CUPRINS

ARGUMENT

Cap.I Contabilitatea datoriilor comerciale pe exemplul S.C. TOTAL

INSTAL S.A.
1.1 Noţiuni generale privind datoriile şi creanţele comerciale
1.2 Documente de evidenţă primară a datoriilor comerciale şi modalităţi
de evaluare a acestora
1.2.1. Documente de evidenţă
1.2.2. Modalităţi de evaluare a datoriilor comerciale
1.3 Contabilitatea datoriilor comerciale

Cap.II Studiu de caz privind datoriile comerciale pe exemplul S.C. TOTAL

INSTAL S.A.
2.1. Structura organizatorică a S.C. TOTAL INSTAL S.A.
2.2 Operaţii economice specifice datoriilor comerciale pe
exemplul S.C. TOTAL INSTAL S.A.
BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT

Contabilitatea este prezentă în toate domeniile de activitate ale vieţii sociale,

economice, culturale şi politice.
În orice calitate pe care am putea să o avem – patron, administrator, manager, angajat,
client, partener de afaceri, investitor, etc – şi în orice domeniu am activa – medical, cultural,
administrativ, politic, non-guvernamental, IT si Software, bancar, financiar, agricol şi rural,
sportiv, etc – contabilitatea este omniprezentă, fie că reprezintă obiectul activităţii noastre sau
un mijloc de realizare a acesteia.
Contabilitatea reprezintă fundamentul oricărei decizii, cel mai important mijloc de
evidenţiere a activităţii oricărei entităţi economice şi principala sursă de informaţii la nivelul
acesteia.
Ea cuantifică şi evidenţiază fluxurile şi circuitul schimburilor dintre diferite entităţi
economice, precum şi măsurarea, evaluarea, cunoaşterea şi controlul activelor, datoriilor,
capitalurilor proprii, şi rezultatelor firmei.
Am ales tema “Studiu privind evaluarea înregistrarea şi decontarea datoriilor
comerciale pe exemplul S.C. Total Instal SA datorită importanţei pe care o prezintă
datoriile si creanţele în structura patrimonială a unei întreprinderi. Este ştiut faptul că orice
întreprindere, indiferent de domeniul de activitate, stabileşte o serie de relaţii economice şi
financiare cu terţii. Acestea, sunt influenţate, de natura şi complexitatea activităţilor
desfăşurate, ceea ce necesită existenţa unor permanente colaborări cu furnizorii, clienţii,
băncile, bugetul statului, bugetul asigurările şi protecţiei sociale, cu acţionarii şi asociaţii, cu
angajaţi, cu debitori şi creditori diverşi.
Am structurat conţinutul lucrării în două capitole, astfel:
- capitolul I „Contabilitatea datoriilor comerciale pe exemplul S.C. TOTAL
INSTAL S.A.”
- capitolul II „Studiu de caz privind datoriile comerciale pe exemplul S.C. TOTAL
INSTAL S.A.”
Pornind de la ideea că în vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră
în relaţii cu terţii şi mediul economic şi social, în capitolul I „Contabilitatea datoriilor
comerciale pe exemplul S.C. TOTAL INSTAL S.A.”, sunt prezentate câteva noţiuni
teoretice referitoare la structura datoriilor comerciale, documentele de evidenţă primară a
acestora, precum si aspecte legate de evaluarea lor, cu respectarea regulilor generale de
evaluare a elementelor patrimoniale.
 De asemenea, tot în primul capitol sunt prezentate şi aspectele teoretice privind
organizarea contabilitatii datoriilor comerciale (conturile de evidenţă a datoriilor şi creanţelor
comerciale şi modul de funcţionare a acestora).
Ansamblul activităţilor desfăşurate de o întreprindere, o obligă pe aceasta să
organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit
legii.
Având în vedere că lucrarea se bazează pe un studiu de caz privind contabilitatea
datoriilor şi creanţelor comerciale, capitolului II „Studiu de caz privind datoriile
comerciale pe exemplul S.C. TOTAL INSTAL S.A.”, pune accent pe aspectele practice
surprinse la SC TOTAL INSTAL SA.
Astfel, prima parte a acestui capitol descrie modul de organizare şi funcţionare al
societăţii, modul de organizare a contabilităţii, precum şi situaţia financiară la acest moment.
Partea a doua a acestui capitol aduce în prim plan problemele practice privind
organizarea contabilităţii datoriilor comerciale în cadrul firmei S.C. TOTAL INSTAL SA.
Având în vedere că una dintre condiţiile esenţiale ale lucrătorului financiar – contabil
este respectarea cu stricteţe a legislaţiei economice în vigoare, iar pentru menţinerea în
actualitate trebuie strudiate în permanenţă modificările legislative, publicaţiile de specialitate
în vederea asigurării unui temei legal operaţiunilor contabile, consider că lucrarea de faţă este
un material de studiu şi de informare în acest sens, putand fii utilă elevilor în înţelegerea şi
fixarea noţiunilor specifice contabilităţii decontărilor cu terţii şi bugetul statului.

