CUPRINS

CAPITOLUL I. : REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND

CONTABILITAEA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ŞI A
REZULTATELOR

CAPITOLUL II.: DEFINIŢII , PRINCIPII ŞI NOŢIUNI PRIVIND

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR , VENITURILOR SI A
REZULTATELOR

CAPITOLUL III.: PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

COMERCIALE
III.1. SCURT ISTORIC. INFORMATII DE IDENTIFICARE
III.2. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE
III.3.ORGANIGRAMĂ
III.4. RELAŢIILE INTERNE SI EXTERNE
III.5. PLANURI DE VIITOR, STRATEGII DE DEZVOLTARE

CAPITOLUL IV.: STUDIU DE CAZ - MONOGRAFIA CONTABILĂ

A SOCIETĂŢII COMERCIALE S.C. THERMOLINE S.R.L.

BIBLIOGRAFIE

1
 CAPITOLUL I

REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR ŞI A VENITURILOR

7.10. CHELTUIELI ŞI VENITURI

   207. - ( ) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi

cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului
(profit sau pierdere).
   (2) Cifra de afaceri netă, în sensul prezentelor reglementări, se calculează prin
însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări şi
prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale
acordate clienţilor.
   (3) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au
fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite şi taxe reflectate concomitent în
conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit şi pierdere, la cifra de
afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menţionate, corectate cu
cheltuielile corespunzătoare acelor impozite.
   208. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin
urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu
exproprieri sau dezastre naturale.
   7.10.1. Venituri
   209. - ( ) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
   (2) Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte
integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
   (3) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu
ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această
activitate.
   210. - ( ) Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar
fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
   (2) Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul
contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În
această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
   (3) Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-
un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma
oricăror reduceri comerciale.
2
   211. - Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
   a) venituri din exploatare;
   b) venituri financiare;
   c) venituri extraordinare.
   212. - ( ) Veniturile din exploatare cuprind:
   a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de
servicii;
   b) venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în
minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi
producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor
şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
   c) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi
cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active
imobilizate corporale şi necorporale;
   d) venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care
beneficiază entitatea;
   e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate
şi alte venituri din exploatare.
   (2) Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie
producţia a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul
stocurilor.
   (3) Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul
de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
   213. - Veniturile financiare cuprind:
   a) venituri din imobilizări financiare;
   b) venituri din investiţii pe termen scurt;
   c) venituri din creanţe imobilizate;
   d) venituri din investiţii financiare cedate;
   e) venituri din diferenţe de curs valutar;
   f) venituri din dobânzi;
   g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
   h) alte venituri financiare.
    Venituri din vânzări de bunuri
   214. - ( ) În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în
momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în
alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor respective, către clienţi.
   (2) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
   a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care
decurg din proprietatea asupra bunurilor;
3
   b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în
mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul
efectiv asupra lor; şi
   c) veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.

    Venituri din prestarea de servicii

   215. - ( ) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe

măsura efectuării acestora.
   (2) Prestările nefacturate până la sfârşitul perioadei se evidenţiază în contul de
"Lucrări şi servicii în curs de execuţie", pe seama veniturilor din producţia stocată.
    Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende

   216. - Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:

   a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării
venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
   b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform
contractului;
   c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le
încasa.
   217. - ( ) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura
acestora.
   (2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la
venituri. În cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea
riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

   7.10.2. Cheltuieli
   218. - ( ) Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
   - consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază
entitatea;
   - cheltuieli cu personalul;
   - executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
   (2) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte
tipuri de cheltuieli.
   (3) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea,
provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
reflectate.
   219. - ( ) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor,
astfel:
4
   a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
   - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al
obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea
animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
   - cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune
şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de
terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări;
cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
   - cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli
cu personalul, suportate de entitate);
   - alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri,
amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital etc.);
   b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii;
cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs
valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor;
pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
   c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).
   (2) Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite,
calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
   220. - Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi
analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit
necesităţilor proprii ale entităţii.
   221. - ( ) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în
participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi, conform prevederilor
contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13.
   (2) La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi
se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în
contabilitatea proprie.
   222. - ( ) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul
exerciţiului financiar.
   (2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi
reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.
   (3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după
aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
   (4) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar
curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 =
106. Profitul contabil rămas după aceasta repartizare se preia în contul 117, de unde
urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale.
5
   (5) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel
reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor
sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Cheltuieli

Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si
boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru
asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei,
produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in
categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul
unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la
punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii
vanzarilor;
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati
si administratori;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de
credit;
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele
normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau
noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale
informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc
conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii,
obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si
industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
6
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in
urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic,
sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul
pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru
deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli
grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea
corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor;
gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al
accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci,
cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care
le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand:
tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri
in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in
natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv
transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare
pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de
interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si
centre de plasament;
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei
centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor
Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f) Abrogat.
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;

7
j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru
fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu
situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea
locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta
nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in
locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal,
deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza
contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite
de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu
astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme
trebuie justificate cu documente legale.
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele
pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu
impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente,
pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile,
dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul
contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt
cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin
conventiile de evitare a dublei impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca
aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor
prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor
sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin
retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate
de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de
piata pentru aceste bunuri sau servicii;
8
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ,
potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune,
dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru
dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de
distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de
societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia
celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20
lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care
nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat,
cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in
scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care
privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in
desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul
unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta
situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa
comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea
recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de
mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu
modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private,
potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor
cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
9
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de
drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a
informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a
bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la
congrese internationale;
r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de
un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in
baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau
asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si
care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la
alin. (2) lit. g) si m).
(5) Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la
calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de
prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala,
Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si
protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii
integritatii si protejarii imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;
c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere
temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.
 

10
 CAPITOLUL II

DEFINIŢII , PRINCIPII SI NOŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR , VENITURILOR, SI A REZULTATULUI

STRUCTURI ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ PRIVND

CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din

principii de organizare a contabilitatii, si anume:

 potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care determina

cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor, fara a se
tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si
consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente;

 principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si

provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;

 principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si

venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de

momentul angajarii lor astfel:

Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu

conturile de trezorerie.

Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in

corespondenta cu conturile de terti.

Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a
angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane.
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată
având la bază concepţia dualistă. În consecinţă , ea are ca obiect evaluarea şi
înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.

11
 Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la
caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de
rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor , crearea veniturilor se derulează în mai multe
etape succesive sau simultane de timp. Astfel , în cazul procesului cheltuielilor
se întâlnesc patru momente:
-angajarea
-consumul
-plăţile
-imputarea
Angajarea are loc în momentul în care se contracteză obligaţia bănească
generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective resurselor în scopul
satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive , după caz.
Plăţile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul
relaţiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau
repartizate asupra rezultatelor obţinute. În cadrul procesului de creare a
veniturilor se delimitează patru momente:
-producţia
-facturarea sau vânzarea pe credit
-încasarea
-încorporarea
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii
consumatoare de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului de
proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în
bani.

12
 Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt
înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare.
Respectând principiul independenţei exerciţiilor toate operaţiile care
determină cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate în momentul generării sau
angajării lor.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze
momentul în care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate ,
iar pe această bază imputarea costului ataşat în vederea determinării
rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoaşterii cheltuielilor
consumate în momentul utilizării resurselor , iar a veniturilor realizate în
momentul transferării dreptului de proprietate , deci al livrării sau facturării
către client.
Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă , cheltuielile se află într-
o conexiune cu veniturile deja recunoscute , proces cunoscut sub denumirea de
“matching”.
Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa
veniturilor realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active , fiind
imobilizate , stocate sau repartizate asupra mai multor exerciţii. De asemenea
sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans
care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.

1.2. DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE.

Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială

pentru:
-consumurile proprii ;
-munca prestată în folosul său ;
-obligaţii contractuale şi legale faţă de terţi ;
-alte situaţii excepţionale ;

13
 Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului se asimilează acestora
amortizările şi provizioanele şi cedările sau pierderile din calamităţi sau alte
cauze a activelor.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu
ca urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă
ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:

a) după natura respectivă , natura activităţii desfăşurate şi natura

resurselor consumate;

b) după destinaţie ;
c) după momentul angajării şi consumului ;
Cheltuielile după criteriul ”destinaţie” se clasifică în cadrul contabilităţii
de gestiune (manageriale).

