MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
 1. Piata si intermedierea financiara

 Pentru a intelege rolul jucat de piata si de

intermedierea financiara in economie → intelegerea:
 structurii generale
 operatiunilor

 Rolul pietei financiare: de a directiona resursele

disponibile detinute de diversi participanti de pe piata
→ catre cei care au nevoie de resurse
 Circuitul resurselor la nivelul pietei financiare

FONDURI FINANTAREA INDIRECTA

FONDURI
INTERMEDIARII
FINANCIARI

FONDURI
CREDITORI: DEBITORI:
- Persoane - Persoane
PIATA
fizice FONDURI FINANCIARA
FONDURI fizice
- Companii - Companii
- Statul - Statul
FINANTAREA DIRECTA
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (1)

 În funcţie de modalitatea de
obtinere a resurselor:
Instrumente de indatorare: obligaţiuni,
ipoteci
emisiunea de acţiuni (dau drept de
proprietate)
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (2)

 În funcţie de prima tranzactionare:

piata primara
piata secundara
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (3)

 În funcţie de activul suport al

tranzactiilor
piata monetara
piata de capital
piata valutara
Intrebari
1. Care dintre componentele finantarii
joaca rol central in economiile actuale?
2. De ce?
FINANTAREA INDIRECTA
 Denumita si INTERMEDIERE FINANCIARA
DE CE SUNT IMPORTANTI INTERMEDIARII FINANCIARI si,
implicit, finantarea indirecta?
RASPUNSUL → intelegerea rolului:
 COSTURILOR DE TRANZACTIONARE;
 PARTAJAREA RISCURILOR (diversificarea)
 COSTURILOR DE INFORMARE:
 asimetria informationala: întotdeauna pe piaţă, una dintre părţi
deţine mai multe informaţii decât cealaltă parte. Prezenţa
acestei asimetrii generează:
 selectia adversa (înaintea derulării tranzacţiei)
 hazardul moral (după derularea tranzacţiei)
ASIMETRIA INFORMATIONALA
 Existenta costurilor de  Un alt argument este
tranzactionare la nivelul
pietei financiare
explica, in mare masura,
rolul important jucat de
intermediarii financiari
pe aceasta piata.
acela ca, pe piata
financiara una dintre
parti nu dispune de
toate informatiile
privind cealalta parte
existenta pe piata, in
vederea luarii unei
decizii corecte. Aceasta
inegalitate de informatii
= ASIMETRIA
INFORMATIONALA
ASIMETRIA INFORMATIONALA
(exemplu)
Debitorul, persoana juridica, la momentul la care
solicita un credit pentru realizarea unei investitii
detine mai multe informatii privind capacitatea de
rambursare a creditului, respectiv riscul asociat
investitiei respective, decat banca care a primit
aceasta solicitare de credit
ASIMETRIA INFORMATIONALA

 Aceasta lipsa de informatii genereaza

probleme la nivelul sistemului financiar pe
doua planuri:
 INAINTEAINCHEIERII TRANZACTIEI (SELECTIA
ADVERSA)
 DUPA INCHEIEREA TRANZACTIEI (HAZARDUL
MORAL)
ASIMETRIA INFORMATIONALA

SELECTIA ADVERSA HAZARDUL MORAL

 Pe piata financiara exista  Este o problema generata de

debitori buni platnici &
rau platnici. Daca
institutiile financiare ar  Reprezintă situaţia în care
dispune de toate
informatiile necesare
(lipsa asimetriei
informationale) ar putea
evita acordarea unor
credite debitorilor rau
platnici.
asimetria informationala
dupa incheierea tranzactiei.
debitorul, ca urmare a
activitătilor derulate (uneori
activitati neagreate de
institutia financiara) ajunge în
imposibilitatea rambursarii
creditului obtinut.
MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
b) La nivel macroeconomic
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
B) ROL LA NIVEL MACROECONOMIC

 STABILIZARE MACROECONOMICA;
 IMPORTANTĂ INTERNATIONALĂ;

 SURSA DE FINANTARE LA NIVEL

GUVERNAMENTAL
a) Stabilizarea macroeconomica se realiza prin
intermediul monedei (1)

