mediană (număr impar de valori) sau

calculare (număr par de valori).
 Mediana (Me)

 Etape (serie de frecvenţe):

1. Loc Me 
n
i 1
2
2. Identificarea intervalului ce conţine mediana. Adunând
treptat frecvenţele ajungem la un număr mai mare sau egal
cu cel al locului medianei. Astfel rezultă intervalul care
conţine mediana.
locMe   npMe
3. Estimare mediană: Me  x0  k 
Me

nMe
 Modul sau dominanta

 Modul sau dominanta unei variabile reprezintă

valoarea care înregistrează cea mai mare
frecvenţă de apariţie.
 Pentru o serie de frecvenţe:
1
Mo  x0  k Mo

1   2
 Observaţii
 Într-o serie perfect simetrică:
x  Me  Mo
De cele mai multe ori, seriile empirice nu sunt perfect simetrice,
astfel că economistul va găsi una din următoarele situaţii:

 o serie în care x  Me  Mo numită şi serie cu asimetrie de

dreapta;

 serie în care Mo  Me  x numită şi serie cu asimetrie de

stânga.
 Curs 3: INDICATORII VARIAŢIEI
ŞI AI ASIMETRIEI