CAPITOLUL I
CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE
 1.1 Noţiuni generale privind datoriile şi creanţele comerciale

În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relaţii cu mediul

economic şi social.
Astfel, pentru a-şi asigura existentul de bunuri economice de natura activelor
imobilizate, activelor circulante sau alte bunuri necesare desfăşurării propriei activităţi,
aceasta intră în relaţii de colaborare cu terţe persoane fizice sau juridice.
În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri de diverse forme de la
alte personae juridice şi fizice, bunuri pentru care-şi creează datorii.
În cadru procesului de desfacere, vinde produse sau execută lucrări sau servicii, în
urma cărora rezultă creanţe.
Creanţele, denumite şi active circulante în curs de decontare, reprezintă bunuri sau
valori avansate temporar de entitate altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să
se încaseze un echivalent.
Datoriile reprezintă o obligaţie a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă o ieşire de beneficii economice.
Creanţele si datoriile faţă de terţe, persoane juridice şi fizice, constituie două categorii
importante de elemente patrimoniale: de active, respectiv, de pasiv.
Volumul şi diversitatea acestora sunt influenţate, în mare măsură, de natura şi
complexitatea activităţilor desfăşurate, care impun existenţa unor colaborări permanente cu
numeroşi furnizori si clienţi sau alte entitaţi, cu unitaţi bancare, cu bugetul statului si cel
privind asigurarile si protecţia socială, cu acţionarii, asociaţii si angajaţii, cu unităţi afiliate,
debitori si creditori diversi.
 Creanţele comerciale – apar ca urmare a vânzării de bunuri, executării de lucrări sau
prestării de servicii către diverşi parteneri (clienţi, efecte de primit, avansuri acordate
furnizorilor)
 Datorii comerciale – include datoriile apărute din relaţiile comerciale contractuale. În
structura lor se includ: furnizorii şi efectele ce plătit.
Operaţiile comerciale presupun legătura dintre două entităţi economice.
 Furnizorul – care, în calitate sa de vânzător pune la dispoziţia terţilor, bunuri sau
servicii contra cost. Furnizorul inregistrează in contabilitate creanţele faţă de client
pentru bunurile şi serviciile livrate, dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.
 Clientul - care, în calitate de cumpărator, achiziţionează contra cost bunuri sau
servicii. Clientul inregistrează in contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru
bunurile sau serviciile achiziţionate, dar şi creanţele pentru avansurile acordate
furnizorilor.
 Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este
„Situaţia încasarii-achitării facturiilor”.
În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii se pot
clasifica astfel:
 vânzări – cumpărări cu decontare imediată în numerar
 vânzări – cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial), când decontarea se va
face ulterior
 credit comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor clientului,
când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plată, cec,
chitanţă)
 credit comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la
ordin şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi
banca la care se va face decontarea.
În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate, respectiv prestate, se
disting creanţe, respectiv datorii, care provin din vânzări – cumpărări de stocuri şi servicii şi
vânzări – cumpărări de imobilizări.
Creanţele incerte, precum şi datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi servicii,
pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii se înregistrează distinct în contabilitate.
De asemenea se inregistrează distinct şi reducerile de preţuri de natura comercială
(rabatul, remiza, risturnul) şi financiară (scontul) care se pot acorda de către furnizori
clienţilor.
Trebuie menţionat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părţi şi stipulate ca
şi clauze contractuale.
Tipuri de reduceri:
 comerciale - care au o influenţă directă asupra mărimii nete a unei facturi:
a. Rabatul – reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a
bunurilor livrate (imperfecţiuni, defecte nesemnificative). Acestea sunt stipulate în
facturile de vânzare.
b. Remiza reprezintă reducerea procentuală de preţ acordată de furnizori în facturile de
vânzare, fie pentru cantitatea apreciabilă negociată, peste o anumită limită minimă
(remiză de cantitate), fie pentru poziţia preferenţială a beneficiarului în totalul
clientelei unităţii (remiză pentru revânzare). Atât rabaturile cât şi remizele nu necesită
înregistrări în contabilitate, unde se reflectă numai valoarea netă, fără reducerile în
cauză.
c. Risturnul este o reducere anuală şi globală acordată pentru depăşirea unui plafon
valoric anual al cumpărărilor. Acesta se consemnează în facturi distincte şi se reflectă
în contabilitate în vederea diminuării datoriilor facturate iniţial.
 financiare
 a. Scontul constituie o reducere procentuală de preţ pe care furnizorul o acordă şi o
înscrie distinct în factură în cazul în care clienţii îşi plătesc datoriile înainte de
scadenţă. Pentru furnizori, sconturile reprezintă cheltuieli financiare, iar pentru clienţi
venituri financiare.

Rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile, precum şi alte reduceri de preţ acordate de

furnizori clienţilor, nu sunt incluse în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, la data
exigibilităţii acesteia.
Aceste tipuri de reduceri se determină în mod succesiv avându-se în vedere de fiecare
dată, reducerile deja efectuate şi implicit valoarea netă a operaţiei sau categorieei de operaţii
de vânzare asupra căreia se aplică procentul de reducere, astfel:
 reducerile comerciale premerg reducerile financiare
 reducerile se aplica asupra valorii nete anterioare

 se operează întâi rabaturile, apoi remizele

 facturile care conţin reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la

valoarea netă comercială

O problemă mai aparte o reprezintă cunoaşterea nivelului risturnurilor, care se determină în

funcţie de nivelul anual al cifrei de afaceri realizată cu un terţ şi deci, sunt cunoscute mai târziu,
pentru a deveni operaţionale atunci când se calculează costurile stocurilor.
Potrivit legislaţiei în vigoare aceste reduceri nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.

1.2 Documente de evidenţă primară a datoriilor comerciale şi modalităţi de

evaluare a acestora

1.2.1 Documente de evidenţă

Legea contabilităţii prevede că orice operaţie economico – financiară se consemnează
în momentul şi la locul efectuării ei într-un document. Acesta stă la baza înregistrării în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate
Un act scris are calitatea de document dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- dovedeşte efectuarea unei anumite operaţii;
- conţine descrierea detaliată şi completă a operaţiei: calitativă, cantitativă, valorică;
 - documentele îndeplinesc funcţia justificativă, informativă, de control, juridică.
În funcţie de modul de întocmire, conţinutul şi rolul lor, documentele contabile se
grupează astfel:
a. documente de evidenţă (justificative): factura, chitanţa, bon de consum etc.
b. registre contabile: registru- jurnal, nota de contabilitate, fişa de cont etc.
c. documente de sinteză: balanţa conturilor, bilanţul contabil, contul de rezultate etc.
Documentele economice din sfera contabilităţii, numite în sens general şi documente
contabile, realizează legătura indisolubilă între cele trei forme ale evidenţei economice:
evidenţa operativă (primară); evidenţa contabilă şi evidenţa statistică.
Înregistrările în contabilitatea sintetică se fac pe bază de documente justificative,
document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente
justificative al căror conţinut se referă la operaţii de aceeaşi natură şi perioadă.
Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi, diferă de
categoria în care se încadrează terţii (furnizori, salariaţi, etc) şi de natura juridică a operaţiilor
economice (datorii sau creanţe), după cum sunt prezentate în tabelele 1.1, 1.2
Tabelul nr.1.1 Document privind datoriile
Categoria de terţi Natura datoriilor Document privind
Angajarea datoriilor Plata datoriilor
Furnizori datorii din operaţiuni de - factură - ordin de plată

aprovizionare cu - aviz de însoţire a - cec

bunuri, lucrări, servicii mărfii - bilet la ordin
- chitanţă
Clienţi avansuri primite - ordin de plată
- cec
- bilet la ordin
- chitanţă
factură