 STABILIZAREA MACROECONOMICE = ansamblu complex de

masuri adoptate la nivelul politicilor monetara si fiscala prin care
sa se asigure reducerea volatilitatii principalelor variabile
macroeconomice, asigurarea cresterii economice sustenabile
 CONDITII:
 evolutia inflatiei (determinata pe baza CPI)
 cresterea PIB real pe parcursul unui ciclu economic
 evolutia somajului
 fluctuatii inregistrate la nivelul contului curent al BP
 modificari la nivelul finantelor guvernamentale
 volatilitatea ratei dobanzii
 stabilitatea pietei valutare
MAI MULTE INFORMATII PE:
http://ec.europa.eu/economy_finance/economic
_governance/macroeconomic_imbalance_proce
dure/index_en.htm
 a) Stabilizarea macroeconomica se realiza prin
intermediul monedei (2)
CURENTUL
INTERVENTIONIST
 Stabilizarea macro este
rezultatul interventiei
statului in economie prin
intermediul unui pachet
de politici de stabilizare:
 fiscal-bugetara,
 monetara
CURENTUL
NONINTERVENTIONIST
 Ciclul economic este dat de
activitatea agentilor
economici;
 Politica monetara nu poate
juca un rol central in
realizarea stabilizarii
macro.
 Singurul rol al monedei
decurge doar din existenta
unui sistem monetar stabil
 b) Moneda si contextul international

 Regimul valutar optim:

 Curs valutar fix sau flexibil (va fi discutat pe larg in
cadrul temei 4);
 Coordonarea politicilor monetare intre tari;

 Crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin

cursuri valutare flexibile (va fi discutat pe larg in cadrul
temei 4)
Alegerea regimului de curs de schimb

Flexibilitatea manifestată de autoritatea

monetară faţă de fluctuaţiile cursului de
schimb (IMF):
 HARD PEGS
 SOFT PEGS
 FLOATING
Reflecta modalitatile pe baza

carora se pot determina
cursurile valutare pe diferite
piete.
 Reflecta modul in care o tara isi
gestioneaza propria moneda prin
raportarea la alte valute, in
contextul pietei valutare.
 Sunt dependente de politica
monetara a tarii.
 Curs de schimb fix Curs de schimb flotant
AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale autonomia politicii monetare
şi investiţiilor străine se diminuează
se poate evidenţia o reducere a costurilor neutralizează impactul şocurilor externe, a
aferente finanţării internaţionale şocurilor generate de economia reală şi
impactul inflaţiei asupra competitivităţii
se poate înregistra şi o reducere a ratelor de
operaţiunilor de export
dobândă interne faţă de cele de pe piaţa
internaţională
menţinându-se stabilitatea în plan valutar, dar
şi în plan monetar (diminuarea ratelor de
dobandă) se realizeaza o reducere a ratei
inflaţiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate lipsa unei discipline a băncii centrale
genera costuri ridicate pentru ajustare
macroeconomica, conducând, în final la
reducerea credibilităţii autorităţii monetare
politica monetară proprie este dependentă de efecte economice destabilizatoare ale
politica monetară aferentă ţării emitente a speculaţiilor pe piaţa valutară
monedei ancore
socurile externe generează presiuni puternice descurajarea comerțului internațional
asupra economiei, generând costuri ridicate (comparativ cu situaţia practicării unui curs de
pentru menţinerea cursului de schimb schimb fix)
 Criteriile de clasificare:
 flexibilitatea manifestată de autoritatea monetară faţă de
fluctuaţiile cursului de schimb (FMI)

Fixed pegs Intermediate Floating

regimes group regimes
(Soft pegs) (Flexible
regimes)
Dollarization Conventional Independent
Currency Union fixed peg float
Currency board Horizontal Band Managed float
Crawling peg
Crawling band
A. Regimuri bazate pe cursuri valutare
fixe (HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare
flotante (FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE
REGIMES)
 cursul valutar ramane constant sau poate varia
in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand
cont, insa de evolutiile celorlalte variabile
macroeconomice.
 Tipuri:
 regimurile valutare ce nu dispun de un emitent
de moneda distinct, individual:
 regimuri valutare bazate pe moneda altui stat
(dolarizarea, spre exemplu);
 uniunile monetare.
 aranjamentele de forma consiliului monetar.
 Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune
in circulatie propria moneda;
 Cauze:

 costurile de emisiune,
 lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea
puterii de cumparare,
 gradul redus de dezvoltatre al economiei
 Elementele unei UM:
◦ definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au
aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia
dintre tari sau o moneda noua);
◦ convertibilitatea si transferabilitatea monedelor
tarilor membre intre ele;
◦ constiuirea unor rezerve valutare comune si
gestionarea acestora la nivel central;
◦ reglementari valutare comune aferente relatiilor cu
alte tari decat cele din cadrul uniunii.
 Aderarea la o Uniune Monetară (cazul nostru UME) este
determinată de existenţa unor anumite avantaje:
 pieţele naţionale aferente ţărilor membre devin mai integrate ca
urmare a reducerii costurilor de acoperire împotriva riscului valutar;
 grad ridicat de transparenţă a pieţelor din punct de vedere al
preţurilor (fiind exprimate în aceeaşi monedă se pot face mult mai
uşor comparaţii între ţări);
 dacă moneda UM este o monedă internaţională, aceasta poate fi
impusă cu uşurinţă în tranzacţiile internaţionale, diminuîndu-se astfel
riscul valutar (a se vedea cazul Euro);
 ţările ce aspiră să adere la o UM, trebuie să se alinieze la aceasta
şi din punct de vedere al ratei inflaţiei (care, în cazul UM tinde să fie
redusă), ceea ce va genera o creştere a credibilităţii politicii
monetare.
 pierderea autonomiei politicii monetare a băncii centrale, precum
şi a celei de curs de schimb;
 chiar dacă în plan fiscal nu se vorbeşte de o decizie
centralizată, există restricţii care îngrădesc activitatea unei ţări
(spre exemplu nivelul max. al datorie publice, în cazul criteriilor
de convergenţă la UME);
 se poate înregistra şi o creştere a şomajului (generată de
mutarea activităţii în zonele unde preţul forţei de muncă este mai
mic) şi, în acelaşi timp şi agravarea unor dezechilibre
macroeconomice pe fondul liberei circulaţii a capitalurilor şi a
forţei de muncă.
 Optimum currency areas are groups of regions with
economies closely linked by trade in goods and
services and by factor mobility. (Krugman, P. R. &
Obstfeld, M.)
 Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii
generale ce definesc o zonă monetară optimă:
◦ mobilitatea factorilor de producţie;
◦ gradul de deschidere al economiei;
◦ gradul de diversificare al producţiei
 Mobilitatea factorilor de producţie
 Gradul de deschidere a economiei;

 Gradul de diversificare a producţiei

 Integrarea financiară

 Existenţa unor rate de inflaţie similare

 Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor

 Integrarea politică
 autoritatea monetara este obligata sa asigure
mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda
fata de o valuta puternica de pe piata internationala,
valuta ce devine si principalul element de rezerva.
 emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in
stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si,
bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar
 Ţări ce au adoptat consiliul monetar:
 Hong Kong (1983),
 Argentina (1991),
 Estonia (1992),
 Lituania (1994), si
 Bulgaria (1997)
 determinarea cursului valutar are la baza confruntarea
fortelor pietei valutare:
 fara a presupune interventia autoritatilor (free floating) sau

 in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a

impune o anumita directionare a pietei, predeterminata.
(managed free floating).
 1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;
 2) ancorarea valutara (soft peg);
 Presupune:
a) ancorarea fixa conventionala (conventional
fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un
cos de valute;
 b)crawling peg – caz in care cursul valutar ancorat este
periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora.
Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel
scazut), procent determiat:
 fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward
/ backward looking),
 fie in functie de evolutia unor principale variabile
macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de
inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste
relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul dintre
nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara
oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor de
schimb valutar).
 c) banda orizontala de variatie (horizontal band) – caz in
care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel
putin ± 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de
fapt de autoritatea monetara.
 d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de
variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp,
in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare
periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit
procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de
modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce
determina presiuni asupra cursului valutar.
 c)Moneda ca sursa de finantare la nivel
guvernamental

 Legatura dintre BAZA MONETARA si

VENITURILE DIN SENIORAJ
 Seniorajul monetar=ΔMB/PIB, unde: ΔMB
= variatia anuală a bazei monetare
Exercitiu: Pornind de la aceasta formula si utilizand datele
statistice BNR, determinati evolutia seniorajului in
ROMANIA.
De citit: https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-
me/html/seigniorage.ro.html
Condiţii minime pentru ca un activ să fie inclus în
categoria de bani :

 uşurinţă în utilizare
 durabilitate

 divizibilitate

 posibilitatea de recunoaştere.
MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
 3. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE:
 forma de existenţă a monedei;
 emitent;

 valorea intrinsecă;

 obligaţiile asumate de către emitent;

 capacitatea liberatorie
MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
DE CE ESTE NEVOIE SA DEFINIM SI SA
DETERMINAM MASA MONETARA?