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli , după natura lor ,

astfel:

a) cheltuieli de exploatare , care cuprind:

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile ; costul de
achiziţie al obiectelor de inventar consumate ; costul de achiziţie al
materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor ;
contravaloarea energiei şi apei consumate;
- valoarea animalelor şi păsărilor ; costul mărfurilor vândute şi al
ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi , redevenţe , locaţii
de gestiune şi chirii ; prime de asigurare ; studii şi cercetări; comisioane şi
onorarii ; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi ; cheltuieli de protocol ,
reclamă şi publicitate ; transportul de bunuri şi personal ; deplasări , detaşări şi
transferări ; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii , servicii bancare şi
altele;

14
 - cheltuieli cu personalul (salariile , asigurările şi protectia socială şi alte
cheltuieli cu personalul , suportate de persoana juridică);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi ;
despăgubiri , amenzi şi penalităţi ; donaţii şi alte cheltuieli similare ; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital).

b) cheltuieli financiare , care cuprind : pierderi din creanţe legate de

participaţii ; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate ;
diferenţele nefavorabile de curs valutar ; dobânzile privind exerciţiul financiar
în curs ; sconturile acordate clienţilor ; pierderi din creanţe de natură
financiară şi altele;

c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).

Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele , precum şi cheltuielile cu
impozitul pe profit şi alte impozite , calculate potrivit legii , se evidenţiează
distinct , în funcţie de natura lor.
În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de
cheltuieli” şi se prezintă astfel:

După momentul angajării şi consumului , cheltuielile se pot grupa :

-cheltuieli curente : cele efectuate în cursul exerciţiului;

-cheltuieli înregistrate în avans care nu sunt recunoscute în exerciţiul
financiar curent şi aparţin altora;
-cheltuieli repartizate care se repartizează pe mai multe exerciţii (reparaţii
capitale);
-cheltuieli de plată respectiv cele înregistrate dar neefectuate (salariile).
Conturile din clasa 6 ”Cheltuieli” , sunt conturi de procese nebilanţiere
cu funcţie contabilă de active.
La sfârşitul exerciţiului nici un cont din această clasă nu are sold.

15
 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi

comerciale privind aprovizionarea , producţia şi desfacerea bunurilor ,
lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt incluse şi operaţiile privind
investiţiile , prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace
fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se
diferenţiează în funcţie de natura resurselor utilizate.
Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime ,
materialele consumabile , energie şi apa , precum şi mărfurile.
În toate cazurile când se foloseşe metoda inventarului permanent , cheltuielile
colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie.
Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent , la conturile de
cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri , iar consumurile stocate se
determină pe baza relaţiei:
Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale constate
consumate de la furnizor iniţiale la inventariere.
Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor
vândute , folosind relaţia :
Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale
cumpărate de la furnizori iniţiale la inventariere
Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:
a) preluarea la cheltuieli , la deschiderea exerciţiului , a stocurilor iniţiale de
materii prime , materiale şi mărfuri:

60 = 3XX
16
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în curs
de execuţie
b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exerciţiului:

60 = 40
Cheltuieli privind stocurile Furnizori şi conturi asimilate
4426
TVA -deductibilă

c) preluarea ca stocuri , la închiderea exerciţiului , a stocurilor determinate şi

evaluate pe bază de inventar:

3XX = 60
Conturi de stocuri şi producţie în curs Cheltuieli privind stocurile
de execuţie

Remarcă: La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate ” se

înregistrează toate materialele consumabile , nestocate de întreprindere , care
nu trec printr-un cont de gestiune.

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.

Cheltuielile ocazionate cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt

grupate în două categorii:

a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea

activităţii , în ansamblu a întreprinderii cum sunt ; lucrările de întreţinere şi
reparaţiile ; redevenţele ; locaţiile de gestiune şi chiriile ; primele de asigurare
studiile şi cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din
grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi “

17
b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de
ansamblu desfăşurate de întreprinderi cum sunt ; colaborările cu terţii ;
comisioanele şi onorariile ; protocol , reclamă şi publicitate ;transportul de
bunuri şi personal ; deplasări detaşări şi transferări ; poştă şi telecomunicaţii ;
alte servicii executate de terţi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile
reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.

Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea :

61 = 40
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile Furnizori şi conturi asimilate
executate de terţi”.

Sau :

62 = %
51
Cheltuieli cu alte servicii Conturi la bănci
executate de terţi”. 53
Casa

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate de

terţi se poate ivi situaţia în care se primesc facturi fără a se executa în
realitate. Este practica facturării în avans privind livrări de bunuri eşalonate în
timp.

Exemplu:
O factură în valoare de 1.000lei privind o operaţie capitală.
Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei:
611 = 401
Cheltuieli cu întreţinerile şi Furnizori

18
 reparaţiile
4426
TVA -deductibilă
Ulterior , la închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra
rezultatului este anulat prin înregistrarea :
471 = 611
Cheltuieli înregistrate în avans Cheltuieli cu întreţinerile şi
reparaţiile
Înregistarea este stornată la deschiderea exerciţiului următor;

611 = 471
Cheltuieli cu întreţinerile şi Cheltuieli înregistrate în avans
reparaţiile

Cheltuieli cu impozitele , taxele şi vărsămintele asimilate.

a) impozitul suplimentar datorat , potrivit legii bugetului de stat , pentru

depăşirea fondului de salarii admisibil :

635 = 444
Cheltuieli alte impozite , taxe Impozitul pe salarii
şi vărsăminte asimilate

b) impozite , taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor

organisme publice sub formă de : prorate din TVA deductibilă devine
nedeductibilă ; TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop
personal sau predate cu titlu gratuit , cea aferentă lipsurilor peste normele

19
legale , precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub
forma avantajelor în natură ; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din
producţia internă ; impozitul pe clădiri , impozitul pe terenuri ,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat , alte impozite şi taxe.

635 = 4426
Cheltuieli alte impozite , taxe TVA -deductibilă
şi vărsăminte asimilate 4427
TVA -colectată
446
Alte impozite , taxe şi vărsăminte
asimilate

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice , destinate

fondurilor speciale , sub formă de contribuţii la : fondul special pentru
sănătate (excepţie 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea şi
modernizarea drumurilor publice;

635 = 447
Cheltuieli alte impozite , taxe Fonduri speciale , taxe şi
şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

Cheltuieli cu personalul.

La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile

personalului , cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările
sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj.
Înregistrarea contabilă este de forma :

64 = 42
Cheltuieli cu personalul Personal şi conturi asimilate

20
 43
Asigurări sociale , protecţie socială şi
conturi asimilate

Alte cheltuieli de exploatare.

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile

ocazionate de pierderile din creanţe suportate de întreprindere , pierderile din
lichidarea dobânzilor şi creanţelor , valoarea debitelor prescrise sau a
debitorilor insolvabili , scoşi din evidenţă , valoarea despăgubirilor ,
amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite , valoarea donaţiilor şi
subvenţiilor şi sponsorizărilor acordate .

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea ;

65 = 267
Alte cheltuieli de exploatare Creanţe imobilizate
4118
Clienţi incerţi sau în litigiu
167
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
3XX
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
448
Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
451
Decontări în cadrul grupului
461
Debitori diverşi
512
21
 Conturi curente la bănci
5311
Casa

Se mai includ în categoria altor cheltuieli de exploatare , cheltuielile

rezultate din operţii de capital , precum valoarea neamortizată a activelor
amortizabile şi valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate
neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă pierderile determinate de
răscumpărarea propriilor acţiuni.

Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula :

65 = 20
Alte cheltuieli de exploatare Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
26
Imobilizări financiare
502
Acţiuni proprii
505
Obligaţiuni emise şi răscumpărate

Contabilitatea cheltuielilor financiare.

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de

participaţii , pierderile din vânzarea titlurilor de plasament , diferenţele de curs
valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la închiderea
exerciţiului financiar ; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi
altor datorii privind exerciţiul în curs ; sconturile acordate clienţilor ; alte

22
cheltuieli financiare . Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt
înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Semnificative sunt următoarele înregistrări :

a) cheltuieli cu dobânzile

666 = 168
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate
451
Decontări în cadrul grupului
4551
Asociaţi conturi curente
511
Valori de încasat
518
Dobânzi
5198
Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen scurt

Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului

şi durata de rambursare.
Dacă se aplică dobânda simplă , relaţia de calcul a dobânzii ( D ) este :

100¿
C∗t∗r¿ ¿
D= ¿
În care : C – reprezintă capitalul împrumutat ;
t - timpul de rambursare
r - rata dobânzii

În situaţia în care intră în rol durata exprimată în luni , relaţia devine :

23
 t 100¿
C∗ ∗r¿ ¿
D= 12 ¿
În cazul în care durata este exprimată în zile , relaţia devine :

t
C∗ ∗r
360
D = 100

Faţă de rezolvarea de mai sus , considerată de noi teoretică problematica

cheltuielilor cu dobânzile se nuanţează în condiţiile în care nu toate
împrumuturile contractate sunt obţinute începând cu data de 1.I. exerciţiul “N”
În cele mai multe cazuri , împrumuturile se primesc şi înregistrează în cursul
exerciţiului financiar. De asemenea , creditele se pot rambursa în mod eşalonat
sau global la expirarea termenului de scadenţă. Ca urmare , contabilitatea
cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a două tehnici
cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul
exerciţiului.