Tabelul nr.1.2 Descrierea documentelor

Avizul de insotire a marfii
Se - în 3 exemplare de unitatăţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul
întocmeşte livrării, datorită unor condiţi obiective şi cu totul excepţionale, făcându-se
menţiunea „Urmează factura”
- cu ocazia transferului de bunuri între gestiuni aflate în afara unităţii (ex. chioşcurile
de pâine) purtând menţiunea „Fără factură”.
Serveşte ca - document de însoţire a mărfii pe timpul transportului
- document ce stă la baza întocmirii facturii
- dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta.
Circulă - exemplarul 1 la cumpărător (la compartimentul aprovizionare) şi apoi la
comapartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi
analitică
- exemplarul 2 şi 3 rămân la furnizor la compartimentul desfacere(exemplarul 2),
respectiv la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3)
Se arhivează - la compartimentul financiar-contabil

Factura/Factura fiscală
Se - în 3 exemplare cu ocazia vânzării – cumpărării de bunuri, mărfuri sau cu ocazia
întocmeşte executării de lucrări şi prestări de servicii.
- de compartimentul desfacere al furniorului pe baza dispoziţiei de livrare, aviz de
însoţire a mărfii.
Serveşte ca - document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document de încărcare în gestiunea primitorului (pe baza ei se întocmeşte fişa de
magazie);
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului cât şi
cumpărătorului.
Circulă - exemplarul 1 la cumpărător;
- exemplarul 2 şi 3 la furnizor ( exemplarul 2 rămâne la compartimentul Desfacere
împreună cu dispoziţia de livrare iar exemplarul 3 la Compartimentul Financiar-
Contabil pentru înregistrarea în contabilitate).
Se arhivează - la furnizor (exemplarul 2 la compartimentul Desfacere iar exemplarul 3 la
compartimentul Financiar-Contabil);
- la cumpărător (exemplarul 1 la compartimentul Financiar-Contabil).

Chitanţa
Se întocmeşte - de casier în două exemplare cu ocazia primirii unor sume de bani
Serveşte ca - document justificativ de încasare a unei sume de bani în numerar
Circulă - Exemplarul 1 la plătitor
- Exemplarul 2 rămâne la carnet, se anexează registrului de casă
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Cecul
Serveşte ca: - instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul
debitorului către o altă persoană fizică sau juridică. Persoana care ordonă plata
(titularul cecului) se numeşte trăgător,iar persoana care trebuie să încaseze suma
se numeşte beneficiar, iar societatea bancară care trebuie să efectueze plata se
numeşte tras.
Se întocmeşte: - într-un exemplar de catre compartimentul financiar – contabil.
Ordinul de plată
Serveşte ca - instrument emis de către plătitor pentru a-şi achita o datorie faţă de o altă persoană
 (beneficiar). Prin acesta, plătitorul dă dispoziţie băncii sale să plătească
beneficiarului suma înscrisă pe formular.
Se întocmeşte - compartimentul financiar – contabil în trei exemplare
Circulă - exemplarul 2 la bancă
- exemplarul 1 la beneficiarul sumei prin intermediul băncii sale
- exemplarul 3 la plătitor
Jurnal pentru cumpărări
Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil

Jurnal pentru vânzări

Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere, în care se înregistrează
zilnic sau lunar elementele necesare determinării TVA colectată
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Bilet la ordin
Efect comercial înscris prin care o persoană numită debitor îşi asumă obligaţia personală şi
necondiţionată să plătească altei persoane numită beneficiar, o anumită sumă de bani la o dată fixă
numită scadenţă şi într-un loc bine determinat. Poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval.
Cambia
Este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului sau (tras) să
plătească o sumă fixă la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din
urmă.

1.2.2 Modalităţi de evaluare a datoriilor comerciale

Evaluarea datoriilor prezintă importanţă deosebită pentru gestionarea şi reflectarea în
contabilitate.Realizarea acestui deziderat impune, respectarea exigenţelor privind cele patru
reguli de bază ale evaluării care corspund momentelor evaluării.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, evaluarea elementelor prezentate în
situaţiile financiare anuale se realizează în următoarele momente:
a. evaluarea la data intrării în entitate (evaluarea iniţială)
b. evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
 c. evaluarea la ieşirea din entitate

a. La data intrării lor în entitate, datoriile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate

la valoarea lor nominală.
Datoriile în valută sunt inregistrate în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb din
data efectuării operaţiunii, cât şi în valută.
b. La inventariere, datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabilă de încasare sau de
plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru
deprecierea creanţelor.
La data bilanţului se efectuează, în mod distinct, evaluarea datoriilor exprimate în
valută şi a celor exprimate în lei în fincţie de cursul unei valute luându-se în calcul cursul
deschimb valutar comunicat de BNR pentru închiderea exerciţiului financiar.
La data ieşirii din entitate (încasării) datoriile, se evaluează la valoarea numinală,
denumită şi valoare iniţială (de intrare).
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută, la un
curs diferit faţă de cel iniţial, sunt înregistrate în contabilitate în luna în care apar, pe seama
cheltuielilor, respectiv veniturilor financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile.