 Reprezinta o cerinta a politicii monetare:

 politica monetara impune o puternica corespondenta
intre definirea teoretica si cea empirica a masei
monetare;
 banca centrala trebuie sa fie in masura sa controleze
masa monetara si sa asigure realizarea tintelor legate
de cresterea masei monetare pe baza instrumentelor
de care dispune;
 masa monetara definita de banca centrala trebuie sa
fie in stransa legatura cu obiectivul final de politica
monetara.
 3. DEFINIREA MASEI MONETARE

 ABORDĂRI TEORETICE ALE STRUCTURII

MASEI MONETARE
 ABORDAREA TRANZACTIONALA;
 ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL
LICHIDITATII.
 TEORIA CANTITATIVA
a) Abordarea tranzacţională a masei monetare

 este evidenţiat doar rolul banilor de mijloc de schimb

 Masa monetara include doar:
 monedele şi bancnotele aflate în circulaţie (acceptate în
mod unanim de populaţie pentru derularea tuturor
tranzacţiilor);
 conturile curente asupra cărora pot fi trase cecuri
(checkable deposits).
b. Abordarea masei monetare din punct de vedere al
lichidităţii

 Lichiditatea unui activ reprezintă uşurinţa cu care un individ

poate vinde activul deţinut la un anumit moment, la un anumit
preţ, cât mai repede, în condiţiile minimizării costului de
tranzacţionare.
 In structura masei monetare trebuie incluse toate
activele:
 care prezintă un ridicat nivel al lichidităţii;
 care pot fi transformate uşor în cash, fără a se înregistra
pierderi de valoare nominală şi fără cost ridicat.
 TEORIA CANTITATIVĂ A BANILOR
 Evidențiază legătura: masă monetară –
valoare nominală a bunurilor si serviciilor din
economie: modificarea masei monetare se
va transmite integral în nivelul prețurilor
 Teorie a cererii de monedă

 Se regăseste si în acceptiunea monetaristilor:

amplificarea ritmului de crestere al masei
monetare ⇒creșterea inflației și
invers
Viziunea BCE
 Deciziile de politică monetară:
analiza economică (1)
analiza monetară (2)
→ modificarea cantitatii de bani din
economie → evolutia preturilor (termen
lung)
Pentru mai multe informatii de citit:
http://www.ecb.europa.eu/mopo/strategy/m
onan/html/index.en.html
ANALIZA ECONOMICA (1)
Evidentiaza factorii care determina evolutia
preturilor (pe termen scurt si mediu)
Se analizeaza:
 evolutia productiei
 evolutia pietei fortei de munca
 preturile (pe diferite categorii)
 politica fiscala
 balanta de plati
ANALIZA MONETARA (2)
 Analiza pe termen mediu si lung a inflatiei
 Rol important: masei monetare si creditului
 Evidentiaza legatura pe termen lung dintre
moneda si preturi.
 ∆%M + ∆%v=𝜋 + ∆%Y
 AGREGATELE MONETARE

 Caracteristici:
 ansamblu omogen de active posibil a fi
utilizate ca mijloc de plata (PRINCIPIUL
OMOGENITATII);
 activele incluse in aceeasi grupa prezinta
acelasi grad de lichiditate (PRINCIPIUL
LICHIDITATII);
 AGREGATELE MONETARE

 MASA MONETARA IN SENS RESTRANS (M1):

 Numerar aflat in circulatie in afara sistemului bancar;
 Depozitele overnight
 MASA MONETARA IN SENS INTERMEDIAR(M2):
 M1;
 Depozite cu durata initiala de pana la doi ani inclusiv
 MASA MONETARA IN SENS LARG (M3)
 M2
 Imprumuturi din operatiuni repo
 Titluri financiare (unitati ale fondurilor de pe piata monetara si titluri de valoare
negociabile emise cu o maturitate de pana la 2 ani).
AGREGATELE MONETARE IN UME

Numerar aflat in circulatie

M1
Depozite overnight
Depozite cu maturitatea inițială de până la 2 ani M2
Depozitele cu maturitate mai mare de 2 ani, dar cu
clauza de rambursare anticipata
M3
Împrumuturi din operațiuni repo
Acțiuni/ unități ale fondurilor de piață monetară
(emise)
Titluri de valoare negociabile, emise cu maturitatea
de până la doi ani, inclusiv

M1 – Agregatul monetar in sens restrans

M2 – Agregatul monetar intermediar
M3 – Agregatul monetar in sens larg
MASA MONETARA IN ROMANIA
(http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=14398)

31 ian.2018
(mil.lei)
M1 (masa monetara in sens restrains), din care: 209 306,9
Numerar în circulaţie (in afara IFM) 61 927,1
Depozite overnight 147 379,7
M2 (masa monetară intermediară) 349 808,2
M1 209 306,9
Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt
incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult trei 140 501,3
luni inclusiv)
M3 (masa monetară în sens larg) 349 928,5
M2 349 808,2
Alte instrumente financiare (împrumuturi din operaţiuni repo,
acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară, titluri de 120,3
valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv)
MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea financiara

PARTEA I
2. Abordări privind moneda
3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
5. Contrapartidele masei monetare

Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the financial

system) si 3: (What is money?) – F Mishkin
 4. CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE

 Creantele bancii centrale /IFM asupra

economiei:
creantele asupra propriei economii;
creantele asupra strainatatii.