666 = 1682
Cheltuielile privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung şi mediu

Cheltuieli privind sconturile acordate.

Cheltuieli privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontare cu

clienţii , inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care
decontarea lor se face înainte de termen , se contabilizează prin relaţia :

667 = 4111
Cheltuieli privind sconturile acordate Clienţi

24
 413
Efecte de primit
461
Debitori diverşi
511
Valori de încasat
Mărimea scontului (S) este egală cu :

t
Vn∗ ∗r
360
S= 100

Unde: Vn – reprezintă valoarea nominală a creanţei

t - timpul în zile
r - rata scontului

Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate reprezintă diferenţa

nefavorabilă între preţul de cesiune şi valoarea contabilă de intrare al valorilor
mobiliare de plasament . Se contabilizează prin formula :

664 = 50
Cheltuieli privind investiţiile Investiţii financiare pe termen scurt
financiare cedate

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar.

25
 Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţele
nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor
în devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă
străină este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din
ziua negocierii , cursul din ziua acceptării comenzii , cursul la data
transferului dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din
ziua contabilizării facturii . Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare
şi cursul din ziua plăţii / încasării reprezintă un câştig sau pierdere înscrisă în
venituirile sau cheltuielile financiare.
În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs
valutar apar în situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării
operaţiei este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării
creanţei . Pentru datorii , diferenţele nefavorabile apar în situaţia inversă.
În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferenţele de curs valutar se
includ şi pierderile – câştigurile realizate din evaluarea la cursul de la
31.XII.N a disponibilităţilor în devize existente în casierie şi a creditelor
deschise în devize. Cheltuielile în situaţiile în care cursul la 31.XII.N este mai
mic decât cel de la contabilizare , venituri în situaţia inversă.
Exemplu:
Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 3 lei , iar la
închiderea exerciţiului cursul de schimb este de 2,9 lei , diferenţa de 0,1 lei
reprezintă o cheltuială . Pentru datorii situaţia se interpretează în sens invers.

Cheltuielile se înregistrează prin relaţia:

665 = 16
Cheltuieli din diferenţe de curs Împrumuturi şi datorii asimilate
valutar 267
Creanţe imobilizate
40
Furnizori şi conturi asimilate

26
 41
Clienţi şi conturi asimilate

665 = 45
Cheltuieli din diferenţe de curs Grup şi asociaţi
valutar 461
Debitori diverşi
462
Creditori diverşi
512
Conturi curente la bănci
531
Casa
541
Acreditive
542
Avansuri de trezorerie

Alte cheltuieli financiare.

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele

înregistrate în celelalte conturi din această grupă. Exemplu , minusvalorile
create ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de plasament imediat
negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea lor pe piaţă.

Înregistrarea care se face în aceste condiţii este de forma :

668 = 50
Alte cheltuieli financiare Investiţii financiare pe termen scurt

27
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare.

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a

evenimentelor extraordinare cum sunt : calamităţile naturale şi exproprierile
unor active.Se poate pune în discuţie dacă o întreprindere care se află într-o
zonă supusă frecvent calamităţilor naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu
cu risc de inundaţii în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor
de stocuri şi la producţia în curs de execuţie în categoria cheltuielilor
extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele
evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care
apar neregulat şi cu frecvenţă redusă.

Exemplu: În urma unor alunecări de teren, s-a constatat distrugerea unei

plantaţii de meri recent intrate pe rod , inregistrarea contabilă fiind :

671 = 2134
Cheltuieli privind calamităţile şi Animale şi plantaţii
alte evenimente extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele.

Sunt cheltuieli de exploatare , financiare sau excepţionale , ocazionate

de deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile , precum şi cele
determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a
provizioanelor reglementate.
Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de
exploatare , financiare excepţionale se întemeiază pe calitatea lor de
28
componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu generează
plăţi pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc şi cheltuieli
calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia :

668 = 15
Contabilitatea cu amortizările , Provizioane pentru riscuri şi
provizioanele şi ajustarea la inflaţie cheltuieli
28
Amortizări privind imobilizările
29
Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor
39
Provizioane pentru deprecierea
stocurilor şi producţieie în curs
de execuţie
49
Provizioane pentru deprecierea
creanţelor
59
Provizioane pentru deprecierea
conturilor de trezorerie

Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli complexe  :

Cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate efectuate cu mijloace proprii:

29
 Potrivit soluţiei formulate prin P.C.G. aceste cheltuieli se înregistrează
direct în clasa 6 “Conturi de cheltuieli” intrând în caruselul general al
repartizării cheltuielilor asupra contului de rezultat. Deci ele sunt încadrate în
zona costurilor perioadei fără a fi recunoscute ca active imobilizate
achiziţionate sau stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajează societăţile
comerciale.
O soluţie care depăşeşte limitele de mai sus este următoarea :

a) înregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor

de transport. (combustibili , salarii , amortizări );

6XX = 3XX
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie
4XX
Conturi de terţi
5XX
Conturi de trezorerie

b) decontarea costului serviciului prestat :

• în cazul imobilizărilor achiziţionate :

21 = 722
Imobilizări corporale Venituri din producţia de imobilizări
corporale.

• în cazul stocurilor cumpărate :

3XX = 711
Conturi de stocuri şi producţie în Variaţia stocurilor
curs de execuţie.

30
Operaţii contabile privind cheltuielile.

2.1. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde:

-angajarea ( ex. Aprovizionarea cu stocuri de la terţi prin metoda inventarului
intermitent).
% = 401
Clasa 6 “Furnizori”
“Conturi de cheltuieli”
4426
“TVA deductibilă ”

-consumul propriu care se regăseşte în consumurile efectuate pentru realizarea

procesului de producţie (respectiv desfacere )
Clasa 6 = Clasa 3
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de stocuri şi producţie
în curs de execuţie”

-plăţile care îmbracă două aspecte respectiv :

Plăţi cu echivalent (prestările de servicii)

% = 40
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de terţi”
4426
“TVA deductibilă”

31
 Fără echivalent (datoriile faţă de bugetul statului , asigurările sociale ,
alte bugete locale).

Clasa 6 = 44
“Conturi de cheltuieli” “Bugetul statului , fonduri speciale
şi conturi asimilate”

2.2. Imputarea care se realizează prin decontarea cheltuielilor asupra

rezultatelor obţinute:

121 = Clasa 6
“Profit şi pierdere” “Conturi de cheltuieli”

Menţionăm că excepţie de la această regulă fac înregistrările privind

plusurile de stocuri prin care se creditează cheltuielile şi se debitează conturile
de stocuri şi de asemenea materialele obţinute din declasarea obiectelor de
inventar.

Clasa 3 = 603
“Conturi de stocuri şi “Cheltuieli privind materialele de
producţie în curs de natura obiectelor de inventar”.
execuţie”.

1.3 DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND VENITURILE.

Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru:

- pentru bunurile livrate , lucrările executate şi serviciile prestate terţilor ;

32
- obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi ;
- alte situaţii excepţionale ;
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului , la venituri se adaugă şi
veniturile din producţia stocată ( pe sold ) şi producţie de imobilizări şi de
asemenea cele din cedarea activelor.
Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânzarea producţiei
realizate mai puţin reducerile comerciale respective remizele , rabaturile.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente , dar nu diferă ca natură de
veniturile din aceasta activitate.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică
ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum şi activităţile conexe
acestora.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care ,
prin urmare , nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat , de
exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi :
vânzări , comisioane , dobânzi , dividende.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri , după natura lor ,
astfel:
a) venituri din exploatare , care cuprind:
-venituri din vânzarea produselor , mărfurilor , lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
-venituri din subvenţii de exploatare , reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea pierderilor şi pentru acoperirea diferenţelor de preţ , precum şi alte
subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări ) de care
beneficiează unitatea;
-alte venituri din exploatarea curentă , cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.