1.3 Contabilitatea datoriilor comerciale

Contabilitatea datoriilor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 40

„Furnizori şi conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:
401 „Furnizori”
403 „Efecte de plătit”
404 „Furnizori de imobilizări”
405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
408 „Furnizori – facturi nesosite”
409 “Furnizori – debitori”
Datoriile faţă de furnizorii de bunuri, lucrări executate sau servicii prestate, precum şi
datoriile faţă de furnizorii de imobilizari, sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul
conturilor 401 „Furnizori”, respectiv 404 „Furnizori de imobilizări”. Acestea au funcţie
contabilă de pasiv şi funcţionează conform regulilor de funcţionare a conturilor de pasiv.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri, prestări
de servicii, pentru care nu s-au întocmit facturi, se ţine cu ajutorul contului 408 „Furnizori –
facturi nesosite”, acest cont având funcţie contabilă de pasiv.
Obligaţiile de plată pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin, cambie), către
furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii ce privesc activitatea de exploatare precum şi cele
provenite din efecte de plătit aferente bunurilor de natura imobilizărilor corporale şi
necorporale, se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor 403 „Efecte de plată” şi
405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, care, de asemenea au funcţie contabilă de pasiv.
Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor, precum şi a ambalajelor care circulă în
sistem de restituire, se ţine cu ajutorul contului 409 „Furnizori-debitori”- acesta este un cont
de activ şi funcţionează după regula de funcţionare a conturilor de activ.
401 „FURNIZORI” (PASIV)
DEBIT CREDIT
- plăţile efectuate către furnizori (512, 531, valoarea stocurilor achiziţionate de la terţi, precum
541, 542) şi diferenţele de preţ în plus/nefavorabile
- valoarea efectelor comerciale de plătit aferente (30-38)
acceptate (403) valoarea materialelor nestocate şi a consumului de
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor energie şi apă (604, 605)
(409) valoarea ambalajelor care circulă în sistem de
- sumele nete achitate colaboratorilor şi restituire, facturate de furnizori (409)
impozitul reţinut (512, 531, 444) valoarea serviciilor prestate de terţi (611- 628)
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori valoarea timbrelor fiscale şi poştale, a biletelor de
(767) tratament, de călătorie şi a altor valori
- valoarea reducerilor comerciale primite achiziţionate (532)
ulterior facturării (609) TVA aferentă inscrisă în facturi (4426)
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
de restituire, predate (409) (665, 668)
- diferenţele favorabile de curs valutar
aferente (765, 768)
Soldul contului este creditor - sumele datorate
furnizorilor de bunuri şi servicii.
403 „Efecte de plătit” PASIV
405 „Efecte de plătit pentru imobiliuări”
DEBIT CREDIT
- plăţile efectuate la scadenţă pe baza efectelor - valoarea acceptată a efectelor comerciale de
comerciale (512) plătit (401,403)
- diferenţe favorabile de curs valutar aferente - diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente
(765, 768) (665, 668)
Soldul creditor reflectă datorii sub formă de
efecte comerciale de plătit
404 „FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI”(PASIV)
DEBIT CREDIT
- plăţile efectuate către furnizori (512, 531, - valoarea imobilizărilor corporale şi
541, 542) necorporale facturate de furnizori (grupa 20,
- valoarea efectelor comerciale de plătit grupa 21)
acceptate (405) - valoarea avansurilor acordate furnizorilor de
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori imobilizări (232, 234)
(767) - valoarea imobilizărilor corporale cumpărate
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente pentru care nu s-au transferat riscurile şi
(765, 768) beneficiile aferente şi sunt în curs de
-
aprovizionare (223, 224)
- TVA aferentă inscrisă în facturi (4426)
- diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente (665, 668)
Soldul contului este creditor reprezentând
sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

408 „FURNIZORI – FACTURI NESOSITE” (PASIV)