33
b)venituri financiare , care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din stocuri obţinute;
- alte venituri financiare;
Sumele colectate de persoana juridică in numele unor terţe părţi ,
inclusive în cazul contractelor de mandate sau comision , nu reprezintă venit
din activitatea curentă . În această situaţie , veniturile din activitatea curentă
sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată , de obicei,
printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul / utilizatorul activului , ţinând
cont de suma oricăror reduceri comerciale.
c) venituri extraordinare ( de exemplu , daunele pretinse de deţinătorii de
poliţe în urma producerii unor calamităţi).

Venituri din vânzarea de bunuri.

În contabilitate , veniturile din vânzarea bunurilor se înregistrează în

momentul predării bunurilor către cumpărători , al livrării lor pe baza facturii
sau în alte condiţii prevăzute în contract , care atestă transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiţii.

34
 - persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor ;
- persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care
ar fi făcut-o , în mod normal , în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi
nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
- veniturile şi , respectiv , cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi
cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii.

Veniturile din presarea de servicii se înregistrează în contabilitate pe

măsura efectuării acestora.

Venituri din dobânzi , redevenţe şi dividende.

Veniturile din dobânzi , redevenţe şi dividende se recunosc astfel:

- dobânzile se recunosc periodic , în mod proporţional , pe măsura generării
venitului respectiv , pe baza contabilităţii de angajamente;
- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente conform
contractului;
-dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le
încasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiează distinct în funcţie
de natura acestora.
Diminuarea sau anularea constituite se efectuează prin înregistrarea la
venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea provizioanelor
constituite , respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Clasificarea veniturilor se face în funcţie de următoarele criterii:
- după natură,
- după obţinerea şi realizarea acestora.

35
 Conturile în care sunt reflectate operaţiunile privind veniturile sunt
conturi din clasa 7 “Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanţ şi au
formule contabile de pasiv. Nici aceste conturi la sfârşitul perioadei de gestiune
nu prezintă solduri. Acestea se prezintă în desfăşurare astfel:

Contabilitatea veniturilor din exploatare.

În modelul continental de contabilitate , implicit în cel din tara noastră ,

criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare
este cel început cu obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi
producţii sau a mărfurilor cumpărate. Totodată , se consideră venituri realizate ,
în funcţie de care se determină rezultatul , numai cele din stadiul de vânzare ,
adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile
nelegate de vânzări , cum sunt cele financiare şi , în unele cazuri , cele
excepţionale , sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării ,
după caz.
Tipuri de înregistrări care intervin sunt :

a) veniturile din producţia stocată , metoda inventarului permanent:

33 = 711
Producţia în curs de execuţie Variaţia stocurilor
34
Produse
36
Animale

Înregistrarea se face la costurile de producţie , sau la preţul prestabilit ,

după caz. Dacă se face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la
intrarea pe debit conturile de diferenţe în roşu , sau în negru , după caz. Dacă s-
a adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în negru , tipurile de înregistrări
sunt :
36
- diferenţe nefavorabile , costul de producţie este mai mare decât preţul
prestabilit;

34 = 711
Produse Variaţia stocurilor
348
Diferenţe la preţ de producţie
36
Animale
368
Diferenţe de preţ la animale şi păsări

- diferenţe de preţ favorabile , costul de producţie este mai mic decât preţul
prestabilit;

34 = 711
Produse Variaţia stocurilor
36 348
Animale Diferenţe de preţ la produse
368
Diferenţe de preţ la animale şi păsări

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile metodei inventarului

intermitent , cu deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şi
evaluat în cadrul inventarului la cost de producţie. Deci , nu intră în rol
conturile de difernţe de preţ. Totodată , la deschiderea exerciţiului financiar
pentru stocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea :

711 = 33
Variaţia stocurilor Producţia în curs de execuţie
34

37
 Produse
36
Animale

b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin

relaţiile :
• obţinerea semifabricatelor din producţie proprie ;
341 = 711
Semifabricate Variaţia stocurilor

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;

302 = 341
Materiale consumabile Semifabricate

• consumul acestora ;
602 = 302
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile

c) veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor , lucrărilor , prestărilor de

servicii şi mărfurilor ;

4111 = 70
Clienţi Venituri
4427
TVA colectată

şi concomitent , în cazul metodei inventarului permanent :

• pentru costul de producţie sau preţul prestabilit privind producţia stocată

vândută ;
38
 711 = 34
Variaţia stocurilor Produse
36
Animale
Dacă evidenţa se ţine la preţ prestabilit , conturilor de stocuri li se
asociează cele care evidenţiează difernţele între costul de producţie şi preţul
prestabilit:
• pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
Dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare , înregistrarea devine :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
(costul de cumpărare) (preţ de vânzare)
378
Diferenţe de preţ la vânzare
(rabatul aferent preţului de vânzare)

d) veniturile din producţia de imobilizări , înregistrarea la costul de producţie:

20 = 72
Imobilizări necorporale Venituri din producţia de imobilizări
21 4427
Imobilizări corporale TVA- colectată
23
Imobilizări în curs

e) venituri din subvenţii pentru exploatare primite la export sau pentru

acoperirea pierderilor privind diferenţele de preţ la produsele subvenţionate ;

445 = 741

39
 Subvenţii Venituri din subvenţii de
exploatare
512
Conturi curente la bănci

f) venituri din creanţele reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi:

4111 = 754
Clienţi Venituri din creanţe reactivate şi
debitori diverşi
461
Debitori diverşi

g) alte venituri din exploatare , neincluse în producţia exerciţiului şi deci în

valoarea adăugată:
• sumele datorate de salariaţi privind debitele , remuneraţii , sporuri sau
adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate :

428 = 758
Alte datorii şi creanţe în legătură Alte venituri din exploatare
cu personalul

• sumele datorate de debitori diverşi , ca urmare a pagubelor produse de

aceştia ;
461 = 758
Debitori diverşi Alte venituri din exploatare

• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este

contribuţia părinţilor pentru creşe şi grădiniţe;

512 = 758
Conturi curente la bănci Alte venituri din exploatare

40
 5311
Casa

• valoarea pierderilor din calamităţi , înregistrate iniţial după natura lor , iar
apoi decontarea asupra cheltuielilor excepţionale , exemplu stocuri
calamitate ;
60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie

şi :
658 = 758
Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare

Contabilitatea veniturilor financiare

În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participaţii

, titluri de plasament , imobilizările financiare cedate , creanţele imobilizate ,
titlurile de plasament cedate , diferenţele favorabile de curs valutar , dobânzile
cuvenite , sconturile obţinute şi alte venituri financiare.
Tipurile de înregistrări care intervin sunt :

a) dividendele de încasat sau încasate , după caz , de întreprindere pentru

participaţiile la capitalul altor societăţi :

451 = 761
Decontări în cadrul grupului Venituri din imobilizări financiare
461
Debitori diverşi
512
Conturi curente la bănci

41
b) dividende şi dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale
activităţii de portofoliu ;

461 = 768
Debitori diverşi Alte venituri financiare
512
Conturi curente la bănci

c) dobânzile de încasat sau încasate , după caz , precum creanţele imobilizate;

2676 = 763
Dobânda aferentă creanţelor legate Venituri din creanţe imobilizate
de interesele de participare
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa

d) dividende aferente titlurilor de plasament ;

451 = 762
Decontări în cadrul grupului Venituri din investiţii financiare pe
termen scurt
461
Debitori diverşi
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa

42
e) venituri din titluri de plasament cedate , pentru diferenţe între preţul de
cesiune şi cel de cumpărare ;

461 = 50
Debitori diverşi Investiţii financiare pe termen scurt
512 764
Conturi curente la bănci Venituri din investiţii financiare cedate
5311
Casa
509
Vărsăminte de efectuat pentru investiţii

f) veniturile din diferenţele de curs valutar , rezultate în urma lichidării

creanţelor şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii
exerciţiului financiar;

16 = 765
Împrumuturi şi datorii asimilate Venituri din diferenţe de curs valutar
267
Creanţe imobilizate
40
Furnizori şi conturi asimilate
41
Clienţi şi conturi asimilate
45
Grup şi asociaţi
46
Debitori şi creditori diverşi
51
Conturi la bănci
53
43
Casa
54
Acreditive

g) dobânzi cuvenite pentru obligaţiuni şi alte tiltluri de plasament;

5088 = 762
Dobânzi la obligaţiuni şi titluri Venituri din investiţii de
plasament financiare pe termen scurt

h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din

conturile bancare şi din creditele comerciale:
451 = 766
Decontări în cadrul grupului Venituri din dobânzi
461
Debitori diverşi
472
Venituri înregistrate în avans
518
Dobânzi

Remarcă: Problema semnalată în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind

varianta continentală de contabilizare se menţine şi în cazul veniturilor din
dobânzi .Înregistrările de mai sus pentru dobânzile evaluate spre a fi încasate la
sfârşitul anului se stornează , iar la încasare , în exerciţiul următor , se debitează
conturile de trezorerie şi se creditează conturile veniturilor din dobânzi
Totodată , apreciem că problema vizează şi veniturile din dividende.

Contabilitatea veniturilor extraordinare.

44
 Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvenţiilor primite pentru
eliminarea efectelor calamităţilor , pentru reamplasarea activităţilor productive
în zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate
dar şi din despăgubirile care însoţesc exproprierea unor active pentru cauză de
utilitate publică.

Exemplu:
Ca urmare a construcţiei unei căi ferate de utilitate publică o fâşie din
terenul societătii Martina S.A. a fost expropriat , pentru care urmează să
primească o despăgubire. Înregistrarea contabilă este:

512 = 771
Conturi curente la bănci Venituri din subvenţii pentru evenimente
extraordinare şi altele similare.

Contabilitatea veniturilor din amortizări şi provizioane.

Veniturile din amortizări şi provizioane sunt venituri calculate ,

determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şi a
celor reglementate.
Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepţional , printr-
o schimbare de plan de amortizare , care necesită diminuarea amortizării.
Toate veniturile din amortizări şi provizioane se contabilizează , de
regulă , la închiderea exerciţiului financiar , în cazul ieşirii activelor pentru care
s-au constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau
totale a unor provizioane rămase fără obiect.

Tipul de înregistrare privind veniturile din amortizări şi provizioane este:

15 = 78
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli . Venituri din provizioane şi ajustarea
la inflaţie.
45
 28
Amortizări privind imobilizările.
29
Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi
producţiei în curs de execuţie.
49
Provizioane pentru deprecierea creanţelor.
59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
Trezorerie.

Operaţiuni contabile privind veniturile  :

În operaţiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii:

4.1.Crearea veniturilor:

- Producţia – Obţinerea produselor finite.

345 = 711
Produse finite Variaţia stocurilor.
348
Diferenţe de preţ la produse finite.
-facturarea

411 = %
Clienţi. Clasa 7
Conturi de venituri.
46
 4427
TVA colectată.

- Încasarea.

Clasa 5 = 411
“Conturi de trezorerie” “Clienţi”
(413 “Efecte de primit”)
sau
Clasa 5 = 704
“Conturi de trezorerie” “Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
(706 “Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”)

4.2 Încorporarea veniturilor în rezultate.

Clasa 7 = 121
“Conturi de venituri” “Profit şi pierdere”

Organizarea contabilităţii veniturilor se face pe categorii de venituri după

natura acestora.
Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi
analitice , în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit
necesităţilor proprii.
Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în
participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi , conform
prevederilor contractului de asociere.

47
 La sfârşitul perioadei de raportare , cheltuielile şi veniturile înregistrate pe
nature se transmit pe baza de decont fiecărui asociat în vederea înregistrării
acestora în contabilitatea proprie.

CONTABILITATEA REZULTATELOR

Potrivit art.19 alin 1 din Legea contabilităţii 82/1991 rezultatele se

determină lunar , cumulat de la începutul anului.
În acest sens , conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se
înregistrează , în funcţie de natura lor , veniturile , respectiv , cheltuielile se
închid, provizoriu , prin rezultatul exerciţiului.
Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul
final al contului de profit şi pierdere.
Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor
lucrări:

a) contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi

cumularea lor;

b) contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor;

c) contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;

d) delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans , care

poate îmbrăca două variante:
-delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între exerciţiile anuale.
-delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între luni aparţinând exerciţiului ;
Rezultatul brut al exerciţiului este de fapt diferenţa între veniturile totale
şi cheltuielile totale. El se mai poate exprima şi sub forma sumei dintre
rezultatul curent al exerciţiului şi rezultatul excepţional.

Calculul profitului impozabil

48
 Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-
un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile
nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente
similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de
impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia
sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele
nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa
beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru
bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit

Rc=(Vexp-(+) CHexp)(+)-(Vfin-(+)Chfin)

Rexc =Vexc +(-)Chexc

Rb=RC+(-)Rexc

Rb=Vt+Cht

Impozitul pe profit.

Imp=K%*(Rb+Chned-Chded)
Rnet=Rb-Imp pr
Unde de fapt:
Rb+Chned-Chded=Rfiscal
Rezultatul net al exerciţiului va fi:
Rnet=Rb-Imp pr

În cazul microîntreprinderilor impozitul pe suma totală a veniturilor

trimestriale se calculează astfel:

Ipr=1,5%*∑VT
49
 În acest caz rezultatul net va fi:
Rnet=∑VT-∑ChT-Ipr

Rezultatul net al exerciţiului este soldul contului 121 “profit şi pierdere” –

cont bifuncţional - care în cazul că este creditor poartă denumirea şi de profit de
repartizat , respectiv sume care se distibuie potrivit destinaţiilor legale (reserve ,
dividende).
Contabilizarea se va realiza astfel :

129 = %
“Repartizarea 106 -valoarea rezervelor
profitului” “Rezerve”
1012 -majorarea capitalului
“Capital subscris social” social
117 -valoarea dividendelor
“Rezultatul reportat” participarea salariatilor la
profit , vărsăminte din
profitul net al regiilor
autonome , surse proprii
de finanţare.

50
 CAPITOLUL III

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. THERMOLINE S.R.L

III.1 SCURT ISTORIC

Cu peste 15 ani de experienţă şi o activitatea intensă, în plină dezvoltare,

compania este una dintre cele mai renumite în România. Înfiinţată în noiembrie
1992, compania a crescut în fiecarea an, ajungând un jucător important pe piaţa.
Reţeaua de distribuţie a acoperit la început oraşul Sibiu şi zonele adiacente
acestuia. Treptat compania a reuşit să livreze în termeni excelenţi, orice
comandă, în tot centrul ţării, adăugând pe harta de distribuţie cele mai
importante oraşe din România.
Succesul afacerii şi creşterea dinamică a necesitat extinderea bazei materiale.
Astfel, în 2000 S.C THERMOLINE S.R.L. a inaugurat un depozit, care este
construit după cele mai înalte standarde de funcţionalitate şi eficienţă, de o
firmă specializată în construcţii industriale, şi are o capacitate mărită: 600 mp
suprafaţă de depozitare, pentru maxim 500 de tone. Fiind unul dintre cei mai
importanţi jucători din acest domeniu S.C. THERMOLINE S.R.L. a participat
la numeroase târguri şi expoziţii de profil. Una dintre cele mai importante din
ţară este EXPO CONSTRUCT & AMBIENT din Bucureşti, cea mai mare
expoziţie anuală, unde compania a participat constant, începând din anul 2002.
51
 Compania este mândră că, după 15 ani de activitate, poate să onoreze toate
cererile clienţilor de la nivel naţional, , să beneficieze de avantajele unui
depozit modern de materiale şi să lucreze cu clienţi importanţi în domeniu. O
expertiză de primă clasă. Un concept consistent. O echipă managerială
exemplară.Angajaţi dedicaţi, concentraţi spre progres. Aceasta este filozofia din
spatele companiei cu o activitate deosebită, care îşi scrie fără încetare povestea
de success. Pentru S.C. THERMOLINE S.R.L. atingerea celor mai înalte
standarde de calitate înseamnă dezvoltarea celor mai noi tehnologii,
comunicarea permanentă cu partenerii, consultanţă de specialitate, muncă în
echipă, respect şi pasiune. Capabili să găsească soluţii pentru orice problemă
tehnică, compania nu uită nici o clipă de protejarea mediul înconjurător.
Aceştia sunt factorii decisivi pentru a avea încredere că vă aflaţi alături de un
partener puternic.
Pentru că a dezvoltat abilitatea de a gândi în dimensiuni noi şi pentru că ţinteste
mereu spre cultivarea respectului pentru clienţi, sloganul companiei este: "Un
pas inaintea tuturor”.