DEBIT CREDIT
- valoarea facturilor primite, pentru bunurile - valoarea bunurilor aprovizionate pentru care

intrate anterior fără factură (401); nu s-a primit factura (clasa 3);
- valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar - diferenţele nefavorabile de curs valutar
(765); aferente
( 665);
Soldul final este creditor - sumele datorate
furnizorilor, pentru care nu s-au primit facturi.
409 „FURNIZORI DEBITORORI”(ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea avansurilor achitate furnizorilor - valoarea avansurilor acordate furnizorilor
(512) (512)
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem - valoarea ambalajelor restituite furnizorilor
de restituire, facturate de furnizori (401) /degradate (401, 608)
- diferenţele favorabile de curs valutar - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de
aferente (765, 768) restituire, nerestituite (381)
- diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente (665, 668)
Soldul final este debitor – avansuri
nedecontate.
 CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND DATORIILE COMERCIALE
PE EXEMPLUL S.C. TOTAL INSTAL S.A.

2.1 Structura organizatorică a SC TOTAL INSTAL SA

2.1.1 Scurt istoric al firmei SC TOTAL INSTAL SA

Situată în Drobeta Turnu Severin, Judeţul Mehedinţi, SC TOTAL INSTAL SA,

figurează înregistrată în registrul comerţului sub numărul J25/81/2000, desfăşurându-si
activitatea în conformitate cu legile României şi a Statutului aprobat de AGA.
SC TOTAL INSTAL SA cu capital românesc are ca obiect principal de activitate
executarea de lucrări de construcţii civile şi industriale.
Pe lăngă acesta, firma mai execută o serie de lucrări cum ar fi: lucrări din tâmplărie
din lemn, aluminiu, PVC, lucrări de instalaţii în construcţii, hidroizolaţii, termoizolaţii,
finisaje interioare şi exterioare.
Valoarea totală a lucrărilor sale depăşeşte 200 miliarde lei, la ora actuală.
Baza tehnico-materială este formată din utilaje grele (buldozere, excavatoare,
draghine, tractoare, utilaje diverse), precum şi din clădiri şi construcşii speciale absolut
necesare pentru desfăşurarea activităţii (hală, minicentrală termică, staţie sortare, bloc cazare
muncitori, parc auto propriu cu atelier de reparaţii, etc)
 Structura organizatorică
Conducerea societăţii este asigurată de preşedintele Consiliului de Administraţie, care
este şi Directorul General al firmei. Acesta coordonează şi răspunde de:
- activitatea de selecţionare, promovare, pregătire a personalului
- activitatea de control financiar intern
- activitatea de control tehnic de calitate
- activitatea juridică
- activitatea de personal salarizare
- activitatea administrativă
Are în subordine directă:
 - Biroul personal – salarizare
- Compartiment CTC
- Oficiul Juridic
- Compartiment de protecţie a muncii şi PSI
- Compartiment CFI
- Compartiment administrativ
Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie este asociatul care coordonează şi răspunde de:
- activitatea comercială a societăţii
- activitatea de marketing
- activitatea de lărgire a obiectului de activitate
- activitatea de contractare
- activitatea de aprovizionare
Dată fiind forma de funcţionare a unităţii ca societate pe acţiuni, modul de conducere
şi organizare a activităţii îmbracă o structură organizatorică modernă, caracterizată prin:
- cadrul structural formal, uşor modificabil
- eficacitate ridicată a structurii
- drepturi scrise reglementate prin reguli de funcţionare internă
- structură morfologică de tip ierarhic – functional
- profitul firmei este un criteriu suveran
Forţa de muncă se caracterizează prin dimensiunea cantitativ – numerică, dar mai ales
prin cea calitativ – structural, exprimată prin nivelul de pregătire profesională, potenţialul
creative şi innovational, capacitatea de asimilare a noilor cunoştinţe, starea de sănătate, etc.
Evidenţa contabilă a SC TOTAL INSTAL SA este organizată într-un compartiment
distinct de contabilitate condus de directorul economic.
Pentru gestiuni se utilizează programe informatice, singurele gestiuni ţinute fară
asistenţa calculatorului fiind mărfurile vândute prin unităţile de lucru ambulante, deoarece
volumul este mic şi nu justifică costurile aferente dotării cu tehnică de calcul.
Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:
- cantitativ – valoric pentru majoritatea gestiunilor (material, piese, carburanţi,
obiecte de inventor, imobilizări corporale şi necorporale, mărfuri, ambalaje)
- global – valoric pentru mărfurile vândute prin receptive.
Un rol important în cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA. îl are sistemul informational,
care ajută în luarea deciziei pentru manageri, analişti financiari, acţionari şi toţi cei care
auinterese în acest scop. Acesta este unul de tip piramidal, în care informaţiile de la bază sunt
preluate succesiv, ajungând la managerul superior numai în sinteză. Astfel,se asigură eficienţa
desfăşurării activităţii economice din această unitate.
 Clienţii:
Printre principalii clienţi se numără SC Artego SA; SC Zimex SA; SC Instant SA;
SC Macofil SA; SC Lidimpex SRL; SC Hidroelectrica SRL; ISJ Mehedinti; Primaria Severin,
etc.
 Furnizorii:
Un alt factor de mediu cu care întreprinderea intră în contact îl constituie furnizorii.
Înalegerea acestora, conducerea întreprinderii ţine cont de calitatea ofertei, preţurile
practicate,localizarea demografică. Agenţii economici în calitate de furnizori de produse şi
servicii ai S.C. TOTAL INSTAL SA sunt: Artego S.A.; Aquaterm S.A.; Daserama S.A.;
Distrigaz Sud S.AGaze; Electrica S.A.; Elpimar S.R.L. Craiova; Forcom Serv Lidimpex
S.R.L.; Intercomputer S.A.; Lafarge Romcim S.A.; Mariano S.R.L.; Mirfo Ind. S.A.; Petrom
S.A.; Tamar S.R.L; Tipografia S.R.L; TPSUT S.A. Berbeşti.
Achitarea furnizorilor cât şi încasarea clienţilor se efectuează fie în numerar fie prin
ordine de plată.