III.1.1. Informatii de identificare

1. 1. Sediul social: Sibiu, Aleea Platanilor nr.3, tel.0269/318352

1. 2. Codul unic de inregistrare: RO 1317750
1. 3. Numar de ordine in Registrul Comertului: J03/200/1992
1. 4. Forma de organizare: Societate comerciala cu raspundere limitata
1. 5. Stare firma: functiune, certificat de imatriculare preschimbat
1. 6 . Dovada sediu : Extras de carte funciara nr.8826/din data de 05.07.2005
1. 7. Capitalul social subscris : 18300,00 RON, integral varsat
Aport in natura: 11762,50 RON
Numar parti sociale: 1830
Valoare parte sociala: 10,00 RON
Nr.Crt. Asociati persoane fizice % Nr. parti sociale
1 Balaban Cezar 50 915
2 Balaban Andrada 50 915

III.2 Descrierea obiectului de activitate

52
Activitatea principala conform codificarii ( ordin 601/2002):
2523- Fabricarea articolelor din material plastic
Descriere activitate:
25- Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice

Principii , politici , şi metode contabile.

a) Conversii valutare.
Tranzacţiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de
schimb valabilă la data tranzacţiei. Activele şi pasivele exprimate în valută la
data întocmirii bilanţului sunt transformate în lei utilizând ratele de schimb
valabile la sfârşitul perioadei. Câştigurile sau pierderile rezultate din aceste
conversii sunt incluse în contul de profit şi pierdere , ca parte a veniturilor sau
cheltuielilor financiare.

b) Amortizarea activelor imobilizate.

Societatea a folosit metoda amortizării liniare pe întreaga durată de viaţă a
activelor.

c) Evaluarea stocurilor.

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a
aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în present , respective:
- materiile prime şi consumabilele : costul de achiziţie după metoda CMP
- producţia în curs şi produsele finite : costul materialelor directe +
manopera +cheltuielile de regie atribuibile.

f) Instrumente financiare.

53
 Instrumentele financiare folosite de societate sunt formate din numerar,
depozite la termen , creanţe şi datorii . Sunt evaluate la valoarea justă.

h) Venituri.

Veniturile sunt înregistrate în momentul livrării de produse de către

societate , deoarece acesta este momentul în care riscurile semnificative şi
avantajele deţinerii proprietăţii sunt transferate clientului. Sumele
reprezentând veniturile nu includ taxele de vânzare (TVA) şi discounturile
comerciale acordate.

i) Impozite şi taxe. Societatea înregistrează impozitul pe profit pe baza

profitului brut rezultat din situaţiile financiare româneşti întocmite în
conformitate cu legislaţia fiscală aplicabilă în România . Diferenţele dintre
raporatea financiară în conformitate cu IAS şi reglementările contabile
româneşti duc la apariţia unor diferenţe semnificative între valoarea contabilă
a anumitor active şi pasive , precum şi între veniturile şi cheltuielile contabile
şi cele fiscale

III.2.2.Prezentarea generală a capacităţilor de producţie a

tehnologiilor , a stării tehnice ;

Principalele capacităţi de producţie aflate în funcţiune.

Capacităţi de producţie:
Produs Capacitatea Capacitatea Grad de folosire
UM/an mii mp programata în %
echiv. 2mm 2006
Cuptor g. float 8000 6600 82.5
Cuptor nr.3 g. 6200 6000 96.7
tras
54
Cuptor 1 şi 2 7200 6200 86.1
laminat

Principalele activităţi , produse ,servicii (cu pondere peste 15% din venitul
total ) conform datelor din bilanţul pe anul precedent:

Nr. Activitatea Venitul total (mii lei)

Crt , produsul , Conform bilanţ % Estimat pe %
serviciul 2002 anul 2003

1 Geam 263.568.683 47 313.384.000 42

float
2 Geam tras 131.074.646 24 164.719.500 22
3 Geam 146.010.658 26 184.986.000 24
laminat

III.3. ORGANIGRAMA
Personalul societăţii
Numărul total de salariaţi la data de 01/01/2007 este de 25 din care  :
-Conducere 2

55
 -Personal muncitor 18
-Alte categorii 5

Adunarea
asociaţilor

Director
general

Director Director Personal Secţie

economic comercial salarizare

Contabil Contabi-
şef litate

Aprovizionare Desfacere Depozit Transport

Livrări Expediţie

III.4. RELAŢIILE INTERNE SI EXTERNE

56
Principalii furnizori interni si externi :

- WURTH ROMANIA SRL

- ABITARE CG SRL BRASOV
- SIEGENIA AUBI
- SALAMANDER INDUSTRIE PRODUKTE GERMANIA
- GUARDIAN OROSHAZA UNGARIA
- SC FERONET SRL ONESTI
- SC BITT BAU SRL MIERCUREA CIUC
- SC MEONIA SRL CONSTANTA
- SC ROMGLASS SRL SIBIU
- SC SEDA-INVEST SRL
- ROTO BUCURESTI
- SC TOP-TEHNOLOGY SRL SIBIU

Principalii clienti :

- persoane fizice si juridice diverse

Lucrari de referinta executate:

- Sediu M.J. MAILLIT

- Sediu PARMALAT Bucuresti
- LUKOIL Ploiesti-Rafinarie - tamplarie sediu administrativ, anexe
- Spitalul SFANTUL SPIRIDON Iasi - tamplarie aluminiu
- Magazin INA CENTER – Unirea - vitrina sticla
- Spital FUNDENI Bucuresti - sectia cardiologie - usi si ferestre PVC
- Sediu SC EXCELENT SA Bucuresti - tamplarie PVC - sediu administrativ, poarta
actionare electrica, punct control si paza
- Oficiul Postal central Alexandria - tamplarie PVC
- SC BELLUFORM SRL - fatada Etalbond si tamplarie hala productie
- Restaurant RUSTIC, Drumul Taberei - Bucuresti - tamplarie PVC, aluminiu
- Hypermarket Cora - amenajare diverse standuri din magazin - tamplarie PVC,
vitrine si usi sticla
- ATLANTA HOUSE SRL BRASOV
- DUMATRUK SRL DOLJ

III.5. PLANURI DE VIITOR, STRATEGII DE DEZVOLTARE

57
 Deschiderea către comunicare şi seriozitatea sunt prezente în toate acţiunile
noastre si foarte importante pentru satisfacerea permanentă şi ireproşabilă a
clienţilor. Vrem să ne îndeplinim scopurile printr-o strategie dinamică, ca o
companie ce se prezintă pe piaţă cu produse de cea mai înaltă calitate şi cu un
excelent raport preţ-performanţă.

Valorile ce ne definesc sunt legate de ţintele directe: clienţii şi succesul.

 Orientarea către client

 Integritatea
 Satisfacerea fiecărui partener în parte
 Respectarea angajamentelor
 Munca în echipă
 Strategii comerciale flexibile şi dinamice

In ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, urmărim crearea de parteneriate cu

clienţii cheie, atât în domeniul business-to-business cât şi în domeniul business-
to-consumer, continuând investiţiile şi diversificarea portofoliului de produse.

Într-o lume în care tehnologia este esenţială în fiecare aspect al vieţii noastre,
vom fi un furnizor de soluţii de vârf, adaptat stilului de viaţă şi exigenţelor
clienţilor.

III.5.1 Investiţii

S.C. THERMOLNIE S.R.L. nu are investiţii în curs.

Pentru perioada 2008-2009 societatea îşi propune realizarea prin
investiţii a următoarelor obiective :

-linie producere oglinzi ;

-instalaţie geam duplex ;
-tâmplărie metalică pentru geam termopan ;
-utilaje pentru şlefuit şi şablat geam

58
 CAPITOLUL IV

MONOGRAFIA CONTABILĂ PRIVIND ÎNREGISTRAREA ÎN

CONTABILITATE A CHELTUIELILOR , VENITURILOR SI A
REZULTATULUI, LA S.C.THERMOLINE SRL

1. Materiile prime achizitionate sunt in valoare de 12127,52 LEI RON , preţ facturat
de furnizor fără T.V.A. – 19%., care se dau in consum.

a) inregistrarea achizitiei de materii prime:

% = 401.1 12127,52 lei

301.1 5235,42 lei
301.2 4955,77 lei
4426 .02 1936,33 lei

301.1 „ Profile, materiale, jaluzele”

301.2 „ Feronerie”
4426.02 „ Tva deductibila oper.incluse in jurnal cu drept de deducere”

b) inregistrarea darii in consum a materiilor prime:

601 = % 10191,19 lei

301.1 5235,42 lei
301.2 4955,77 lei

2. Se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor conform tabelului in

valoare de 4981,00 LEI.

6811 = % 4981lei
2808 82 lei
2812.1 712 lei
28131.1 1294 lei
28132.1 23lei
28133.1 2814 lei
2814.1 99 lei
2814.2 56 lei

59
  

CONT

DENUMIRE

VALOARE

60
DURATA NORMATA

PRIMA LUNA
AMORTIZARE (luna-an)

ULTIMA LUNA
AMORTIZARE (luna-an)

AMORTIZARE LUNARA
 208 Upgrade Hsalar 460,00 12 martie-07 februarie-08 38

2808 208 Program SoftGlass 809,45 36 martie-07 februarie-10 22

208 Soft Retea Hamor 790,00 36 aprilie-07 martie-10 22

    Total 208 2059,45   82
212.1 Hala Productie 365000,00 600 nov.95 01.10.2045 608,00
212.1 Instalatie Gaz 5910,93 180 dec.02 01.11.2017 33
212.1 Instalatie Icalzire 7535,29 180 mar.03 01.12.2017 42
2812.1 212.1 Instalatie Aer 2821,77 180 mai.04 01.04.2019 16
Conditionat
212.1 Centrala Wiessman 2410,92 180 mai.05 01.12.2019 13
  Total 212 383678,91   712
2131.1 Masina de injectare 10225,00 120 iun.99 01.05.2009 85
2131.1 Masina de vidat 2060,00 144 mar.03 01.05.2011 14
2131.1 Strung SN 400 1512,00 120 mar.01 01.02.2011 13
2131.1 Schela tip 3346,65 72 nov.03 01.10.2008 46
profesional
2131.1 Freza SLITZ 1541,71 48 iul.04 01.06.2007 32
2131.1 Masina insurubat 6792,82 120 aug.04 01.07.2014 57
28131. 2131.1 Aparat spalare 53370,90 120 nov.04 01.10.2014 445
1 sticla
2131.1 Aparat introdus 5887,72 120 nov.04 01.10.2014 49
argon
2131.1 Masina debavurat 11709,12 120 dec.05 01.11.2015 98
2131.1 Masina de sudat la 9551,91 48 apr.06 01.03.2009 199
doua capete
2131.1 Masina de frezat 6092,73 48 apr.06 01.03.2009 127
2131.1 Compresor aer 12362,30 96 apr.07 01.03.2015 129
  Total 2131.1 124452,86   1294
28132. 2132.1 Laser Metru 2807,70 120 aug.03 01.07.2013 23
1   Total 2132.1 2807,70   23
2133.1 Autocamioneta 91363,82 60 apr.03 01.03.2008 1523
Mercedes
28133. 2133.1 Autoturism 77470,60 60 dec.04 01.11.2009 1291
1 Wolkswagen
  Total 2133.1 168834,42   2814
214.1 Centrala Telefonica 1768,60 60 mai.03 01.04.2008 29
214.1 Calculator Pentium 2864,66 60 mar.03 01.02.2008 48
2814.1 214.1 Calculator 1344,54 60 dec.04 01.11.2009 22
Sempron
  Total 214.1 5977,80   99
212.2 Masa protocol 2000 36 mai.05 01.04.2008 56
2814.2   Total 214.2 2000   56

3. Se primeste factura de la Porsche Leasing Romania in valoare de

1992,09 lei , reprezentand rata de leasing pentru autoturismul
Wolkswagen-Passat. Cursul de referinta la data incheierii contractului
61
 era de 4,0774 RON, iar la data facturarii de 3,3035 RON . Rata stabilita
este de :
- capital: 454,23 EUR
- dobanda: 36,31 EUR

a) inregistrarea creditului de leasing conform contractului:

% = 401.1 1844,04 lei

167.3 1852,08 lei
665 -302,47 lei
4426.02 294,43 lei

167.3 „ Credit leasing VW”

b) inregistrarea dobanzii:

666 = 401.1 / 148,05 lei

4. Se primeste factura de asigurare Casco de la Porsche Broker De Asigurare , in

valoare de 286,29 lei, rata fiind de 83,92 EUR.
Cursul de referinta la data incheierii contractului era de 4,0774 RON, iar
la data facturarii de 3,3035 RON:

% = 401.1 286,29 lei

167.4 342,17 lei
665 - 55,88 lei

167.4 „ Casco leasing VW”

5. Se primeste factura de energie electrica in valoare de 1650,60 LEI.

% = 401.1 1650,60 lei

605 1387,06 lei
4426.02 263,54 lei

6. Cheltuielile privind combustibilul sunt in valoare de 1093,53 LEI.

62
 6022 = 3022 / 1858,30 lei

7. Se inregistreaza cheltuiala cu tichetele de masa acordate angajatilor in valoare de

4238,52 LEI.

642 = 5328 .2 /4238,52 lei

8. Inregistrarea altor impozite si taxe in valoare de 5730 lei si plata acestora cu

numerar.

635.1 = % 5730 lei

446.50 100 lei
446.51 4927 lei
446.53 547 lei
446.55 156 lei

635.1 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

446.50 „ Taxa PSI”
446.51 „Impozit pe cladiri”
446.53 „ Taxa mijloace de transport”
446.55 „ Taxa mijloace de reclama si publicitate”

- plata :

% = 5311 5730 lei

446.50 100 lei
446.51 4927 lei
446.53 547 lei
446.55 156 lei

9. Inregistrarea drepturilor salariale ale angajatilor , contributiilor aferente acestora

pe baza statului de plata si plata cu numerar.

63
a) - se plateste avansul:

425 = 5311 / 5100 lei

b) - inregistrarea drepturilor salariale :

641 = 421.1 / 14532 lei

c) – inregistrarea contributiei la Fondul de garantare a salariilor:

6452 = 4371.2/ 37 lei

d) - inregistrarea CAS angajator:

6451.1 = 4311.1 / 2859 lei

e) – inregistrarea CASS angajator :

6453 = 4313.1 / 885 lei

f) - inregistrarea somaj angajator :

6452 = 4371.1 / 295 lei

g) - inregistrarea retinerilor din veniturile salariale ale angajatilor:

421.1 = % 8750 lei

444 1160 lei
4312.1 1395 lei
425 5100 lei
4372 150lei
4314.1 945 lei

h)– inregistrare comision Camera de Munca

635.1 = 447.2 / 111 lei

i) – plata comisionului cu numerar:

64
 447.2 = 5311 / 111 lei

j) – inregistrarea viramentelor privind contributtile datorate de unitate si a retinerilor

din salariile cuvenite angajatilor :

% = 5121 7726 lei

4311.1 2859 lei
4371.2 37 lei
4313.1 885 lei
4371.1 295 lei
444 1160 lei
4312.1 1395 lei
4372 150 lei
4314.1 945 lei

k) – plata salariilor nete ramase:

421.1 = 5311 / 9432 lei

10. Se primeste factura de chirie ptr.benerul de publicitate amplasat pe stalpul

apartinand SC ELECTRICA in valoare de 92,27 LEI.

% = 401.1 92,27 lei

612.2 77,54 lei
4426.02 14,73 lei

11. Se primeste factura de telefon in valoare de 141,87 LEI.

% = 401.1 141,87 lei

626 119,22 lei
4426.02 22,65 lei

65
12. Factura de curbare profile primita de la S.C. Nicoplast S.R.L in valoare de 2135
lei, se inregistreaza pe contul de cheltuieli cu serviciile executate de terti..

% = 401.1 2135 lei

628 1945,38 lei
4426.02 189,62 lei

13. Pentru incasarea unei creante in suma de 5000 lei inainte de termen , se acorda
clientului un scont in valoare de 50 lei, conform contractului:

- incasarea creantei ( mai putin a scontului acordat) :

% = 4111.1 5000 lei

5121.1 4950 lei
667 50 lei

14. Cheltuielile de protocol sunt in suma de 613,80 lei.

% = 401.1 809,88lei
623.1 680,57 lei
4426.02 129,31 lei

15. Comisioanele de administrare cont sunt in valoare de 300,54 lei.

627 = 5121.1 / 300,54 lei

16. Se inregistreaza bonurile de consum in valoare de 48703,98 lei astfel:

66
a) – 301.1 „ Profile, pervaze, jaluzele” in valoare de 28688,09 lei.
b) – 301.2 „ Feronerie” in valoare de 8195,48 lei.
c) – 301.3 „ Termopan” in valoare de 8272,09 lei.
d) – 3021 „ Materiale auxiliare”in valoare de 2192,29 lei.
e) – 3022 „ Combustibil”in valoare de 1093,53 lei.
f) – 303.2 „ Echipament de lucru” in valoare de 262,50 lei.