2.2 Operaţii specifice datoriilor comerciale

I. Exemple de operaţii economice privind datoriile faţă de furnizori

1. Conform facturii nr.124/7.03.2019 se înregistrează achiziţia de la furnizori de materii
prime, la preţ de achiziţie de 115 lei, TVA 19%

% = 401 136,85 lei

115 lei 301 Furnizori
Materii prime
21,85 lei 4426
TVA deductibilă
2. Datoria faţă de furnizorul de mai sus se achită printr-un acreditiv.
136,85 lei 401 = 541 136,85 lei
Furnizori Acreditive
3. Conform facturii nr.1124/10.03.2019 se înregistrează reparaţii efectuate de furnizori în
valoare de 182,9 lei, TVA inclus.
% = 401 166,6 lei
140 lei 611 Furnizori
Cheltuieli cu
întreţinerea şi
reparaţiile
26,6 lei 4426
TVA deductibilă

achitarea datoriei:
166,6 lei 401 = 5121 166,6 lei
Furnizori Conturi la bănci în lei
4. Conform facturii nr.13484/12.03.2019 se înregistrează achiziţia de la furnizori a unui
program informatic,în valoare de 1248 lei, TVA 19%.

% = 404 1519,32 lei

1248 lei 208 Furnizori de imobilizări
 Alte imobilizări
necorporale
271,32 lei 4426
TVA deductibilă
5. Datoria faţă de furnizor (pct. 4) se achită prin contul de disponibilităţi băneşti.
1519,32 lei 404 = 5121 1519,32 lei
Furnizori de Conturi la bănci în lei
imobilizări
6. Conform avizului de însoţire nr.1447/19.03.2019, se înregistrează achiziţia de mobilier în
valoare de 1625 lei, TVA 19%.
% = 408 1933,75 lei
1625 lei 214 Furnizori – facturi
Mobilier şi aparatură nesosite
birotică
308,75 lei 4428
TVA neexigibilă
7. În data de 22.03.2019 se primeşte factura nr.1447/21.03.2019 pentru mobilierul
achiziţionat în data de 19.03.2019, suma fiind aceeaşi cu cea din aviz, aceasta achitându-
se ulterior pe baza filei cec nr. 74563/26.03.2019.