601 = % 45155,66 lei

301.1 28688,09 lei
301.2 8195,48 lei
301.3 8272,09 lei

6021 = 3021 / 2192,29 lei.

6022 = 3022 / 1093,53 lei

603 = 303.2 / 262,50 lei.

17. Vanzarile sunt in valoare de 127134,30 lei astfel:

a) - marfuri

4111.1 = % 20697,23 lei

707 17392,63 lei
4427 3304,60 lei

b) - produse finite

4111.1 = % 63469,11 lei

701 53335,39 lei
4427 10133,72lei

67
c) - semifabricate

4111.1 = % 42967, 96 lei

702 36107,53 lei
4427 6860,43 lei

18. Inchiderea conturilor de cheltuieli:

121.1 = % 98772 lei

601 55346,85 lei
627 300,54 lei
623.1 680,57 lei
6811 4981 lei
605 1387,06 lei
6022 2951,83 lei
635.1 5841 lei
641 14532 lei
6452 332 lei
6451.1 2859 lei
6453 885 lei
642 4328,52 lei
666 148,05 lei
612.2 77,54 lei
628 2135 lei
667 50 lei
626 119,22 lei
603 261,50 lei
665 358,35 lei
6021 2192,29lei
68
19. Inchiderea conturilor de venituri:

% = 121.1 106835,55 lei

707 17392,63 lei
702 36107,53 lei
701 53335,39 lei

20. Determinarea rezultatului:

- venituri = 106835,55 lei
- cheltuieli = 98772 lei

Profitul brut = 8063,55 lei

Cheltuielile ned.fiscal = (Cheltuielile de protocol + profitul brut) x 2%
(680,57+ 8063,57) x 2% = 174,88 lei
Rezulta ca sunt cheltuieli integral deductibile fiscal , deci impozitul pe profit
se aplica la valoarea de:

8063,55 + (680,57-174,88) = 8569,24

Impozitul pe profit = 8569,24 lei x 16% = 1371 lei

- Inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

641= 441 / 1371 lei

- Plata impozitului pe profit

441= 5121.1 / 1371 lei

69
CONCLUZII

Contul de profit şi pierdere în concepţia I.A.S.C. , constituie un element

component al situaţiei financiare , care măsoară performanţele activităţii
întreprinderii , iar în calitatea sa de instrument de informare financiară
serveşte la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.
Elementele care măsoară performanţele activităţii întreprinderii potrivit
cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile şi cheltuielile.Acestea sunt
definite prin optica conceptuală a profitului determinată ca diferenţă între
venituri şi cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanţelor
întreprinderii.
Veniturile reprezintă creşterile de avantaje economice , în cursul
exerciţiului financiar ca urmare a creşterilor de active sau diminuare de pasive
iar această creştere poate fi măsurată. Veniturile provin din activitatea curentă
a întreprinderii , cât şi din alte venituri şi plusurile de valori sau câştiguri.
Cheltuielile sunt definite ca delimitări de avantaje economice pe
parcursul exerciţiul financiar şi se prezintă sub forma diminuărilor de active
sau creşterilor de pasive , au consecinţe directe asupra scăderii capitalurilor
proprii , alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Constituie o
cheltuială - orice diminuare a capitalurilor proprii alta decât reducerea
capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuială este
contabilizată în contul de profit şi pierdere , atunci când s-a produs o
diminuare a avanatjelor economice viitoare , generată de o diminuare de active
şi o creştere de pasiv , diminuare ce poate fi măsurată .

70
 Activitatea oricărei firme se concretizează în obţinerea de produse ,
executarea de lucrări şi prestarea de servicii , raţiunea de a exista constituind-o
obţinerea unei rentabilităţi scontate.
În economia de piaţă o întreprindere nu poate supravi eţui şi respectiv dezvolta
decât în măsura în care dovedeşte că este capabilă să răspundă de o manieră
durabilă societăţii pieţei , măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor
clienţilor , asigurarea promptă a unei oferte de produse şi servicii adecvate.
Contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate este documentul
contabil de sinteză care măsoară performanţele activităţii întreprinderii în
cursul perioadei actualizate.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli constituie rezultatul exerciţiului.
Unii utilizatori ai informaţiei contabile sunt interesaţi mai mult de informaţia
privind profitul întreprinderii , în timp ce alţii urmăresc fluxurile viitoare ale
trezoreriei.
Obiectivele şi scopul financiar ale întreprinderii pot fi abordate din
diferite puncte de vedere . O primă abordare vizează maximizarea profitului
prin raţionalizarea deciziilor financiare şi dintr-o altă optică (cea managerială )
accese obiective şi scopuri vizează în principal realizarea creşterii economice ,
a echilibrului financiar şi a lichidării financiare.
Informaţia financiară nu poate fi pe deplin înţeleasă dacă se ignoră specificul
activităţii precum şi rezultatul exploatării . Astfel , interpretarea fluxurilor
financiare se face în mod diferit , în funcţie de faza de expansiune , maturitate
sau declin în care se află întreprinderea . De aceea se impune completarea
datelor financiar –contabile cu informaţii referitoare la potenţialul tehnic uman
, comercial , intensitatea concurenţei şi poziţia firmei pe piaţă , imaginea
firmei şi a produselor sale. Luarea în considerare a acestora în realizarea
diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecărei activităţi a
întreprinderii în termeni de nevoi , rentabilitate şi risc.

71
 Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze modalitatea de realizare a
echilibrului financiar pe termen mediu şi lung şi treptele de acumulare
bănească , rentabilitatea activităţii întreprinderii.
Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar
al întreprinderii în vederea evidenţierii punctelor forte şi punctelor slabe ,
precum şi a potenţialului managementului financiar.
Operaţiile economice şi financiare care au loc în cadrul unei
întreprinderi se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma
fluxurilor şi stocurilor . Fluxurile exercită o influenţă nemijlocită asupra
rezultatului exerciţiului , în timp ce stocurile au un impact temporar sau de
durată , asupra echilibrului financiar , nevoii de finanţare a operaţiilor de
gestiune şi asupra solvabilităţii firmei. Fluxul financiar îmbracă forma
veniturilor şi cheltuielilor aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate de
activitatea desfăşurată în cadrul întreprinderii şi se prezintă ca flux de
exploatare, flux financiar şi flux excepţional. Structurarea activităţii
întreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul
de profit şi pierdere şi facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute
sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.)
Utilizarea S.I.G. răspunde necesităţilor analizei economico –financiare a
întreprinderii şi a funcţionării contabilităţii naţionale.
Se poate concluziona că S.I.G. reprezintă mărimi rezultative , obţinute prin
calcule economice .Ele permit aprecierea creşterii avuţiei generată de
activitatea întreprinderii precum şi înţtelegerea modului de formare a
rezultatului net.

BIBLIOGRAFIE

Cursuri, tratate, monografii :

1. M. Ristea “Contabilitate financiară” , editura Mărgăritar , Bucureşti

72
2002.
2. M. Ristea “Contabilitatea societăţilor comerciale “Editată de corpul
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România , Bucureşti , volumul
I şi II ,1995.
3. M. Ristea “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar ,
Bucureşti , 1997.
4. M. Ristea , C. Cucu , C Lăzărescu , “Contabilitatea întreprinderilor “ ,
editura Mărgăritar , Bucureşti , 1997.
5. M. Ristea “ Contabilitatea societăţilor comerciale “ , Bucureşti 1996
6. M. Ristea “Noul sistem contabil al agenţilor economici ” , Bucureşti
1995.
7. N. Feleagu , I. Ionaşcu “Tratat de contabilitate financiară ” , volumul
I şi II , editura Economică , Bucureşti 1998.
8. N. Feleagu , I. Ionaşcu “ Contabilitate financiară ” , editura
Economică , Bucureşti 1997.
9. N. Feleagu “Îmblânzirea junglei contabilităţii ” , editura Economică ,
Bucureşti 1996.
10. G. Diaconu , C. Pitulice “Contabilitatea armonizată unităţilor
economice ”, editura Biblioteca Târgovişte , 2003.
11. G. Diaconu “Sisteme contabile comparate standarde internaţionale şi
reglementări armonizate” , editura Macarie , 2001
12. “Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat ” ,
editura Tigra 1998.
13. *** Legea contabilităţii nr.82/1991.
14. *** Regulament de aplicare a Legii Contabilităţii.
15. *** Ordonanţa de urgenţă nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru
modificări şi completări la Ordonanţa Guvernului nr. 70/94 privind impozitul
pe profit.
16. *** O.M.F.P. 94/2001
17. *** LEGE NR.571/2003 privind CODUL FISCAL /2007

73