1933,75 lei 408 = 404 1933,75

lei
Furnizori – facturi Furnizori de imobilizări
nesosite
Concomitent:
8. 308,75 lei 4426 = 4428 308,75 lei S
TVA deductibilă TVA neexigibilă e

înregistrează servicii de publicitate efectuate de terţi (conform facturii nr.1124/28.03.19),

în sumă de 136,4 lei, TVA inclus, achitate direct din contul de disponibilităţi băneşti.
9. % = 5121 136,4 lei S
110 lei 623 Conturi la bănci în lei e
Cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate
26,4 lei 4426
TVA deductibilă

înregistrează factura nr.71124/30.03.19, enisă de CEZ, pentru servicii de energie electrică

în sumă de 1097,85 lei, TVA inclus.
% = 401 1097,85 lei
885,36 lei 605 Furnizori
Cheltuieli privind
energia şi apa
212,49 lei 4426
TVA deductibilă

achitarea facturii:
1097,85 lei 401 = 5121 1097,85 lei
Furnizori Conturi la bănci
II. Exemple de operaţii economice privind reducerile comerciale acordate
 1. Conform facturii nr.1221/27.03.2019 se înregistrează achiziţia de materii prime de la
furnizor la preţ de achiziţie de 2000 lei, TVA 24%. Pe factură se înregistrează
următoarele reduceri:
- rabat – 5%;
- remiză – 10%.

Ulterior furnizorul acordă clientului un scont de 2%, pentru achitarea prin bancă a
facturii înainte de scadenţa înscrisă în contract.
Mode de calcul:
 Valoarea rabatului = 2000 lei x5% = 100 lei

 Valoarea facturii după deducerea rabatului = 2000 lei - 100 lei = 1900 lei

 Valoarea remizei = 1900 lei x10% =190 lei

 Valoarea facturii după deducerea remizei = 1900 lei- 190 lei = 1710 lei (aceasta este
valoarea inscrisă în factură)

 TVA (se calculează la valoarea înscrisă în factură) =1710 lei x19% =424,8 lei

 Valoarea totală a facturii = 1710 lei + 424,8 lei = 2194,8 lei

 Scontul se acordă ulterior la valoarea totală din factură: 2194,8 lei x 2% = 43,896 lei
 înregistrarea facturii:
% = 401 2194,80 lei
1710 lei 301 Furnizori
Mărfuri
424 lei 4426
TVA deductibilă

 încasarea facturii (mai puţin taxa de scont):

2194,8 lei 401 = %
Furnizori 5121 2150,904 lei
Conturi la bănci în lei
767 43,896 lei
Venituri din sconturi
obţinute
 Scontul nu intră în baza de impozitare, ca urmare, furnizorul va emite o factură
privind regularizarea TVA aferentă scontului:
Val TVA = 43,896 lei x19/119 = 8,5 lei
8,5 lei 4426 = 767 8,5 lei
TVA deductibilă Venituri din sconturi obţinute
Reducerile comerciale primite, ulterior facturării, diminuează cheltuielile entităţii şi
se înregistrează astfel:
401 = 609 Suma în
Furnizori Reduceri comerciale negru
primite
Pentru a nu denatura rulajele conturilor se recomandă următoarea formulă
contabilă:
609 = 401 Suma în
Reduceri comerciale Furnizori rosu
 primite

BIBLIOGRAFIE

1. Avram Marioara - Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010

2. Avram M., - Contabilitate – baze teoretice şi aplicative, Editura Sitech,

Craiova, 2011
Pătruţescu M.
3. Iacob Petru - Contabilitate Financiară Românească conformă cu
Pântea Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva 2007, Ediţia a
IIa
4. Pătruţescu M. - Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria, Craiova,
2009
5. Ristea Mihai şi - Contabilitatea societăţilor comerciale, vol II, Editura
colaboratorii Universitară, Bucureşti, 2009

6. Ristea M., - Bazele contabilităţii, Editura Universitară, Bucureşti, 2006

Dumitru C.
7. Sandu M. , - Bazele Contabilităţii, Ediţia a IIIa, Craiova 2010 Editura
Criveanu M Reprograf,

8. Maria Sandu - Contabilitatea si fiscalitatea entitatilor economice, editura

Reprograph, Craiova, 2019
9. Staicu C. - Contabilitate financiara: abordare in context european si
international, editura Universitaria, Craiova, 2010
şi colaboratorii
10. *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată
în Monitorul Oficial al României, nr 1066/17.11.2004
11. *** - Legea contabilităţii nr. 31/1991, republicată în Monitorul
Oficial al României,partea I, nr 454/18.06.2008
12. *** - Ordinul 3055/2009 – privind aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene publicat în
Monitorul Oficial al României, nr.766/10.11.2009
13. *** - Reviste de specialitate: Tribuna Economică, Gestiunea şi
contabilitatea firmei, colecţie 2008 - 2019